Oferta de produse ecologice

1. Oferta de produse ecologice

2. Ecoprodusul = produsul care răspunde cererii consumatorilor şi, în acelaşi timp armonizează interesele acestora, pe termen scurt, mediu şi lung.

3. Ecoprodusele: • obţinute prin intermediul unei utilizări eficiente a resurselor implicate în realizarea lor; • permit, într-o proporţie mai mare sau mai mică, reciclarea lor; • utilizează resurse sau materii prime disponibile în locul celor rare sau deficitare; - datorită caracteristicilor lor, conduc la reducerea cantităţilor de deşeuri rezultate în urma - fie a producerii, fie a consumului.

4. Un produs “eco” se poate constitui fie într-un avantaj, fie într-un dezavantaj: - în cazul în care organizaţia reuşeşte să pătrundă pe o piaţă în care există cerere pentru ecoprodusul respectiv, în urma confruntării cererii cu oferta, organizaţia în cauză va avea un avantaj în comparaţie cu concurenţa; - în cazul în care nu există o cerere bine concretizată pentru ecoprodus, urmare a faptului că preţul acestuia este mai mare în raport cu produsele concurenţei, organizaţia va pierde.

5. - manifestarea - stimularea cererii pentru ecoproduse presupune: • conştientizarea consumatorilor • comunicarea permanentă între organizaţie şi piaţă astfel încât, treptat, consumatorul să-şi transforme comportamentul său obişnuit, să devină un consumator responsabil. Utilitatea socială a consumatorului = responsabilitatea prezentă şi viitoare a omului, în calitatea sa de consumator.

6. Clasificarea produselor poate fi făcută în funcţie de: - măsura în care satisfac cererea - măsura în care protejează mediul Clasificarea produselor/serviciilor: • sănătoase: oferă satisfacţie imediată scăzută, dar pe termen lung au acţiune benefică (detergenţi cu conţinut redus de fosfaţi); • dezirabile: oferă satisfacţie imediată, oferind avantaje şi pe termen lung (alimente nutritive şi gustoase); • ineficiente: nu oferă satisfacţie imediată, iar pe termen lung dăunează sănătăţii (medicamentele) - plăcute: oferă satisfacţie imediată, dar au acţiune nocivă pe termen lung, mai ales când consumul depăşeşte un anumit prag (tutun).

7. “Produsul social” Utilizarea produselor / serviciilor trebuie să aibă o conotaţie socială: să-i creeze consumatorului sentimentul că are un comportament corespunzător cu cerinţele de protecţie a mediului. Produse nepoluate • orientarea cererii consumatorilor către produse nepoluate = misiune dificilă (chiar şi în situaţia în care există o anumită tradiţie în ceea ce priveşte consumul de produse naturale)

8. puterea de cumpărare redusă determină consumatorii să se orienteze către produse cu un preţ scăzut (deşi se cunoaşte că unele produse pot avea un impact negativ asupra sănătăţii) = exemplu al “superiorităţii” costurilor economice faţă de cele ecologice.

9. Ecoprodusul = produs de calitate Noua viziune privind calitatea produselor trebuie să aibă un caracter integrator: - cunoaşterea în profunzime a strategiei producătorului, în scopul consolidării şi extinderii poziţiei sale pe piaţă; - importanţa produselor în programul general de vânzare şi producţie; - stabilirea condiţiilor de utilizare a produselor; - cunoaşterea caracteristicilor produselor etc.

10. Piaţa impune o îmbunătăţire continuă a calităţii produselor oferite consumatorilor. A aprecia calitatea unui produs, înseamnă a face o judecată asupra valorii sale comerciale. În acest sens, trebuie să se dispună de criterii de apreciere obiective pentru a evalua calitatea.

11. Pentru aprecierea calităţii produselor, puterile publice au elaborat şi pus în aplicare norme (standarde) şi semne de calitate. • concretizează voinţa de a pune la dispoziţia: producătorilor, distribuitorilor, utilizatorilor şi consumatorilor criterii comune obiective Alături de reglementarea calităţii de către puterile publice există şi “semne de calitate” elaborate de către întreprinderi.

12. Produsele cu performanţe ecologice = rezultatul unui proces integrat. (încă din faza de concepere vor fi avute în vedere cerinţele ecologice pe care le va satisface noul produs) = cheltuială suplimentară (consecinţele neefectuării cheltuielii vor fi mult mai costisitoare, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung)

13. În realitate, producătorii reuşesc destul de greu să scoată pe piaţă produse absolut “curate”. În cele mai multe din cazuri, preocupările sunt îndreptate către obţinerea unor produse/servicii care să polueze cât mai puţin mediul.

14. Produsele ecologice = produse nevandabile (noi, cu vânzări reduse) De ce nu sunt căutate? Cum trebuie conceput marketingul acestora ?

