Organiza ţ ia Social Democra ţ ilor Rom â ni din Bruxelles

Organizaţia Social Democraţilor Români din Bruxelles “Diaspora românescăşipoliticile europene” 2008

AGENDA • Sociali Democraţii români în Bruxelles • Diaspora româneascăşi politicile europene • Parteneriat europarlamentarii PSD – românii din Organizaţia Bruxelles • Noua abordare în discursul politic din România

De unde a plecat ideea? • Bruxelles – capitala Europei • ~100.000 de persoane implicate în mecanism • ~1.000 de români deja lucrează în cadrul instituţiilor europene şi diferitelor firme – ei reprezintă o adevărată”resursă”încă nevalorificată pentru România • Pasivitatea naşte frustrări • Nimeni nu are dreptul să fie nemulţumit de politică fără să fi încercat să se facă auzit şisă schimbe ceva • Angajamentul politic este necesar pentru a ajuta România • E timpul ca experienţa şi expertizaromânilor din Bruxelles să aibăunimpact în politica românească • Întărirea mesajului social-democrat european către România • O organizaţie politică românească în Bruxelles este o premierăîn politica românească – o inovaţie!

De ce o organizaţie politică? “Ask not what your country can do for you, ask what you can do for your country” (J.F. Kennedy, 20 ianuarie 1961) • Ce poate face diaspora românească pentru ţarăşi ce poate să facăţara pentru diasporă? • Ce putem face pentru promovarea imaginii pozitive a României? • Cum putem oferi un mediu propice promovării intereselor politice româneşti peste hotarele ţării la toate nivelurile? • Cum putem să captam dorinţa de implicare politică directă a diasporei şi să oferim soluţii concrete? • Răspunsul nostru: printr-o organizaţie politică, în care diaspora românească să beneficieze de un mediu de exprimare concret, fără intermediari • Vrem să ne suflecam mânecile şi să muncim! Aveţi pe cine vă baza!

Despre organizaţie … • Înfiinţată pe 13 februarie 2008 (în prezenţa invitaţilor PSD) • Este o organizaţiepolitică, social-democrată • A debutat cu 20 de fondatori - în prezent aproximativ 40 de români în organizaţie • Deviza: o “echipă deschisă”, bazată pe libera decizie şi respectarea unor principii de bază

… obiectivele ei … • Să ofere românilor din Bruxelles o platformă politică românească • Să monitorizeze dezvoltarea comunitară europeanăşi să analizeze impactul acesteia asupra României • Să coagulezeşi să structureze ideile politice în cadrul comunităţii româneşti din Bruxelles • Să menţină un contact permanent cu social-democraţia din România şi să sprijine îmbunătăţirea imaginii politice social democrate din România • Să se constituie într-un prim pas înconectarea politică a diasporei româneşti

… şi structura de conducere • Birou Executiv – ales pentru o perioadă de doi ani pe 13 februarie 2008 şi compus din 4 membri • Preşedinte: Dan LUCA (în Bruxelles din 1997) • Secretar Executiv: Roxana RÃDULESCU (în Bruxelles din 2002)

Activităţi derulate • Răspunsul Organizaţiei Bruxelles la Oferta de Guvernare PSD pentru alegerile generale (aprilie 2008) • Suport pentru Petiţia Naţională pentru Apărarea Drepturilor Românilor din Străinătate (mai 2008) • Studiul “Diaspora românescă şi politicile europene” (iunie 2008)

Activităţi programate • Mesaj către PSD – va fi transmis din partea Organizaţiei Bruxelles cu argumentele privitoare la reglementarea organizaţiilor diasporei româneşti • Seminar pe tema administraţiei publice româneşti şi a modelelor de dezvoltare teritorială– va fi organizat în toamna acestui an • “Manifest politic” – bazat pe un decalog “10 reguli pentru pierderea voturilor” cu scopul de a lega etica în politică de “numarul de voturi de la alegeri” • “Policy paper”şi un “Plan de acţiune pentru urmatoarele 12 luni” concentrat pe tema “Dezvoltarea comunitaţilor în mediul rural din România prin promovarea investiţiilor verzi”

Scopul studiului • Evaluarea politicilor româneşti din perspectiva diasporei româneşti • Prezentarea principalelor elemente ale relaţiei dintre Statul românesc şi diasporă,menite să se constituie în platformaimplicării diasporei româneşti în politica românească

Diaspora românească ... • Vorbitorii de limbă română care locuiesc în afara teritoriului actual al Statului român sunt cel mai adesea asociaţi cu ‘’diaspora românească’’ • Grupuri semnificative de origine română sunt astăzi în Europa de vest (cu precădere în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Belgia, Franţa, Irlanda), Israel şi în America de Nord • Un grup în continuă creştere este cel de la “Antipozi” (Australia şi Noua Zeelandă)

… şi“feţele” ei … I. Românii plecaţi înainte de 1989 II. Românii plecaţi după 1989 1. la muncănecalificată 2. la studii sau muncăintelectuală

… dar o cunoaştem cu adevărat? • O discuţie despre diasporă este astăzi mult uşurată căci: • România este în UE şi NATO • Românii nu mai au nevoie de vize în Europa • Dreptul la munca în exteriorul României devine treptat realitate pentru români • E nevoie de o reconciliere naţională?

