Liceul Tehnologic “Astra” Pitesti EDUCATIE PENTRU SANATATE

1. Elevi: Badita Eugenia Serbanoiu Crisatina Popa Mariana Coordonatori: Prof.Tudor Claudia Dr. Popa Carmen Liceul Tehnologic“Astra” PitestiEDUCATIE PENTRU SANATATE

2. Resuscitarea Cardio-Pulmonara • Resuscitarea trebuie sa fie efectuata numai pe indivizii care sunt in stare de inconstienta, nu respira si prezinta o posibila intrerupere a circulatiei sangelui (nu au puls). • Scopul resuscitarii este de a scoate pacientul din aceasta situatie si de a preveni decesul. Actionati rapid: • Este extreme de important pentru creier sa aiba un flux continuu de oxigen.Celulele creierului pot tolera numai o scurta intrerupere a fluxului de oxigen, de obicei intre 3-5 minute.

3. Examinarea si tratamentul : • Scuturati umarul accidentatului si strigati: “Sunteti treaz?”. • Daca nu exista nici o reactie: - strigati dupa ajutor; deschideti caile de aces al aerului, vedeti dacapacientul respira (pentru aceasta, folositi numai 5 secunde!) • Daca pacientul nu respire, dar are puls: - pipaiti-i pulsul (pentru aceasta, folositi doar 5 secunde). - incepeti respiratia artificiala. • Daca nu respira si nu are puls: - incepeti manevrele de resuscitare cardio-pulmonara.Pulsul este examinat la gat, prin palparea cu degetul aratator si cel mijlociu pe partea laterala a Marului lui Adam, in scobitura dintre trahee si muschiul gatului (artera carotida).Resuscitarea se opreste: la prelucrarea accidentatului de catre personal medical calificat, la reluarea functiilor vitale. Daca personalul medical nu este disponibil, resuscitarea se poate opri dupa 30 de minute.

4. Etapele resuscitarii – Deschiderea cailor de acces al aerului: Cand persoana care acorda primul ajutor asigura deschiderea cailor de acces al aerului, unei personae in stare de inconstienta, in primul rand trebuie sa inlature toti corpii straini vizibili, care obtureaza gura si gatul.Apoi, inclina spre spate capul accidentatulu: asaza o mana pe frunte si cu doua degete de la cealalta mana ridica mandibula, fara a inchide gura accidentatului.

5. . Respiratia artificiala: • (metoda “gura la gura”) • Dupa ce ati deschis caile de acces al aerului, verificati daca pacientul respira

6. Deschideti caile de acces al aerului , aplecati spre spate capul si indepartati corpii straini din gura.Verificati daca accidentatul respire. • Verificati daca pacientul are puls.

7. Blocati narile pacientului intre 2 degete; insuflati aer si verificati daca se ridica cutia toracica.Folositi doua secunde pentru fiecare insuflare.

8. Insuflati aer si verificati daca se ridica cavitatea toracica.Folositi 2 secunde pentru fiecare insuflatie. • Lasati aerul sa iasa afara si verificati daca se decompreseaza toracele.Mentineti capul accidentatului in aceeasi pozitie. • Resuscitare cardiaca: • Gasiti locul de apasare corespunzator. • Localizati sternul. • Punctul de apasare va fi situate deasupra limitei inferioare a sternului, la o distanta de 2 degete.

9. Asezati palma mainii peste punctual de presare si cealalta palma peste prima. • Ridicati degetele de pe cavitatea toracica.

10. Apasati drept in jos, de 80-100 ori/min : • Apasati de sus in jos cca 4-5 cm la o persoana adulta :

11. Daca pacientul nu respira si nu are puls executati 15 compresiuni externe ale pieptului la doua insuflatii (resuscitarea cardio-respiratorie). • Resuscitarea se opreste la preluarea accidentatului de catre personal medical calificat, la reluarea functiilor vitale. • Daca personalul medical nu este disponibil, resuscitarea se poate opri dupa 30 de minute cu exceptia victimelor al caror corp a fost supus timp indelungat unei temperature scazute. • Daca victima si-a reluat functiile vitale, dar este inconstiienta, o asezam in pozitie laterala stabila.

