ANIMALE ŞI PLANTE OCROTITE DE LEGE

1. ANIMALE ŞI PLANTE OCROTITE DE LEGE REZERVAŢII NATURALE

2. Piatra Craiului LocalizareFloraFaunaGeologieClima

3. Piatra Craiului Localizare

4. Piatra Craiului - Localizare Bogatia in specii a Parcului National Piatra Craiului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acesta dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea care depaseste 2200 m face ca aproape intreaga grupare a speciilor montane si alpine, caracteristice lantului carpatic, sa gaseasca aici conditii optime de dezvoltare. Existenta padurilor, stancariilor, grohotisurilor pajistilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite. Ciupercile, muschii, lichenii si plantele cu flori gasesc aici un adevarat paradis.

5. Piatra Craiului FLORA

6. Piatra Craiului - Flora Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1118 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemismelor carpatice.

7. Piatra Craiului - Flora sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra) macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani)

8. Piatra Craiului - Flora Garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata)

9. Piatra Craiului - Flora Floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum)

10. Piatra Craiului FAUNA

11. Piatra Craiului- Fauna Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentând un deosebit interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana in prezent fiind identitificate peste 216 de specii unele fiind rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica în Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta în Carpati numai in Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata în lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.

12. Piatra Craiului - Fauna Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul României sunt protejate fiind incluse în anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).

13. Piatra Craiului - Fauna Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata prin cele 109 specii identificate pâna în prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor. Multe dintre acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie 1993) . Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a pierdut în mare masura fauna de rapitoare mari pe care o detinea în trecut, în prezent existând un numar foarte mic de exemplare de acvila de munte - Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil în M-tii Fagaras. Alte specii de rapitoare întâlnite în parc sunt:; sorecarul comun –Buteo buteo; uliul porumbar - Accipiter gentilis; uliul pasarar – A. nisus; soimul rândunelelor – Falco subbuteo; soimul calator - F. peregrinus; vânturelul rosu - F. tinunculus; cucuveaua- Athene noctua etc. Cheile si zonele stâncoase din parc sunt populate de : fluturasul de stânca - Tichodroma muraria, specie rara; brumarita de stânca - Prunella collaris; drepneaua neagra - Apus apus; drepneaua mare - Apus melba; mierla de piatra – Monticola saxatilis etc.

14. Piatra Craiului - Fauna Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei diversitati aparte în grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii tari, peste 40% traiesc si în masivul Piatra Cariului. Pâna in prezent au fost identificate 17 specii de lilieci, care se adapostesc în pesterile sau scorburile arborilor batrâni de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra în categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este inclusa în Conventia de la Bonn.

15. Piatra Craiului - Fauna De mentionat ca pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa , adoptat la Londra la 4 decembrie 1991. Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari: urs – Ursus arctos; lup – Canis lupus; râs – Lynx lynx. Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii între masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie.

16. Delta Dunãrii Paradis al florei şi faunei

17. Delta Dunãrii Aici vietuieste 98% din fauna acvaticã europeanã, întreaga faunã de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specificã faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apã dulce (60%), restul migrând primãvara din Marea Neagrã. Intre acestia din urmã, sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si economic.

18. Delta Dunãrii Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltã si care reprezintã 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltã si rãmânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primãvara. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibãrersc 81 specii si trec prin deltã 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintã 82% din avifauna acvaticã europeanã. Avifauna acvaticã din Delta Dunãrii este alcãtuitã dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adãugã, speciile accesorii si speciile cosmopolite.

19. Delta Dunãrii Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cãror viatã este legatã de prezenta apei. Acestea se grupeazã în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apã, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufãrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tãrmuri (stârci, lopãtari, tigãnusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogatã continuate cu stufãrii (ralide), specii de tãrmuri marine (unele laride).

20. Delta Dunãrii Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din ce în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii ecosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si stârci. In pãdurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepã nisipoasã sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã, rândunica, barza, lãstunul. Coloniile de cuibãrit.

21. Delta Dunãrii O serie de specii acvatice se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii care sunt aglomerãri de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zãvoaielor de salcie sau în stufãrii, zgomotul infernal, atmosfera specificã altor ere geologice, zborul sãgetãtor al miilor de pãsãri care îsi hrãnesc puii, transformã coloniile de pãsãri într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricãrui iubitoar al naturii.

22. Delta Dunãrii In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralã Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtã*. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

23. Delta Dunãrii Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominantã o dau stuful, papura, sãlciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In deltã îsi gãsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

24. Delta Dunãrii - VEGETAŢIA In Delta Dunãrii predominã vegetatia de mlastinã stuficolã, care ocupã cca. 78% din suprafata totalã. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã si numeroase alte specii. Vegetatia de sãrãturi ocupã 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.

25. Delta Dunãrii - VEGETAŢIA Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvoltã pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundãrii periodice. Predominã Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvaticã din ghioluri, bãlti si japse ocupã 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersã sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variatã. Predominã Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersã este dominatã de stuf (Phragmites australis), papurã (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tãrmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Hippophae rhamnoides. Pãdurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepã, numite local hasmace, cu stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurãtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agãtãtoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintã nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunãrii.

26. SFÂRŞIT