Contribuţii istorice ale diasporei româneaşti • "România democratică are responsabilitatea de a se situa la nivelul diasporei din secolul trecut.“ (E.S. Jeronimo Moscardo, ambasadorul Braziliei la Bucureşti, 4 aprilie 2001) • Rolul diasporei româneşti a fost crucial în crearea Statului român modern • Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a conturat emigraţia politică românească. La Conferinţa Păcii de la Paris (1946-1947), delegaţia emigraţiei româneşti a oferit Aliaţilor informaţii utile despre ce se întamplă, în mod real, în România. Demersurile diplomaţilor români în exil au fost un "model" pentru alte ţări din Estul Europei care au infiinţat delegaţii asemănătoare

Ce ne spun statisticile? • Oficial ~ 2,5 milioane de români lucreazăîn afara României – autorităţile sunt însă la rândul lor sceptice asupra acurateţei acestei estimări • ~40.000 de români sunt în Belgia (sursa: ROMBEL) • ~2.000 de studenţi români studiazăînBelgia (sursa: Ambasada României în Belgia)

Statistici vs. percepţie (1/2) • Comisia Europeană indica într-un comunicat recent cămobilitatea la nivelul UE este relativ moderată (~2,2% din total populaţie) • "Global nici 2004, şi nici 2007, nu au produs schimbări masive pe piaţa forţei de muncăîn UE” • “Existăînsă diferenţe la nivelul ţărilor membre. Patru ţări au mai mult decât 2% din populaţia activă a ţării în diasporă: România, Bulgaria, Lituania şi Cipru ” • Diaspora românească are de multe ori o problemă de imagine înţara adoptivă • În Italia există impresia că imigranţii români au adus infracţionalitate, cerşetorie şi magherniţe

Statistici vs. percepţie (2/2) • În România se vorbeşte de "căpşunari" (şiîn media şi de către politicieni) • căpşunarii se întorc în vacanţă, înţară, în luna august; • căpşunarii contribuie cu x milioane de euro la bugetul de stat • … • Din România încă nu a disparut mentalitatea "salam cu soia", sau cel puţin nu de peste tot: • românii din străinătate sunt laşi că au plecat şi drept urmare nu au nici un drept să se implice la nivel intern • românii din străinătate ar trebui să fie multumiţi că le e bine acolo unde sunt • femeile care pleacăîn străinătate sunt tratate cu usor sarcasm, legat de o posibilă “viaţă privatăîndoielnică” • …

Politici europene în context social-democrat • Guvernarea social democrată se concentrează pe 9 piloni, respectiv în domeniile în care eforturile puterii executive pot aduce o contribuţie esentială la creşterea economicăşi dezvoltarea comunitară: • Administraţie publică • Educaţie • Sănătate • Cercetare-dezvoltare • Infrastructură • Protecţia activă a mediului, prevenirea şi combaterea efectelor dezastrelor • Ordinea publicăşi siguranţa cetateanului • Apărare • Energie

Administraţie • Aşteptările românilor din străinătate de la Statul român: să vegheze ca drepturile omului şi drepturile de cetăţeni ai UE să fie respectate de ţara adoptivă faţă de cetăţenii români: • accesul la justiţie • accesul la educaţie • accesul la asistenţă medicalăşi socială • accesul la piaţa muncii • echivalarea diplomelor şi competenţelor / certificatelor de formare profesională

Infrastructura – asociată cu un dezastru • La aproape 20 de ani de la Revoluţie nu a aparut nici o autostradă adevarată, trenurile circulă tot cu 60 km/h, avioanele sunt “produse de lux”, iar blocajele urbane sunt o ‘’normalitate’’ • Calitatea afacerilor în turismdepinde în mod esential de infrastructură • Calitatea vieţii este mult influenţată de infrastructură

Sănătatea – un punct critic al calităţii vieţii în România • Lipsă de transparenţă în ce priveşte: • ce asigurări existăîn România? • ce se rambursează? • ce drepturi ai ca cetăţean român în propria ţară? • Situaţia dezastruoasă a sistemului sanitar este o barieră puternică în calea deciziei de revenire în România, în special pentru familiile cu copii • Sistemul Cardului european de sănătate pe teritoriul oricarui stat membru UE nu funcţioneazăîncă pentru români

