323 likes | 2k Views
REGNUL FUNGI -CIUPERCI-. -peste 100 000 de specii:folositoare,otravitoare sau care produc boli, răspândite în toate ecosistemele, fiind incluse în mod tradiţional printre plante . - Populeaza mediul terestru, acvatic sau umed.
E N D
REGNUL FUNGI-CIUPERCI- -peste 100 000 de specii:folositoare,otravitoare sau care produc boli, răspândite în toate ecosistemele, fiind incluse în mod tradiţional printre plante
- Populeaza mediul terestru, acvatic sau umed - nu au clorofila, => nutritie heterotrofa: saprofita sau parazita -pot trai in simbioza cu alge=> lichenii sau cu radacinile plantelor superioare=> micorize -Se inmultesc: asexuat(endospori,exospori) sexuat (prin contopirea organelor sexuate)sau vegetativ(prin fragmente de miceliu, inmugurire) -ciclul de dezvoltare: sporofit-faza diploida;gametofit-faza haploida CARACTERE GENERALE: • Sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice • Corpul-talul este alcatuit din celule multinucleate, numite hife, si se numeste miceliu. • Prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau (rar) celuzoica • In citoplasma exista glicogen si picaturi de ulei.
CLASIFICARE: • In functie de structura miceliului si tipul de reproducere: 1.Increngatura Zigomicete (mucegaiuri) Mucor mucedo (mucegaiul alb) Penicillium glaucum(mucegaiul verde-albastrui
2.IncrengaturaAscomicete-sporii se formeaza in asce Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere) Saccharomyces ellipsoideus (drojdia de vin) Peziza sp.
3. Increngatura Bazidiomicete (ciuperci superioare – comestibile -otravitoare-parazite) -sporii se formeaza in bazidii Amanita muscaria Agaricus campestris (ciuperca de câmp) Amanita caesarea (burete domnesc) Amanita phaloides
Morchella rotunda (zbarciogul) Boletus edulis (hrib) Pleurotus ostreatus (păstrăv de fag) Armillaria mellea (ghebe)
Cantarelus cibarius(galbiori Pleurotus sp.
Ciuperci parazite: Puccinia graminis(Rugina graului) Ustilago maydis(Taciunele porumbului) Claviceps Purpurea (Cornul secarei)
IMPORTANŢA CIUPERCILOR COMESTIBILE • pot fi recoltate direct şi gratuit ,din flora spontană, sau cultivate in ciupercarii; • contin: apa in proportie de 82-92%, substante minerale, diferite zaharuri, subtante proteice, grasimi(cantitati mici), vitamina A, B1, B2 si D, acizi organici. • Ciupercile constituie un aliment complet-sanatos cu o valoarea nutritiva redusa
4. Increngatura Lichenilor -Lichenii reprezintă simbioza între hifele unei ciuperci ascomicetă sau bazidomicetă şi o algă unicelulară albastră sau verde. -Trăiesc pe pământurile aride, pe stânci, scoarţa copacilor.
Clasificare: • Licheni crustoşi: Au talul sub formă de crustă ce aderă puternic de suprafaţa substratului sau este încrustat în acesta (suprafaţa stâncilor-saxicoli, trunchiul arborilor-corticoli). În numeroase cazuri constituie singuri vegetaţia stâncilor golaşe. Xanthoria parietina(Lichenul galben) Rhizocarpon geographicum (lichenul hartă)
2. Licheni filamentosi: Au tal filamentos,ramificat, fixat parţial de substrat (sol-tericol, scoarţa arborilor) cu ajutorul unor hife asemănătoare unor rizoizi. Usnea barbata(matreata bradului)
3. Licheni fruticulosi(tufoşi): -Au aspectul unor tufe mici, verticale sau pendule cu simetrie radiară. Când sunt foarte lungi şi subţiri au aspect filamentos. Cladonia rangiferina( Lichenul renilor) Evernia prunastri (lichenul prunilor)
4. Licheni gelatinoşi: Talul gelatinos are aspect subţire, membranos- foarte friabil la uscăciune şi gros- gelatinos în stare umedă. Collema sp.
Importanţa lichenilor: - Se instalează pe stânci golaşe,pe care le erodeaza daorita unor acizi caracteristici, iar in timp formeaza un strat de sol, de aceea sunt numiţi “ pionierii vegetaţiei”. - Din licheni se extrag diferite substanţe utilizate în cosmetică, medicină, industria chimică. - Reprezintă hrană pentru animale. -Deoarece nu suporta substantele toxice din atmosfera, lichenii sunt considerati” indicatori ai poluarii. “