A. 1. ROLUL AUTORIT ĂȚILOR PUBLICE LOCALE

1. A. 1. ROLUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE ORGANIZAȚIILE PUBLICE SUNT RESPONSABILE PENTRU: • FURNIZAREA DE SERVICII • CONSTRUIREA UNOR NOI PROIECTE ȘI • MENȚINEREA ACTIVELOR EXISTENTE PENTRU • ÎMBUNĂTĂȚIREA VIEȚII DE ZI CU ZI A CETĂȚENILOR • PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR • PROMOVAREA EDUCAȚIEI ȘI CULTURII • SECURITATEA COEZIUNII SOCIALE ȘI • REALIZAREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE

2. 2. OPȚIUNI DE FINANȚARE PENTRU AUTORITĂȚILE LOCALE • BUGETUL PROPRIU • GRANTURI GUVERNAMENTALE • GRANTURILE UNIUNII EUROPENE • ÎMPRUMUTURI • PARTENERIATE PUBLICE PRIVATE (PPP)

3. 3. ASPECTE CHEIE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR • RESURSELE CERUTE • RISCURILE IMPLICATE

4. 4. RESURSELE CERUTE ÎNTR-UN PROIECT • RESURSE FINANCIARE • RESURSE TEHNOLOGICE,KNOW-HOW ȘI EXPERTIZĂ • NORMELE ÎN VIGOARE • SPAȚIUL

5. 5. RISCURILE IMPLICATE ÎNTR-UN PROIECT • COSTURILE DE DEPĂȘIRE ALE PROIECTULUI • ÎNTÂRZIERILE DE TIMP • CALITATEA CONSTRUCȚIEI SCĂZUTĂ • COSTURI DE OPERARE RIDICATE

6. B.6. CE ESTE PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT REPREZINTĂ O METODĂ PRIN CARE O AUTORITATE PUBLICĂ LOCALĂ POATE IMPLICA UN PARTENER PRIVAT CU SCOPUL DE A CONTRIBUI LA DEZVOLTAREA UNOR PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ ȘI PENTRU A ASIGURA FURNIZAREA UNOR SERVICII MUNICIPALE

7. 7. REPREZINTĂ PPP UN NOU CONCEPT? • PPP NU ESTE UN CONCEPT NOU; • ÎNCĂ DIN EVUL MEDIU, ANUMITE PODURI ȘI DRUMURI AU FOST CONSTRUITE DE CĂTRE INVESTITORII PRIVAȚI ȘI AU FOST PLĂTITE DE UTILIZATORI PRIN INTERMEDIUL TAXELOR CARE S-AU REGĂSIT ÎN CONTRACTELE DE CONCESIUNE ACORDATE DE AUTORITĂȚILE FEDERALE; • ÎNCĂ DIN PERIOADA ANTICĂ, AUTORITĂȚILE ELENE AU COLECTAT IMPOZITELE PRIN INTERMEDIUL PERSOANELOR PRIVATE, CARE AU FOST RECOMPENSATE CU UN ANUMIT PROCENT DIN TAXELE COLECTATE .

8. 8. PUNCTE CHEIE ALE PPP • PPP ESTE UN CONCEPT NOU; • CHIAR DACĂ PPP REPREZINTĂ O STRUCTURĂ COMPLEXĂ, CONCEPTUL ÎN SINE NU ESTE ATÂT DE DIFICIL PRECUM PARE ȘI POATE OFERI MULTE AVANTAJE; • PENTRU AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE, PPP POATE OFERI NOI SURSE DE VENITURI, POATE CONTRIBUI LA DIMINUAREA RISCURILOR PUBLICE, ASIGURĂ FURNIZAREA UNOR SERVICII DE CALITATE ȘI ASIGURĂ IMPLEMENTAREA UNOR PROIECTE ÎNTR-UN MOD MAI RAPID ȘI MAI EFICIENT • PRIN ADOPTAREA UNEI SCHEME PPP, AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE ÎȘI ACCEPTĂ UN NOU ROL • EXISTĂ MAI MULTE MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PPP: FIECARE PROIECT ESTE UNIC ȘI EXISTĂ MAI MULTE POSIBILITĂȚI • UNUL DINTRE ASPECTELE CELE MAI IMPORTANTE ALE UNUI PPP ESTE REPARTIZAREA ECHITABILĂ A RISCURILOR