12. Plagi si bandaje • Pielea este un organ cu functii importante pentru viata.Dar factorii externi ii pot cauza leziuni care necesita acordarea primului ajutor. • Dupa profunzime, se disting: • - taieturi simple cu afectarea exclusive a pielii; • - taieturi complexe cand vatamarea cuprinde dupa caz oase, vase de sange, nervi, tendoane, muschi sau organe interne.

13. Diferite tipuri de plagi : • Sfasierea, frecarea produc plagi superficiale.Daca nu se infecteaza, ele se vindeca fara a lasa cicatrice. • Inciziile adanci, provocate de taisuri ascutite, pot sangera din abundenta.Taietura este de obicei curate.Sangerarea are un efect de curatare si, astfel, pericolul infectarii este mic, daca obiectul care a produs rana nu a fost murdar sau ruginit. • Penetrari prin strapungere (cui, cutit etc.) cu o deschizatura mica de intrare si un canal ingust de-a lungul taieturii. • Atingerea organelor interne este frecventa si adeseori impuritatile patrund adanc in tesuturi marind riscul infectarii.Toate plagile provocate prin injunghiere (ale pieptului sau abdomenului) trebuie tratate de medic fiind pericol de perforare.Tot medical trebuie sa examineze si sectionarea incheieturilor pentru a se evita infectiile. • Plagile provocate prin muscare pot avea aspecte diferite, in funcite de calibrul armei si de viteza glontului.Cand este lovit de un glont osul se sfarma

14. .Orificiul de intrare al glontului poate fi mic si adanc iar cel de iesire poate fi larg si zdrentuit tesuturile fiind rupte si insangerate.Shchijele provoaca o combinatie de rani zdrobite si rani adanci, similare celor provocate prin impuscare.

15. Complicatii ale plagilor : • Sangerarea: va inceta de la sine in cazul taieturilor minore.Cand pierderile de sange sunt mari, exista pericolul intreruperii circulatiei. • Infectia: pielea este un invelis protector impotriva impuritatilor care pot patrunde in corp.Cand pielea este rupta si intervine infectia, plaga se inflameaza, temperature crete, tesutul se umfla si dupa un timp se formeaza o plaga purulenta. • Vatamarile interne: datorita pericolului perforatiei ca in cazul ranilor de cutit in piept si abdomen sau infectii articulare in cazul taieturilor in articulatii, toate aceste plagi trebuie tratate de medic. • Tetanos: plagile infectate cum sunt cele zdrobite ssau taiate pot conduce la tetanos, complicatie ce poate fi observata abia dupa cateva zile de la infectare/

16. Primul ajutor in cazul plagilor prin taiere : • Acoperiti rana si opriti sangerarea; • Tineti ridicata, pe cat posibil zona afectata a corpului; • Preveniti intreruperea circulatiei; • Transportati ranitul la medic sau spital.

17. Fracturi Scheletul uman este compus din aproximativ 220 de oase, legate intre ele prin articulatii si muschi. • O fractura sau ruptura poate fi cauzata de suprasolicitare, violenta externa sau presiune. • Tipuri de fracturi :

18. Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa fie capabila sa deosebeasca o fractura inchisa de una deschisa. • La fractura inchisa, pielea nu este strapunsa, in timp ce la cea deschisa apare plaga. • Rana poate fi cauzata de o forta extena sau de fragmentele osoase ce forteaza iesirea prin piele. • Deosebim deci : fracturi inchise – fara rani deschise in zona osului rupt si fracturi deschise – cu rani deschise peste fractura. • Semne : • Pozitie nefireasca • Miscare nenaturala • Brat sau picior scurtat

19. Complicatii : • - Sangerarea. O fractura deschisa poate provoca sangerarea pielii, a muschilor sau ruperea vaselor mari de sange. • Si fractura inchisa poate povoca o sangerare, chiar majora, dar se evidentiaza numai cand apare umflarea zonei vatamate. • - Infectia. In cazul oricarei fracturi deschise, exista riscul infectarii. De aceea, cel ce acorda primul ajutor trebuie sa actoneze corect si rapid. • - Afectarea nervilor. Fragmente ascutite de os pot vatama nervii adiacenti, ceea ce are ca efect paralizia sau pierderea sensibilitatii. • Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa se gandeasca la aceasta in timpul tratamentului sau al transportului.

