620 likes | 1.02k Views
Conflictul muncă-familie: evaluare şi intervenţie. Dr. Roxana ALDEA-CAPOTESCU (Centrul de Studii Organizaţionale Avansate), Drd. Corina DOROGA (Spitalul Clinic CF Cluj). Introducere. Schimbări pe piața muncii și la nivelul profilelor demografice ale angajaților
E N D
Conflictul muncă-familie: evaluare şi intervenţie Dr. Roxana ALDEA-CAPOTESCU (Centrul de Studii Organizaţionale Avansate), Drd. Corina DOROGA (Spitalul Clinic CF Cluj)
Introducere • Schimbări pe piața muncii și la nivelul profilelor demografice ale angajaților • Trecerea de la rolul tradițional al bărbatului de întreținător al familiei la cuplurile în care ambii membri produc venituri și la familiile monoparentale.
Introducere • Mediul muncii: • Organizațiile solicită angajaților flexibilitate și productivitate din ce în ce mai crescute. • Serviciul tradițional „pe viață” a dispărut în mediul economic actual caracterizat prin instabilitate și incertitudine.
Introducere • Schimbarea perspectivelor și așteptărilor angajaților cu privire la muncă: • Noile orientări spre învățarea continuă (pe tot parcursul vieții), • Dezvoltare personală și dezvoltarea carierei • Conștientizarea în creștere a nevoii de echilibru între muncă și viața personală
Atât bărbații cât și femeile se confruntă cu solicitări crescute atât din domeniul familial/ întreținerea gospodăriei cât și din domeniul muncii.
Echilibrul muncă-familie • Fenomen complex, pentru care nu avem o definiție unanim acceptată. • Greenhaus și colab. (2001) definiţie: „măsura în care un individ este implicat în - și în egală măsură satisfăcut cu - rolul său de muncă și în rolul său de familie”.
Componentele echilibrului muncă-familie: • Echilibrul în ceea ce privește timpul – se referă la timpul egal acordat atât rolurilor de muncă, dar și rolurilor din cadrul vieții de familie; • Echilibrul în ceea ce privește implicarea – se referă la nivelul egal de implicare psihologică în rolurile de muncă și de familie; • Echilibrul în ceea ce privește satisfacția – se referă la nivelele egale de satisfacție cu rolurile de muncă și rolurile în familie.
Conflictul muncă-familie • Definiţie: o sursă de stres rezultând din presiunea ireconciliabilă dintre sfera muncii și sfera vieții de familie.
Conflictul muncă-familie • Poate lua două forme: • Conflictul muncă-familie; • Conflictul familie – muncă.
Conflictul muncă-familie • Conflictul muncă-familie poate avea următoarele manifestări: • Conflicte legate de timp; • Conflicte legate de reacții; • Conflicte la nivel de comportamente.
Cercetările asupra conflictului muncă-familie s-au focalizat pe: • cauzele, • consecințele, • metodele de metodele de reducere a acestui fenomen.
Schimbări în mediul muncii și familiei: Perspective și statistici
Programul de lucru • În Uniunea Europeană, 64.2% din populație este angajată cu contract de muncă, dintre care 19.2% cu formă de muncă part-time (Eurostat 2010). • În ultimii 20 de ani în Europa, angajarea de tip part-time a cunoscut o mare dezvoltare în țările care pun accent pe programul de muncă flexibil (European Company Survey: Part time work in Europe, 2009).
Programul de lucru • Programul de lucru de 8 ore nu mai reprezintă o normă. • Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicării asigură că angajații pot avea acces la muncă 24 de ore din 24, 7 zile din 7. • Programul caracterizat prin ore de muncă flexibile și munca în schimburi au fost introduse în organizații (Eurofound – European Agency for the Improvement of Living and Working Conditions, 2005. Living to work-working to live: Tomorrows work-life balance in Europe).
Programul de lucru • 2009 - Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și Muncă (The European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions) - studiu asupra evoluției programului de muncă în țările Uniunii Europene. • Săptămâna de lucru medie pentru Uniunea Europeană a fost de 38.7 ore. • Pentru 20 dintre cele 28 de țări ale Uniunii Europene orele săptămânii de lucru au depășit această medie.