9. 9. ASPECTE COMUNE ÎNTR-UN PPP • RISCURILE SUNT ÎMPĂRȚITE ÎNTRE SECTORUL PUBLIC ȘI SECTORUL PRIVAT, ALOCÂNDU-I-SE FIECĂRUI SECTOR RISCURILE PE CARE LE POATE GESTIONA • EXISTĂ O RELAȚIE CONTRACTUALĂÎMTRE DOUĂ PĂRȚI DIFERITE • PARTENERUL PRIVAT ESTE PLĂTIT PENTRU INVESTIȚIA SA PRIN VENITURILE CARE REIES DIN PROIECT • RESPONSABILITATEA FINALĂ A FURNIZĂRII SERVICIULUI PENTRU CETĂȚENI, ÎI REVINE PARTENERULUI PUBLIC • PPP REPREZINTĂ O FORMĂ DE COOPERARE ÎNTRE SECTORUL PUBLIC ȘI SECTORUL PRIVAT. ACEAST CONTRACT NU TREBUIE CONFUNDAT CU PRIVATIZAREA • ARANJAMENTELE UNUI PROIECT DE PPP SE RELAIZEAZĂ PE TERMEN LUNG ȘI SE EXTIND ÎNTRE 15 ȘI 30 DE ANI • PPP REPREZINTĂ O FORMĂ FLEXIBILĂ DE COOPERARE ÎNTRE SECTORUL PUBLIC ȘI SECTORUL PRIVAT CE CONSTĂ ÎN DEȚINEREA UNUI PROIECT COMUN

10. 10. CE NU ÎNSEAMNĂ UN PPP • O SUBCONTRACTARE SIMPLĂ DE FUNCȚII • CA UN BUN PUBLIC SĂ FIE DONAT UNUI PARTENER PRIVAT • O METODĂ DE PRIVATIZARE • ,,COMERCIALIZAREA” UNEI FUNCȚII PUBLICE PRIN CREAREA UNEI ÎNTREPRINDERI A STATULUI • UN ÎMPRUMUT REALIZAT DECĂTRE AUTORITĂȚILE LOCALE

11. 11.IMPORTANȚA “PARTENERIATULUI” • EXISTĂ DOI ACTORI PRINCIPALI: • PARTENERUL PUBLIC (AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ) ȘI • PARTENERUL PRIVAT, DAR… • ROLUL PRINCIAPAL AL UNUI PPP ESTE “PARTENERIATUL” • ACEASTĂ ÎNSEAMNĂ CĂ AMBII PARTENERI TREBUIE SĂ: • CONTRIBUIE CU RESURSE; • ÎMPARTĂ RISCURILE ȘI • SĂ CONDUCĂ LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR COMUNE

12. 12. PPP FACE REFERIRE LA ÎMPĂRȚIREA ȘI DIMINUAREA RISCURILOR COSTURILE ESTIMATE ALE UNUI PROIECT COSTURILE REALE UNUI PROIECT UNUI PR RRISCUL DE CONSTRUCȚIE RISCUL FINANCIAR ALTE RISCURI RRISCUL DE CONSTRUCȚI RISCUL DE OPERARE RISCUL FINANCIAR ALTE RISCURI RISCUL DE OPERARE

13. 13. EXAMPLE DE DISTRIBUIRE A RISCURILOR FINAȚAREA PROICTELOR PUBLICE PROIECTELE PPP PROIECTAREA PIAȚA CONSTRUCȚIA FINAȚAREA POLITIC LICENȚE OPERAREA PROIECTAREA LICENȚE CONSTRUCȚIA PIAȚA FINANȚAREA POLITIC OPERAREA

14. 14. CUM POATE FI IDENTIFICAT UN POTENȚIAL PROIECT DE PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT CARE ESTE INVESTIȚIA POATE SĂ GENEREZE VENITURI POATE O PARTE A INVESTIȚIEI SĂ GENEREZE VENITURI DA NU DA NU PPP POTENȚIAL PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI PUBLICE

