DESALINIZAREA APEI DE MARE

1. DESALINIZAREA APEI DE MARE SOLUŢIA VIITORULUI AUTOR: LOPATĂ CĂTĂLIN CLASA: a-XI-a C GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL GRIGORE C. MOISIL BUZĂU

2. INTRODUCERE Nivelul mediu al salinităţii apei pe glob este de 35% (variază, însă, foarte mult in funcţie de zonă), iar anumite ţări (Cipru, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, etc) işi sporesc resursele de apă potabilă desalinizând apa oceanelor/mărilor în unităţi speciale denumite uzine de desalinizare.

3. Deşi planeta noastră este acoperită de ape în proporţie de 70%,apa potabilă se găseşte în doar 3% din total şi reprezintă astfel o problemă deinteresmajor.

4. Problema lipsei de apă potabilă este foarte serioasă in unele state ale lumii.Ca urmare, locuitorii se confruntă cu lipsa gravă a apei, ajungând adesea să primească apă doar câteva ore pe zi sau numai o dată la câteva zile. Desalinizarea apei de mare permite suplimentarea resurselor de apă potabilă disponibilă, furnizarea unei soluţii in caz de secetă şi rezolvarea situaţiilor de criză.

5. Principiuldesalinizării solare a apei Unul din procedeele de obţinere a apei potabile este distilarea sau desalinizarea termică care constă in evapoarea apei de mare prin utilizarea de exemplu a căldurii solare. Apa este supusă procesului de încălzire până când se evaporă.În felul acesta ies doar moleculele de apă, iar în depozit rămân sărurile dizolvate, precum şi toate celelalte substanţe conţinute in apa de mare. Apoi apa potabilă se obţine prin simpla condensare a vaporilor.

6. Instalaţia portabilă de desalinizare solară a apei

7. DIN PROIECTELE LUI HENRI COANDĂ LĂSATE UITĂRII Henri Coandă a fost unul dintre pionierii din domeniu, cu un proiect care a şocat la vremea lui.

8. Revista fraceză „RADAR” din 10 ianuarie 1954 ne anunţă că “H. Coandă va bulversa economia regiunilor deşertice”prin demonstraţia pe care a făcut-o într-un orăşel din sudul Franţei prin care a reuşit desalinizarea apei marine şi transformarea ei în apă potabilă cu ajutorul energiei solare.

9. H. Coandă a testat un singur sistem care avea 8 metri pătraţi de suprafaţă captatoare solară(panouri solare)care era capabil să producă aproape 1600 litri de apă dulce în 12 ore.Sistemul era prevăzut cu o modalitate automată de a se orienta după Soare astfel încât întreaga energie solară a momentului să poată fi focalizată de-a lungul unei conducte prin care trecea aer .

10. Aerul era aspirat printr-un filtru şi introdus în acest sistem solar unde era încălzit la o temperatură de aproximativ 500 de grade Celsius , după care părăsea acest sistem şi era introdus într-o cameră de vaporizare unde se întâlnea cu apa mării care era aspirată şi introdusă forţat în această incintă fiind în prealabil pulverizată astfel încât interacţiunea dintre această apă marină pulverizată şi aerul supraâncins care venea din captatoarele solare producea o vaporizare instantanee a apei de mare şi o colectare a vaporilor de apă de această dată printr-o conductă. Sarea din mare era deplasată către containere unde era depusă ca saramură şi eliminată ulterior.

11. Vaporii de apă însă erau duşi într-un “condensator” imens unde se condensau şi se transformau în apă curată( se mai separau de impurităţi)şi erau depozitaţi într-un rezervor de unde plecau mai departe către consum. Tot ceea ce rezulta în afară de apă din acest proces era evacuat şi încărcat în vagoane de cale ferată pentru a fi deplasat către alte zone industriale.La aproape 70 de sisteme individuale aranjate corespunzător o astfel de baterie de sisteme putea produce aproape 100 de tone de apă în 12 ore.

12. Proiectul fiind prea revoluţionar la momentul respectiv nu s-a dorit aplicarea lui şi probabil îşi aşteaptă vremea în care să poată să furnizeze apă dulce oamenilor care sunt prejudiciaţi de aceasta fiind situaţi în zone deşertice. Este probabil centrala de producere a apei destinată viitorului atunci când se va dori ca zonele deşertice să fie irigate şi să aibă parte de apă curată în cantitaţi suficiente. Ideea savantului H. Coandă este doar una din invenţiile sale care a şocat omenirea din vremea respectivă.

13. DEZAVANTAJE : Specialiştii avertizează asupra efectelor nociveprodusemediului,distrugerea ecosistemelor marine şi emanarea gazelor cu efect de seră.În plus sistemele actuale sunt imense consumatoare de energie.

14. SOLUŢIA LUI HENDRI COANDĂ : Poate că soluţia lui Coandă ar merita studiată şi pusă în practică la standardele actuale,deşi datează din 1954. Instalaţia propusă de Henri Coandă nu a funcţionat niciodată la scară largă, fiind considerată "fantezistă", deşi Coandă a făcut demonstraţia în Franţa. Au fost oameni de ştiinţă care au cerut socoteală statului francez pentru că a refuzat să aplice acest sistem în Marocul anului 1954, cu doi ani înainte ca francezii să recunoască independenţa statului nord-african.

15. BIBLIOGRAFIE • http://environment.nationalgeographic.com • http://www.unesco.org • Revista franceză Radar 1954 • www.google.ro/imagini