Programul de lucru • România, alături de Malta, Luxemburg și Marea Britanie au cel mai mare număr real de ore lucrate pe săptămână. • Finlanda, Irlanda, Franța și Italia au cel mai redus număr de ore lucrate pe săptămână • Diferențe și între bărbați și femei în ceea ce privește numărul real de ore lucrate săptămânal; bărbații le depășesc pe femei în ceea ce privește orele lucrate în toate țările, cu o diferență medie de 2.1 ore. (Eurofound – European Foundation for the Improvement of Working and Living Conditions , 2011. Working Longer Requires Better Learning).
Modificarea conținutului muncii • Creșterea necesității ca angajații să fie adaptabili, să aibă deprinderi multiple și să aibă abilitatea de a lucra intensiv cu termene-limită (Eurofound –2005). • Aproximativ 60% dintre angajați percep că cel puțin un sfert din timpul lor de muncă impune necesitatea de a lucra cu o viteză foarte mare (Eurofound –2011).
Modificarea caracteristicilor demografice ale forței de muncă • Kotowska și colab. (2010) - investigație la nivel european asupra tendințelor actuale în ceea ce privește viața de familie și munca. • Deși se remarcă o mare diversitate relativ la compoziția familiei între țări și stadii de viață, a trăi în cuplu și cu un copil reprezintă structura predominantă pentru persoanele cu vârsta între 35 și 49 ani.
Kotowska și colab. (2010): • Încărcarea în cazul activităților casnice presupune în principal activități de îngrijire, cu îngrijirea copiilor ocupând mai mult decât îngrijirea rudelor. • În cazul femeilor nu apar diferențe semnificative între țări în ceea ce privește timpul alocat activităților casnice. • Apar diferențe de gen cu privire la roluri și inegalitatea în ceea ce privește timpul consumat pentru îndeplinirea sarcinilor casnice. • Bărbații percep că îndeplinesc mai puține sarcini casnice, în timp ce femeile percep că fac mai multe sarcini casnice decât ar implica împărțirea echilibrată, echitabilă a acestui tip de sarcini în familie.
Prevalența conflictului muncă-familie • Este estimat că un sfert dintre europeni suferă de anumite forme de conflict muncă-familie (Kotowska et al., 2010). • În ceea ce privește conflictul muncă-familie legat de timp, se remarcă: • 27% dintre lucrătorii din UE percep că petrec prea mult timp la muncă; • 28% consideră că petrec prea puțin timp cu familiile; • 36% consideră că nu au suficient timp pentru prieteni și alte contacte sociale; • 51% consideră că nu au suficient timp pentru propriile hobby-uri și interese.
Prevalența conflictului muncă-familie • Femeile sunt mai predispuse să raporteze că au prea puțin timp pentru activitățile vieții de zi cu zi, în timp ce bărbații percep că petrec prea mult timp la muncă. • !!!! În țările nordice nu apar aceste diferențe de gen.
Prevalența conflictului muncă-familie • Kotowska et al., 2010: Un număr semnificativ de lucrători au dificultăți în îndeplinirea responsabilităților în cadrul familiei datorită intensității sarcinilor de la locul de muncă și a timpului alocat activității profesionale: • 22% dintre participanți au raportat că se simt prea epuizați din cauza serviciului pentru a mai efectua sarcini gospodărești, • 10% au raportat că timpul petrecut la muncă le afectează responsabilitățile în cadrul familiei; femeile sunt mai predispuse să menționeze aceste surse de presiune comparativ cu bărbații .
Prevalența conflictului muncă-familie • Aproximativ 50% dintre angajați consideră că solicitările din partea familiei și solicitările muncii se suprapun datorită presiunii de la locul de muncă și/ sau de acasă; • mai puțin de 10% dintre lucrători nu manifestă nicio presiune pe direcția familie-muncă sau pe direcția muncă-familie; • În ansamblu, ambele tipuri de conflict sunt resimțite mai puternic de femei (Kotowska et al., 2010).