15. 15. SECTOARE POTRIVITE PENTRU PPP TRANSPORT • AUTOSTRĂZI • DRUMURI • TRENURI UȘOARE • METROU • LINII DE AUTOBUZ • PUNCTE TERMIANALE DE TRANSPORT • AEROPORTURI • PORTURI • PARCĂRI UTILITĂȚI PUBLICE - TRATAREA SI DISTRIBUIREA APEI • SISTEMUL DE CANALIZARE ȘI EPURARE A APELOR REZIDUALE • TRATAREA DEȘEURILOR SLIDE • PRODUCEREA ȘI DISTRIBUIREA DE ENERGIE • SISTEMUL DE ÎNCĂLZIRE CENTRAL ALTE SERVICII • SPITALE • PUȘCĂRII • PRIMĂRII • FACILITĂȚI CE ȚIN DE SPORT • CENTRE CULTURALE • STAȚII DE POMPIERI ȘI DE POLIȚIE • CĂMINE

16. 16. CÂND UN PROIECT REPREZINTĂ UN CANDIDAT POTENŢIAL PENTRU UN PPP • DACĂ O AUTORITATE PUBLICĂ LOCALĂ DECIDE SĂ DEMAREZE O SCHEMĂ DE PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT, TREBUIE SĂ-SI AMINTEASCĂ CĂ TREBUIE SĂ-I CEARĂ INVESTITORULUI PRIVAT SĂ VINĂ CU BANI, KNOW-HW ȘI EXPERTIZĂ • ÎN PRINCIPIU ORICE PROIECT CARE POATE GENERA BANI, ESTE UN CANDIDAT POTENȚIAL PENTRU UN PPP, DAR.... • SUNT VENITURILE PROIECTULUI SUFICIENTE PENTRU A PUNE ÎN ECHILIBRU COSTURILE CONSTRUCȚIEI ȘI CHELTUIELILE DE OPERARE ȘI DEASEMENEA SĂ-I FURNIZEZE INVESTITORULUI O VALOAREA ADĂUGATĂ A BANILOR INVESTIȚI? CARE ESTE GRADUL DE RISC AL UNUI POTENȚIAL INVESTITOR?

17. 17. CUM VĂD POTENŢIALII INVESTITORI UN PROIECT PPP Proiecte pentru spaţii verziProiecte pentru Proiecte pentru terenuri reabilitare şi extindere (+) Investitori Nivelul de control (-) (-) Siguranţa viabilităţii proiectului (+)

18. 18. CÂND AR TREBUI UTILIZATĂ O SCHEMĂ PPP • PROIECTUL NU AR PUTEA FI SUSŢINUT DOAR CU RESURSELE FINANCIARE SAU EXPERTIZA SECTORULUI PUBLIC • UN PARTENER PRIVAT AR CREŞTE CALITATEA SAU NIVELUL SERVICIILOR OFERITE FAŢĂ DE CELE OFERITE DE SECTORUL PUBLIC • PROIECTUL AR PUTEA FI IMPLEMENTAT MAI RAPID • EXISTĂ O SUSŢINERE PUBLICĂ PENTRU IMPLICAREA UNUI PARTENER PRIVAT • EXISTĂ OPORTUNITATEA UNEI COMPETIŢII ÎNTRE PARTENERII PRIVAŢI • NU EXISTĂ CONSTRÂNGERI LEGISLATIVE SAU DE REGLEMENTARE • REZULTATELE PROIECTULUI POT FI MĂSURATE ŞI CUANTIFICATE UŞOR • COSTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI POATE FI RECUPERAT PRIN INTERMEDIUL TAXELOR DE UTILIZARE (EX: TAXA DE POD)

19. 19. ACȚIONARII UNUI PROIECT PPP • AUTORITĂȚILE LOCALE • INVESTITORII • FINANȚATORII • UTILIZATORII • POPULAȚIA VIZATĂ • GUVERNUL REGIONAL/NAȚIONAL