Recunoaşterea diplomelor este încă o problemă • Nu este clar cum sprijină Statul român diaspora româneascăîn domeniul educaţiei (cursuri de limbă română?, programe de formare?) • Ofertele educaţionale din România nu sunt tentante pentru românii din diasporă • Educaţia non-formală nu este vizibilăîn România Educaţia – un subiect sensibil în diasporă

Unde vor alege românii din diaspora să trăiască după 60 de ani? • Multe ţări au strategii clare pentru ca după pensionare cetăţenii să se repatrieze “cheltuind pensia înţara de origine” – nu există astfel de viziune în România • Lipsă de vizibilitate privind pensiile aferente anilor deja lucraţi în România – mai multă claritate în această privinţă poate contribui la recâştigarea încrederii în autorităţi

Efectele migraţiei (1/2) • Emigraţia în masă din ultimii 10 ani îşi arată astăzi ‘’preţul’’ scump pentru România • Bucureştiul şi alte mari oraşe trebuie să facă faţă unor imense costuri sociale şi economice • Satele depopulate din sud şi est se confruntă cu propriile lor tragedii sociale, inclusiv cu frecvenţa redusă la şcoli, cu nivelurile sporite de abuz de credite … • Emigraţia ‘’temporară’’ a născut o nouă problemă socială ale cărei efectele abia le percepem: • 350.000 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate • Categoria cea mai numeroasă de părinţi migranţi care lipsesc de lângă copiii lor fiind taţii – ~115.000 elevi al căror tată se află în străinătate Sursa: Studiul Fundaţiei Soros România

Efectele migraţiei (2/2) • In context larg european, migraţia are un rol pozitiv pentru ţările adoptive însă ritmul şi capacităţile de dezvoltare ale României sunt grevate de lipsa acută de forţă de muncă: • România înregistrează o creştere economică rapidăşi niveluri de şomaj scăzut însă dinamica este nesustenabilă • Probleme mari în absorbţia fondurilor structurale ce grevează dezvoltarea de ansamblu a ţărilor din est (e probabil ca această tendinţă să afecteze în scurt timp şi România)

Cine vine în România? • România va importa masiv forţă de muncă din Asia, în special din China, pentru a rezolva criza acută de personal din industrie • Peste 100.000 de chinezi sunt asteptaţi, pânăîn 2010, să vinăîn România, urmând să munceascăîn special în construcţii, industria usoarăşi agricultură Sursa: Daily Business (12 decembrie 2007)

Elitele româneşti se vor întoarce? • Decizia de revenire în România este de cele mai multe ori o combinaţie între: • mediul academic • sistemul de sănătate, asigurările de pensie • oportunităţile în carieră • familie • Pe un plan secundar, un rol în această decizie joacă: • situaţia politică • mediul de afaceri Vasta majoritate îşi exprimă dorinţa pentru o asanare morală a clasei politice, eficientizarea birocraţiei guvernamentale şi din mediul academic, precum şi reducerea semnificativă a corupţiei

Noua abordare în discursul politic din România • “Oferta PSD pentru 25 de milioane de români’’ – mesajele politice trebuie adresate atât românilor care trăiesc în România, cât şi celor care locuiesc în afara ţării • Nu trebuie să existe “frontiere” artificiale în mesajul politic

Teme sensibile • Implicarea reală a diasporei în politica românească • Facilităţi de investiţii în România pentru diaspora românească • Implicarea diasporei în redresarea turismului din România • Program de “oferte scurte” de muncă sau de consultanţăîn România pentru românii din diasporă • Transparenţa şi eficienţa sistemului administrativ român • Acţiuni credibile de diplomaţie publică pentru îmbunătăţirea imaginii României în exteriorul ţării • Lupta împotriva corupţiei • Lupta împotriva traficului de fiinţe umane • Integrarea populaţiei rromă

Propuneri concrete • PSD propune ca din Executiv să faca parte un român din disapora, care să coordoneze activitatea Ministerului Diasporei – instituţie responsabilă relaţia Statului cu diaspora • Înfiinţarea de catre Statul român - acolo unde numărul de români a atins masa critică - a unor “Centre de Formare Profesională pentru Românii din diasporă”, cu rolul de a-i sprijini juridic înţara respectivă, de a le oferi asistenţă socială, consultaţii financiare, cursuri de integrare înţara respectivă, săli multimedia pentru a menţine virtual legatura cu familia din România a/o

Contact Dan LUCA Tel: 32 (0)485 624 542 Email: dan.luca@psd.ro

Organiza ţ ia Social Democra ţ ilor Rom â ni din Bruxelles