Geanta Marinela

1. Geanta Marinela

2. PÃMÂNTUL • Forma si dimensiunile • Miscãrile Pãmântului • Învelisul gazos, interiorul si vârsta Pãmântului

3. Forma si dimensiunile Pãmântului : Pãmântul este un corp în spaþiu, de formã aproape sfericã, având raza medie de 6370 km. El efectueazã o miºcare în jurul axei proprii, de aceea la poli planeta este mai turtitã rezultând un corp de forma unui elipsoid de rotaþie. Numeroase mãsurãtori moderne au arãtat cã meridianele terestre au lungimi puþin diferite, de unde reiese cã Pãmântul este în realitate un corp cu o formã apropiatã unui elipsoid de revoluþie, numitã geoid.

4. Planeta Pãmânt segãseste în Sistemul Solar la o distanþã medie faþã de Soare de 150 de milioane de km. Diametrul Pãmân-tului are valoarea apro-ximativã de 12756 km. Temperatura la suprafaþã se aflã în intervalul: -890C - +580C. Înclinaþia axei planetei Pãmânt pe orbitã este de 2304’.

5. Raza Pãmântului mãsoarã 6378,136 km la ecuator si 6356,751 km la poli. Pãmântul este acoperit în proporþie de 71% de apã ºi este înconjurat de un înveliº gazos numit atmosferã. Aceasta este formatã din aer, un amestec de azot ºi oxigen. În spaþiu atmosfera este cea care dã Pãmântului nuanþa sa albastrã.

6. Miscãrile Pãmântului : • Pãmântul efectueazã în timpul deplasãrii sale printre aºtrii douã tipuri de miºcãri principale: • o miscare de rotaþie în jurul axei proprii (miºcare diurnã); • o miscare de rotaþie în jurul Soarelui (miscare de revoluþie). O datã cu deplasarea în jurul Soarelui, Pãmântul se roteºte în jurul propriei sale axe, de la vest la est. Axa sa de rotaþie, numitã ºi axã a polilor, este o axã imaginarã care pãtrunde în suprafaþa terestrã prin douã puncte care sunt chiar cei doi poli geografici: Polul Nord ºi Polul Sud. Rotaþia Pãmântului în jurul axei sale proprii determinã alternanþa Zi / Noapte într-un interval de timp de 23h 56 min 4 sec (ziua sideralã).

7. Asemenea tuturor planetelor din Sistemul Solar, Pãmântul se învârteºte în jurul Soarelui. O datã cu efectuarea unui tur complet, o revoluþie, se scurge un an, ceea ce reprezintã aproape 365,25 zile. Distanþa medie de la Soare la Pãmânt, numitã ºi unitate astronomicã, este de 149.6 milioane de km. În realitate însã, aceastã distanþã variazã în cursul unui an de la 147,1 mil. de km (la periheliu – în jur de 3 ianuarie), pânã la 152,1 mil. de km (la afeliu – în jur de 6 iulie). În ceea ce priveste viteza cu care se învârteºte Pãmântul în jurul Soarelui, aceasta este în medie de 29,8 km/sec, adicã în jur de 108000km/h si creste când Pãmântul se apropie de Soare, iar când se indepãrteazã, scade.

8. Alte miscãri care caracterizeazã Pãmântul în timpul deplasãrii sale prin spaþiu sunt: • Precesia : axa polilor Pãmântului se învârteºte ca axa unui titirez, în aproape 26000 de ani. În urma acestei miºcãri, Steaua Polarã nu se gãseºte mereu în aceeaºi poziþie, aceasta executând o usoarã miscare (aparentã) de rotaþie în jurul axei lumii. • Nutaþia : reprezintã o oscilaþie lentã a axei polilor Pãmântului în jurul axei sale medii, cauzatã de variaþia atracþiei exercitate de Lunã si de Soare asupra ecuatorului Pãmântului. • Miºcarea spre apex : se datoreazã miscãrii Soarelui cu o vitezã de aprox. 72000km/h spre apex, un punct situat în constelaþia Hercule. Planetele care se învârtesc în jurul lui descriu în spaþiu o elice.

9. Învelisul gazos, interiorul ºi vârsta Pãmântului : Înveliºul gazos al Pãmântului este alcãtuit din: • Atmosferã : gaz format din - exosferã - ionosferã - stratosferã -troposferã Stratosfera conþine ozon; acesta are rolul de atenuare a acþiunii nocive a razelor ultraviolete provenite din cosmos. Schimbãrile de climã de pe planetã se produc în troposferã.

10. Interiorul Pãmântului cuprinde trei zone principale care în ordinea lor spre centrul Pãmântului sunt: •Scoarþa •Mantaua •Nucleul Scoarþa Pãmântului este alcãtuitã din plãci uriaºe care plutesc pe un strat de rocã incandescentã. Acolo unde aceste plãci se ciocnesc, scoarþa se increþeºte formând munþi ºi se produc cutremure. Uneori, în punctele mai subþiri, scoarþa se crapã formând vulcani. Dupã eliberarea mantiei incandescente (lavã), vulcanii devin inactivi.

11. Vârsta Pãmântului se poate determina prin procese de dezintegrare radioactivã din scoarþa sa: se aflã astfel o vârstã de 4,5 miliarde de ani. Acest rezultat este important pentru vârsta sistemului nostru solar. El este în concordanþã cu vârsta de 5,2 miliarde de ani dedusã pentru Soare pe alte cãi.