20. 20. SCOPUL PROIECTELOR PPP • PROIECTAREA • CONSTRUCŢIA • FINANŢAREA • ÎNTREŢINEREA • LIVRAREA SERVICIILOR • COLECTAREA TAXELOR DE UTILIZARE

21. 21. ETAPELE UNUI PROIECT PPP • INIŢIEREA ŞI EVALUAREA UNUI PROIECT • O PRE-ANALIZĂ DE FEZABILITATE • STRUCTURAREA PRELIMINARĂ A PROIECTULUI • PREGĂTIREA DETALIATĂ A PROIECTULUI • ORGANIZAREA PROCEDURII DE LICITAŢIE • CONSTRUCŢIA PROPRIU-ZISĂ • FOLOSIREA

22. 22.EVALUAREA INIŢIALĂ - OBIECTIVE • ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR OFERITE • COST MAI MIC AL REPARAŢIILOR • UTILIZAREA UNEI TEHNOLOGII SUPERIOARE • ASUMAREA UNEI MARI INVESTIŢII FINANCIARE

23. 23. EVALUAREA INIŢIALĂ – PUNCTE CHEIE • OBIECTIVE CLARE • ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR OFERITE • VIABILITATEA COMERCIALĂ • EXISTENŢA UNOR FURNIZORI COMPETITIVI • ÎMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI OPERĂRII • CAPACITATEA ORGANIZAŢIONALĂ • IMPACTUL ASUPRA REGLEMENTĂRILOR ÎN VIGOARE

24. 24. EVALUAREA VIABILITĂŢII COMERCIALE • ESTIMAREA : • COSTULUI CU CAPITALUL • COSTULUI DE OPERARE • A REZULTATULUI AŞTEPTAT • PARTICIPAŢIEI ŞI A PONDERII CREDITELOR • CALCULAREA: • PROCENTUL CHELTUIELILOR DE OPERARE RAPORTAT LA VENITURILE TOTALE • SURPLUSULUI OPERAŢIONAL • CHELTUIELILE CU DOBÂNZILE • PERIOADA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI • PROCENTUL DE RAMBURSARE A DATORIEI (DIN VENITURILE TOTALE)

25. 25.FORMELE UNUI PROIECT PPP Model tipic ● PRIVAT ● PRIVAT ● AUT. PUB ● AUT. PUB ●AUT. PUB ● AUT. PUB ● AUT. DE REGLEM ● UTILIZAT. ●PARTENERIAT ● PARTENERIAT ● ALŢII SCHEMA PPP DEPINDE DE ROLUL FIECĂRUI PARTENER ÎN ACTIVITĂŢILE DE MAI SUS CONSTRUCŢIE OPERARE MONITORIZARE PLATA

26. 26.EXEMPLE DE REPARTIZARE (IMPARTIRE) A RISCULUI TIPUL DE RISC ALOCAREA IDEALĂ A RISCULUI ● AMPLASAMENT INDISPONIBIL PUBLIC ● AUTORIZAŢII INDISPONIBILE PUBLIC ● DEPĂŞIRI ALE COSTURILOR PRIVAT ● ÎNTÂRZIERI ALE PROIECTULUI PRIVAT ● CALITATEA CONSTRUCŢIEI PRIVAT ● COSTURI OPERAŢIONALE MĂRITE PRIVAT ● VENITURI MAI MICI PRIVAT ● DOBÂNZI MAI MARI PRIVAT ● MODIFICĂRI LEGISLATIVE PUBLIC ● NIVELUL SUSŢINERII POPULARE PUBLIC ● RESTRICŢII DE MEDIU PUBLIC

27. 27. SUBVENŢII ŞI METODE DE SUSŢINERE FINANCIARĂÎN PPP • ÎNLESNIRI FISCALE ACORDATE • SUBVENŢII DE OPERARE • SUBVENŢIONAREA RATELOR DOBÂNZII