Motive pentru investigarea și intervenția în domeniul conflictului muncă-familie • Conflictul muncă-familie și sănătatea • Conflictul muncă-familie și consecințele la nivel organizațional • Costuri ale conflictului muncă-familie pentru indivizi și organizații
Conflictul muncă-familie și sănătatea • Cercetările au evidențiat o serie de consecințe negative semnificative pentru indivizi (Rose, Hunt & Ayers, 2007): • Sănătate fizică și mentală deficitare; • Satisfacție cu viața scăzută; • Nivele crescute de stres; • Nivele crescute de epuizare emoțională; • Mai puține exerciții fizice; • Probabilitate mai mare de probleme legate de consum de alcool; • Nivele crescute de anxietate și depresie; • Apetit scăzut; • Oboseală.
Conflictul muncă-familie și sănătatea • Frone et al. (1996): conflictul muncă-familie şi conflictul familie-muncă sunt asociate cu depresia, sănătatea fizică deficitară și consumul de alcool. • Kossek și Ozeki (1998): ambele direcții ale conflictului muncă-familie se asociază negativ cu satisfacția cu munca și cu satisfacția cu viața, relații evidențiate ca mai puternice în cazul femeilor. • Rupert, Stenvanovic și Hunley (2009): relația dintre conflictul muncă-familie și burnout la un grup de psihologi; conflictul muncă-familie este semnificativ relaționat cu împlinirea personală scăzută, epuizarea emoțională și depersonailizarea; nu au fost găsite diferențe de gen în acest studiu. • Rose, Hunt și Ayers (2007): deși ambele genuri experiențiază consecințe negative, relațiile sunt mai puternice în cazul femeilor.
Conflictul muncă-familie și consecințele la nivel organizațional • Rose, Hunt & Ayers, 2007: Conflictul muncă-familie a fost găsit ca asociat cu: • Satisfacție scăzută cu munca; • Nivel crescut de părăsire a organizației; • Nivel crescut de absenteism; • Performanță scăzută; • Nivele crescute de stres ocupațional; • Intenție de părăsire a organizației.
Conflictul muncă-familie și consecințele la nivel organizațional • PricewaterhouseCooper - inițiative care vizează echilibrul muncă-familie, cum ar fi oferirea unui control crescut angajaților asupra locației, momentului și a modalității în care își desfășoară munca; • Scorurile angajaților cu privire la satisfacția legată de echilibrul muncă-familie au crescut cu până la 30% (CBI- Confederation of British Industry, 2005. Managing change: Practical ways to reduce long hours and reform working practices).
Costuri ale conflictului muncă-familie pentru indivizi și organizații • Costurile stresului ocupațional în Statele Unite sunt estimate la peste 300 miliarde $ (226.7 miliarde EUR) anual în relație cu costuri ca absenteismul și productivitatea scăzută (American Psychological Association, 2010). Psychologically Healthy Workplace Program: Fact sheet by the numbers).
Costuri ale conflictului muncă-familie pentru indivizi și organizații • Stewart et al. (2003): pierderile în ceea ce privește productivitatea datorate problemelor de sănătate personale sau ale familiei costă angajatorii din Statele Unite 225.8 miliarde $. • American Psychological Association, 2009: În S.U.A., mai mult de jumătate dintre adulți raportează că responsabilitățile de familie sunt o sursă de stres și 55% indică faptul că au experiențiat conflict muncă-familie în ultimele trei luni. • Conflictul muncă-familie nu afectează doar organizațiile, ci și indivizii: Adams et al. (1996): nivelele crescute de conflict muncă-familie prezic nivele scăzute de suport social familial.
Intervenții din sfera proiectării programului de muncă • Programul part-time • Orele de muncă reduse compensate - reducerea zilei de muncă (ex. de la 8 ore la 6 ore) în condițiile menținerii salariului integral; • Orele de muncă flexibile - acordarea posibilității angajatului să aleagă ora începerii și/ sau încheierii programului de muncă și posibiliatatea ca angajații să solicite un anumit program de muncă; • Săptămânile de lucru comprimate - implică un program cu zile de lucru mai puține, dar mai lungi, numărul de ore lucrate pe săptămână rămânând același.