20. Primul ajutor : • Opriti sangererea si acoperiti rana • Imobilizati, pe cat de posibil, partea vatamata • Preveniti intrerupea circulatiei • -Transportati cu atentie accidentatul la spital • Fracturi ale membrului superior : • Pentru fracturile antebratului si ale incheieturii mainii, este necesara o simpla esarfa.

21. Folositi doua esarfe in cazul fracturilor antebratului, bratului si claviculei • In caz de urgenta, se poate folosi ca esarfa de prindere, o camasa sau o bluza

22. Hemoragii • Hemoragiile pot fi : externe si interne. • Hemoragia interna nu este vizibila .O persoana poate avea hemoragie interna din cauza ruperii vaselor de sange sau a organelor interne. • Hemoragia Externa :Hemoragia masiva din artera : sangele se scurge in exterior in pulsatii, in ritmul pulsului accidentatului.

23. Hemoragia masiva din vene : un flux continuu de sange. • Hemoragia capilara : o mica scurgere de sange care, de regula, se opreste singura. O rapida pierdere a sangelui este mai periculoasa decat o hemoragie lenta si continua. In hemoragia arteriala, sangele se scurge in afara, in pulsatii, pune viata in pericol si trebuie sa fie oprita imediat. • De asemenea, si hemoragia din venele mari poate fi periculoasa. • Primul ajutor :Exercitati presiune asupra punctului hemoragic

24. Folositi o compresa sau, in cazuri urgente , orice materiale textile curate disponibile. • Ridicati zone hemoragica si, in acelasi timp, presati rana bandajata.

25. Asezati persoana accidentala in asa fel incat rana sangeranda sa fie mai sus decat planul corpului. • Sangerarea va fi, astfel, diminuata, iar in cazul sangerarilor capilaer, acestea se vor opri. • Aplicati un bandaj compresiv. Puneti o compresa peste rana si strangeti apoi cu clame. Asezati un obiect (piatra, o bucata de lemn)deasupra campresei si bandajati rana. • Bandajul trebuie sa fie aplicat strans, asa incat henoragia sa se opreasca. • Daca rana continua sa sangereze, dupa aplicarea bandajului, mariti compresia intr-o curea, esarfa, etc. • In cazul unei amputari, bratul sau piciorul se vor bandaja complet si se poate aplica garoul.

26. Daca este amputate un brat sau un picior, bontul trebuie sa fie complet bandajat.

27. Primul Ajutor In Caz De Inec • Omul scufundat in apa poate muri datorita epuizarii (cazul celor cazuti in apa fara sa stie sa inoate) sau datorita socului produs de de contactul cu apa rece (hidrocutia), care provoaca lesinul. • In ambele cazuri moartea poate fi produsa prin inundarea cu apa a cailor respiratorii, fie de stopul cardio-respirator de origine nervoasa.

28. Omul scufundat in apa poate muri datorita epuizarii (cazul celor cazuti in apa fara sa stie sa inoate) sau datorita socului produs de de contactul cu apa rece (hidrocutia), care provoaca lesinul. • In ambele cazuri moartea poate fi produsa prin inundarea cu apa a cailor respiratorii, fie de stopul cardio-respirator de origine nervoasa.

29. Primul ajutor : • Victima trebuie scoasa cat mai repede din apa, dupa care se efectueaza manevre de evacuare a apei din plamani : rasturnata cu fata in jos, victima este prinsa de salvator de mijloc, cu mainile facute chinga, ridicata de la sol, cu capul in jos si scuturata de cateva ori, pana ce apa se scurge afara. • Dupa aceasta manevra, victima este culcata pe sol, pe burta, cu fata intoarsa intr-o parte si se curata gura si narile de eventualii corpi straini. • Daca accidentatul nu respira, il asezam in pozitia cunoscuta (fata in sus, capul plectat pe spate) si incepem manevrele de resuscitare respiratorie; daca nu are nici un puls, efectuam si manevrele de resuscitare cardiaca. • Victima trebuie transportata de urgenta la spital.

30. Liceul Tehnologic "ASTRA" Pitesti A Va multumesc pentru atentie!