28. 28. GHID AL EVALUĂRII PROIECTELOR PPP Rating ● CLARITATEA OBIECTIVELOR PROIECTULUI ●ÎMBUNĂTĂŢIRI ALE SERVICIILOR OFERITE ● VIABILITATEA COMERCIALĂ 1 ÷ 5 ● PREVIZIUNE A VENITURILOR ● COMPETIŢIA ● EFICIENŢA DIVERSELOR OPERAŢIUNI ● CAPACITATEA ORGANIZAŢIONALĂ ● MEDIUL REGLEMENTAŢIONAL ● MODELE PPP CE AU FOST LUATE IN CONSIDERARE DA - NU ● REZULTATELE DISCUŢIILOR PRELIMINARE CU PARTENERII PRIVAŢI ● ALŢI PAŞI CE AU FOST FĂCUŢI PÂNĂÎN PREZENT

29. 29. FACTORI DETERMINANȚI ÎN SUCCESUL PPP ÎNTR-O ȚARĂ • CAPACITATEA SI DISPONIBILITATEA FINANȚĂRII • FACTORI DE NATURĂ INSTITUȚIONALĂ • CADRUL LEGAL ȘI REGLEMENTĂRILE ÎN VIGOARE • DESFĂȘURAREA PROCESULUI DE LICITAȚIE PUBLICĂ • FORMA CONTRACTULUI ȘI ÎMPĂRȚIREA RISCULUI • RISCURILE FINANCIARE ȘI TERMENELE DE PLATĂ • DISPONIBILITATEA INVESTITORILOR ȘI A FINANȚATORILOR

30. 30.CAPACITATEA ȘI DISPONIBILITATEA DE A FINANȚA PROIECTUL • CÂT DE ATRACTIV ESTE UN STAT PENTRU ANUMIȚI INVESTITORI ȘI FINANȚATORI ? • ESTE EFICIENTĂ CAPACITATEA DE FINANȚARE ? • SECTORUL FINANCIAR BENEFICIAZĂ DE O EXPERTIZĂ SUFICIENTĂ ÎN DOMENIUL PPP ?

31. 31. PROBLEME DE NATURĂ INSTITUȚIONALĂ • EXISTĂ O POLITICĂ CLARĂ PENTRU PPP ? • CE ORGANISME / ENTITĂȚI SUNT IMPLICATE ÎN IDENTIFICAREA ȘI APROBAREA PROIECTELOR ? • SUNT PREGĂTITE ACESTE INSTITUȚII PENTRU A AJUTA AUTORITĂȚILE LOCALE ÎNTR-UN POSIBIL PROIECT PPP ?

32. 32.CADRUL LEGAL ȘI DE REGLEMENTARE • EXISTĂ UN CADRUL LEGAL TRANSPARENT ȘI CLAR ? • ACEST CADRUL LEGISLATIV DEFINEȘTE ROLUL ȘI PUTERILE DEȚINUTE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ? • SUNT MULȚUMIȚI INVESTITORII ȘI CREDITORII CU ACEST CADRUL LEGAL ?

33. 33.DESFĂȘURAREA LICITAȚIEI • ESTE DEFINIT PRIN LEGE PROCESUL DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ ? • EXISTĂ TRANSPARENȚĂ ȘI EGALITATEA ÎN PROCESUL DE DEPUNERE AL OFERTELOR INIȚIALE ? • UN OFERTANT RESPINS BENEFICIAZĂ DE DREPTUL LA RECURS ?

34. 34. FORMA CONTRACTULUI ȘI ALOCAREA RISCULUI • URMĂTOARELE ARTICOLE AR TREBUI INCLUSE ÎNTR-UN CONTRACT : • MODELUL ȘI INTERPRETAREA MODULUI DE ALOCARE AL RISCULUI • PLANIFICAREA ȘI APROBĂRILE NECESARE • ORIZONTUL DE TIMP • CRITERIILE DE PERFORMANȚĂ • MODIFICĂRI LEGSILATIVE • CLAUZE DE REZILIERE / TERMINARE A CONTRACTULUI

35. 35.RISCURI FINANCIARE ȘI TERMENE DE PLATĂ • EXISTĂ STIMULENTE POTRIVITE ? • RISCURILE MACROECONOMICE LEGATE DE RATA INFLAȚIEI, A CURSULUI DE SCHIMB SAU A RATEI DOBÂNZII SUNT ALOCATE EFICIENT ?