15. Motivele necumpărării: • consumatorilor nu le place să se gândească la necesitatea acestora • sunt, de obicei, scumpe şi solicită un efort financiar • de obicei, nu există stringenţa găsirii unei soluţii • consumatorul nu resimte un beneficiu imediat • sunt produse noi, necunoscute

16. Adoptarea deciziei de cumpărare - etape: • conştientizarea nevoii • căutarea informaţiei • evaluarea alternativelor • alegerea produselor • cumpărarea • evaluarea postcumpărare

17. Produsele ecologice = produse noi Factorii stimulatori ai dezvoltării de produse noi: • progresul tehnico-ştiinţific • modificarea cerinţelor de consum alimentar • concurenţa • caracterul limitat al resurselor tradiţionale de materii prime

18. Etapele procesului de acceptare de către un consumator a unui nou produs lansat pe piaţă: • cunoaşterea de către consumatorul potenţial a existenţei produsului • câştigarea interesului consumatorului pentru acel produs • evaluarea posibilităţilor de utilizare a produsului • încercarea / degustarea produsului • luarea deciziei de cumpărare • confirmarea acceptării produsului prin cumpărări repetate

19. Înainte de lansarea pe piaţă a noilor produse, organizaţia trebuie să răspundă la numeroaseîntrebări: • cum se prezintă produsul • ce utilitate are ambalajul • ce elemente publicitare se încorporează în produs • este adecvat ambalajul • se poate prezenta produsul într-un ambalaj care să amplifice vânzarea Lansarea unui nou produs pe piaţă: • avantaje: oportunitate; diferenţiere • dezavantaje: se pleacă de la zero; necesitatea satisfacerii consumatorilor

20. Poziţionarea produselor pe piaţă – criterii: • atributele produselor • raportul calitate preţ • modalităţile de utilizare • segmentele de consumatori • raportarea la concurenţă Accesibilitatea produsului pe piaţă – factori: • preţul produsului • calitatea produsului • veniturile consumatorilor • preţurile celorlalte mărfuri şi servicii • ambalajul şi forma de prezentare a produsului • calitatea activităţii comerciale • acţiunile de marketing ale producătorilor, distribuitorilor şi comercianţilor

21. Piaţa produsului – factori de influenţă: • calitatea activităţii de distribuţie şi vânzare • raportul nevoi de consum – cerere de consum • politica statului privind impozitele, taxele etc. • elasticitatea cererii funcţie de preţ • valoarea de unicat a produsului • existenţa pe piaţă a unui produs înlocuitor • dificultatea comparării calităţii cu a altui produs • mărimea cheltuielilor de achiziţie • asocierea produsului în utilizare • imaginea şi cheltuielile de promovare • posibilităţile de stocare etc.

22. Analiza ciclului de viaţă = instrument relativ nou ce ajută la evaluarea impactului unui produs asupra mediului (influenţa utilizării produsului asupra mediului este diferită de-a lungul diferitelor etape ale vieţii economice a produsului) = răspuns la: - grija societăţii pentru calitatea factorilor de mediu şi - la obligaţia instituţiilor guvernamentale de a pune sub control fenomenul de poluare.

23. ACV- impusă şi de necesitatea evaluării impactului produsului asupra mediului nu numai de-a lungul vieţii economice, ci şi după acesta şi-a încheiat ciclul de viaţă, devenind deşeu. ACV - ca instrument economic – ajută: • pe decidenţi să elaboreze cadrul legislativ al protecţiei mediului • pe fabricanţi să-şi analizeze procesul tehnologic şi să-şi îmbunătăţească performanţele produselor • pe consumatori să fie informaţi

24. ACV =un inventar care permite celui interesat să măsoare câte deşeuri solide, lichide şi gazoase sunt generate în fiecare etapă a ciclului de viaţă. (inventarul începe cu extracţia materiilor prime şi se termină cu etapa după care produsul şi-a încheiat ciclul de viaţă) = o extensie a înţelesului obişnuit al ciclului de viaţă, fiind investigate etape din amonte şi aval

25. Schema ciclului de viaţă a unui produs: 1. elaborarea produsului (activitatea de cercetare-dezvoltare) 2. lansarea pe piaţă a produsului 3. creşterea volumului vânzărilor 4. maturitate 5. saturarea pieţei 6. declinul vânzărilor 7. produsul uzat-deşeu

26. Concluzie Marketingul produselor ecologice - faze: -         producţia -         utilizarea şi abandonarea produsului -         problematica intensităţii resurselor -         caracteristicile de siguranţă -         întreţinerea, reutilizarea, informarea -         inscripţionarea conform standardelor recunoscute -         modalităţile de ambalare