Efectele pozitive și negative ale intervențiilor Sursa: Family Issues And Work-Life Balance, 2011
Politici ocupaționale asupra echilibrului muncă-familie • Practici organizaționale • Proceduri • Management • Cultură
Practici organizaționale • Aranjamente privind ore de muncă flexibile; de ex.: job-sharing, program flexi-time și part-time; • Aranjamente flexibile pentru concedii pe perioade lungi; de ex.: „întreruperi/pauze” de carieră (career breaks) și concedii parentale; • Posibilitatea de a desfășura munca la domiciliu/ teleworking; • Disponibilitatea informațiilor asupra posibilităților/ practicilor organizaționale privind asigurarea echilibrului dintre muncă și viața de familie; • Îngrijirea copiilor în regim „de urgență”.
Proceduri • Anchete asupra nevoilor angajaților; • Diseminarea informațiilor asupra politicilor privind echilibrul muncă-familie în rândul personalului; • Includerea aspectelor privind echilibrul muncă-familie în programele de integrare a noilor angajați și/ sau în manuale.
Management • Managementul trebuie să înțelegă rațiunea din spatele introducerii politicilor privind echilibrul muncă-familie; • Includerea trainingului privind echilibrul muncă-familie pentru manageri și supervizori.
Cultură • Beneficiile și acceptarea flexibilității și inovării ca o normă trebuie să fie comunicate, dacă un program care vizează echilibrul muncă-familie se dovedește a fi un succes. • Conștientizarea posibilităților existente în rândul angajaților; • Acceptarea echilibrului muncă-familie în rândul angajaților și angajatorilor; • Disponibilitatea unor opțiuni de asigurare a echilibrului muncă-familie pentru bărbați; • Disponibilitatea de opțiuni de asigurare a echilibrului muncă-familie pentru angajații care au copii; • Limite de timp pentru programarea și anunțarea întâlnirilor importante și a orelor suplimentare.
Sfaturi practice pentru angajați • Identificați care sunt politicile și practicile pe care le oferă angajatorii. Ar putea fi orele de lucru flexibile, saptămânile de lucru comprimate sau alte modalități. • Există soluții care au fost utilizate cu succes de colegii dumneavoastră? Dacă da, cum au fost aceste soluții aplicate? • Luați în considerarea dacă reducerea numărului de ore lucrate este o soluție, poate pentru o perioadă de timp. • O revizuire anuală, o revenire la locul de muncă după concediu sau la începutul sau sfârşitul unui proiect ar putea fi bune oportunităţi de a discuta despre modalităţile de lucru cu managerul dumneavoastră.
Studiu de caz 1Cultura organizațională și orele de lucru la W.L. Gore & Associates, Inc. • De reținut • Când fac parte dintr-un sistem de management clar înțeles, aranjamentele legate de echilibrul muncă-familie pot funcționa fără să fie susținute de politici și proceduri formale. • Organizațiile ar trebui să se focalizeze pe aspectele legate de viața personală a angajaților la fel ca pe procesele de muncă pentru a asigura echilibrul între muncă și viața de familie. • Leadership-ul și mentoratul eficient sunt importante pentru a încuraja angajații să echilibreze munca și viața personală.
Studiu de caz 2Promovarea sănătății la Ikea • De reținut • Echilibrul muncă-familie este strâns legat de cultura organizațională. • Echilibrul muncă-familie nu se referă doar la flexibilitatea muncii cu beneficii pentru viața personală, ci și la inițiative care promovează sănătatea și socializarea. • „Cel mai bun mod de a angaja mai multe persoane în programe care privesc echilibrul muncă-familie este să lași colegii care le-au experimentat să devină avocații acestora” (angajat IKEA)
Instrumente utile pentru a aborda echilibru muncă-familie • http://www.eurobalance-wlb.eu/ - „Eurobalance” - proiect de de transfer de inovaţie Leonardo da Vinci • http://gawo.no-ip.org:8080/IndexPage - set de instrumente este disponibil doar în limba germană • http://www.warwickshire.gov.uk/web/corporate/pages.nsf/Links/D5C4741D5D440579802573C6004EBD84 - studii de caz, instrumente
Vă mulțumim! capotescu_roxana@yahoo.com cdoroga@yahoo.com