36. 36. DISPONIBILITATEA INVESTITORILOR ȘI A FINANȚATORILOR • CUM INFLUENȚEAZĂ PRACTICILE GENERALE DE BUSINESS IMPLEMENTAREA PPP ? • CUM INFLUENȚEAZĂ PROBLEMELE DE NATURĂ FISCALĂ ȘI CONTABILĂ UN PPP ? • EXISTĂ O SOLUȚIE DE URGENȚĂ CE POATE FI UTILIZATĂ ?

37. 37. PPP ÎN LUME • UNIUNEA EUROPEANĂ 1990-2009 • 1.300 DE PROIECTE CU O VALOARE DE PESTE 5,0 MLD€ • VALOAREA TOTALĂ DE PESTE 250 MLD € • PRINCIPALELE SECTOARE: TRANSPORT,EDUCAȚIE, SĂNĂTATE • SUA 1980-2005 • 365 PROIECTE • 60 MLD. $ • AUSTRALIA 1990-2005 • 127 PROIECTE • 36 MLD. AUS $ • CANADA 1985-2005 • 100 PROIETCE • 30 MLD.CAD $

38. 38.a DEZVOLTAREA PIEȚEI PPP

39. 38.b GRADUL DE DEZVOLTARE AL PIEȚEI PPP

40. 39. COMISIA EUROPEANĂ ȘI PPP • U.E. ESTE CEL MAI MARE PROMOTOR AL PPP • NU EXISTĂ O LEGISLAȚIE COMUNĂ ÎN DOMENIUL PPP ȘI NICI NU SUNT SEMNALE CA VA EXISTA UNA PREA CURÂND • PPP SE BAZEAZĂ MAI DEGRABĂ PE O STRUCTURĂ A ACHIZIȚIILOR PUBLICE • IZVOARELE DE DREPT CARE POT INFLUENȚA PPP SUNT TRATATELE UE • EXISTĂ PATRU PROCEDURI DE DEPUNERE A OFERTELOR : • DESCHISĂ • RESTRICȚIONATĂ • NEGOCIERI DIRECTE • DIALOG COMPETITIV – NEGOCIERI COLECTIVE ÎN GENUL UNUI GRUP DE LUCRU

41. 40. POZIȚIA STRUCTURILOR LEGALE ȘI INSTITUȚIONALE ALE PPP ÎN STATELE UE

42. 41. COMBINAREA FORMELOR DE PPP ŞIFONDURILE UE • EXISTĂ ANUMITE METODE DISPONIBILE PENTRU A UTILIZA FONDURILE UE ÎN CADRUL ANUMITOR STRUCTURI DE PPP • PÂNĂ ACUM REGULILE APICATE ASUPA FONDURILE UE AU FĂCUT DIFICILĂ UTILIZAREA STUCTURILOR DE PPP • ÎN GENERAL GRANTURILE OBŢINUTE DIN FONDURI LE UE AU REPREZENTAT O PROVIZIE PENTRU ACTIVELE EXISTENTE ŞI NU AU CONSTITUIT O SURSĂ DE FINAŢARE PENTRU UN PROIECT DE TIPUL PPP. ACEST LUCRU A FĂCUT DIFICIL UTILIZAREA FONDURILOR ÎN SCHEME DE PPP • NOILE TRENDURI SUNT DE ÎNLOCUIRE A FILOZOFIEI GRANTURILOR CU NOI TIPURI DE INSTRUMENTE FINANCIARE • ACESTE TRENDURI ALE INSTRUMENTELOR FINANCIARE VOR AJUTA UTLIZAREA FONDURILOR UE ÎN CADRUL UNEI SCHEME DE PPP

43. 42. ASPECTE FINANCIARE ALE PPP ÎN CADRUL UE • PACTUL DE CREŞTERE AL UE LE CERE GUVERNELOR SĂ-ŞI PĂSTREZE DEFICITUL ŞI DATORIA PUBLICĂ SUNB ANUMITE LIMITE • CERINŢELE RESPECTIVE AFECTEAZĂ EXTINDEREA AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE • ÎN UNELE CAZURI O SCHEMĂ DE PPP POATE FI CONSIDERATĂ O MODALITATE DE EVADARE DE LA REGULILE DE MAI SUS • EUROSTAT A STABILIT ANUMITE DIRECŢII PENTRU CONSTRUIREA UNEI SCHEME REALĂ DE PPP, BAZATĂ PE O ALOCARE ECHITABILĂ A RISCURILOR

44. 43. ALOCAREA RISCURILOR PENTRU UN PPP REAL TIPUL DE RISCCINE SUPORTĂ RISCUL • RISCUL CONSTRUCŢIEIA.P PRIVAT • RISCUL CERERIIAP P AP P • SUPORTABILITATEA RISCULUI SERVICIULUI G P G P G P G P • GRADUL DE ACCEPTAREDADADADADANU NU NU NU AL PPP

45. 44.EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA PPP • CRIZA FINACIARĂ ŞI ECONOMICĂ AU SCHIMBAT CONDIŢIILE MACROECONOMICE ŞI FISCALE PENTRU GUVERNELE LOCALE • S-A ACORDAT O ATENŢIE DEOSEBITĂ URMĂTOARELOR ASPECTE • DEFICITULUI BUGETAR • NOILOR PROBLEME SOCIALE • DETERIORĂRII INVESTIŢIILOR DE BAZĂ PROBLEMELE FISCALE AU NECESITAT O GRIJĂ SUPLIMENTARĂ PENTRU CONSECINŢELE PE TERMEN LUNG, FAPT CE A CONDUS LA INEFICIENŢA SECTORULUI PUBLIC

46. 45. IMPACTUL CRIZEI FINANCIARE • FONDURILE DISPONIBILE ALE INVESTIŢIEI PRIVATE AU FOST REDUSE • MĂSURILE DE AUSTERITATE AU CONDUS LA BLOCAREA RESURSELOR PUBLICE • INVESTITORII PRIVAŢI SUNT RETICIENŢI ÎN REALIZAREA UNOR ARANJAMETE PE TERMEN LUNG • ÎMPRUMUTURILE ACORDATE DE CĂTRE BĂNCI AU FOST REDUSE • COSTURILE PENTRU FINAȚARE AU FOST REDUSE

47. 46. PROBLEME ÎN SISTEMUL DE INVESTIŢII • COSTURI INIŢIALE RIDICATE • PROBLEME LEGATE DE MĂRIMEA INVESTIȚIILOR • STIMULENTE DIVIZATE • NESIGURANŢĂ POLITICĂ • PROBLEME LEGATE DE INFORMAŢIILE DISPONIBILE • ASPECTE CE ŢIN DE OBȚINEREA PROFITULUI • RISCURILE IMPLICATE • INVESTIŢIILE PE TERMEN SCURT

48. 47. ASPECTE LEGALE ALE PPP ÎN ROMÂNIA ● LEGEA NR. 178/2010:LEGEA PPP ● OUG. NR. 34/2006: privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii ● OUG NR. 54/2006:privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, 

49. 48.SCHEMA PPP ÎN ROMÂNIA ●SOCIETĂȚILE MIXTE REALIZATE PE BAZA UNUI=> ●CONTRACT/ ACORD DE PARTENERIAT ●PARTENERUL PRINCIPAL REPREZINTĂ ORGANIZAȚIA ÎN RELAȚIA CU PĂRȚILE TERȚE ● NU EXISTĂ O ENTITATE LEGALĂ ●FIECARE PARTENER CONTRIBUIE ●FIECĂRUI PARTENER ÎI SUNT ALOCATE RISCURI ●COMPANIILE MIXTE => ●COMPANIE CU DOI PARTENERI ●ENTITATE COMERCIALĂ ●ACORD ÎNTRE ACȚIONARI ●DREPTURI EGALE ALE ACȚIONARILOR ●CONTRIBUȚIA LA CAPITALUL SOCIAL

50. 49. BUNURILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE ●SUNT DE NATURĂ PUBLICĂ ȘI PRIVATĂ ●BUNURILE PRIVATE POT FI VÂNDUTE FĂRĂ NICIO RESTRICȚIE ●BUNURILE PUBLICE POT FI ÎNCHIRIATE, DAR NU VÂNDUTE