1 / 17

Cum pot avea o via ţă sănătoasă?

Cum pot avea o via ţă sănătoasă?. “ Gândirea depinde întru totul de stomac; dar cei care au cel mai bun stomac nu sunt şi cei mai buni gânditori. ” Voltaire prof. Daniela Rus Colegiul “Brad Segal” Tulcea. ALIMENTAŢIA.

Download Presentation

Cum pot avea o via ţă sănătoasă?

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Cum pot avea o viaţă sănătoasă? “Gândirea depinde întru totul de stomac; dar cei care au cel mai bun stomac nu sunt şi cei mai buni gânditori.” Voltaire prof. Daniela Rus Colegiul “Brad Segal” Tulcea

  2. ALIMENTAŢIA una dintre cele mai importante necesităţi fiziologice în 65 de ani de viaţă omul consumă peste 50 tone de hrană; unul dintre cei mai importanţi factori de mediu prin care este promovată creşterea şi dezvoltarea organismelor vii; constă în introducerea, din mediul înconjurător, a substanţelor nutritive sub formă de alimente.

  3. RAŢIA ALIMENTARĂ • Reprezintă totalitatea alimentelor consumate în decursul a 24 de ore • O raţie trebuie să furnizeze organismului nutrienţi care corespund nevoilor sale zilnice, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ • Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu. • Nevoile nutriţionale sunt normate de organisme specializate FAO/OMS, norme europene, norme specifice unei ţări

  4. NUTRIENŢI sau SUBSTANŢE NUTRITIVE • PROTEINE (P) • LIPIDE (L) nutrienţi calorigeni • GLUCIDE (G) • VITAMINE (V) • MINERALE (M) nutrienţi necalorigeni • APĂ

  5. FUNCŢIILE ALIMENTAŢIEI 1. PLASTICĂ - asigurată de aportul de P, L, G şi M - pune la dispoziţia organismului substanţele necesare sintezei structurilor proprii “CEEA CE MANÂNCI AZI DEVINE MÂINE PARTE DIN TINE” deoarece organismul îşi reînnoieşte continuu structurile 2. ENERGETICĂ - asigurată de P, L şi G (1g P=4,1 kcal; 1g L=9,3 kcal; 1g G=4,1 kcal) - furnizează organismului energia necesară (energia din hrană este energie chimică ce poate fi convertită în energie mecanică, termică sau energia legăturilor macroergice – energie chimică de rezervă, stocată –de ex. – în ATP) 3. BIOLOGICĂ - asigurată de componentele biologic active, în special cele indispensabile (esenţiale) din hrană: aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine şi minerale

  6. CS VN I ALIMENTELE Un produs oarecare este aliment dacă îndeplineşte simultan 3 condiţii: • - să posede valoare nutritivă (VN) • - să prezinte calităţi senzoriale (CS) • - să fie salubru (inocuitate, I) SUNT LATURILE TRIUNGHIULUI CALITĂŢII • Alimentele se deosebesc prin aptitudinea de a satisface, mai mult sau mai puţin, aceste 3 condiţii • Alimentele posedă: • Valoare energetică • Valoare biologică (conferită de calitatea nutrienţilor, raportul dintre aceştia, aportul de compuşi bio-activi, biodisponibilitate) • Valoare nutritivă(include valoarea energetică şi valoarea biologică)

  7. NEVOI NUTRIŢIONALE APORT ESENŢA ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE • Asigurarea unui echilibru perfect, continuu şi dinamic, între nevoile nutriţionale ale individului şi aportul de alimente. • Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu. • Cât, ce, cum şi când mâncăm???

  8. SURSE ALIMENTARE DE ENERGIE

  9. CAUZELE ŞI EFECTELE ALIMENTAŢIEI GREŞITE • Alimentaţia greşită sau MALNUTRIŢIA induce dezechilibre metabolice grave, ce reprezintă cauza majorităţii bolilor Malnutriţie Dezechilibru alimentar Dezechilibru metabolic Boala Malnutriţia prin lipsă totală parţială prin exces

  10. CONSECINŢELE APORTULUI NEADECVAT DE ENERGIE • Aportul neadecvat de energie se referă atât la DEFICIT cât şi la EXCES. • Deficitul energetic determină un deficit de nutrienţi, o scădere a intensităţii proceselor metabolice, o diminuare drastică a randamentului fizic şi intelectual, o reducere a capacităţii de apărare a organismului apariţia bolilor. • Astfel:  la COPII sunt direct afectate creşterea, dezvoltarea şi răspunsul imunitar.  la ADULŢI scade capacitatea de muncă şi răspunsul imunitar.

  11. CONSECINŢELE APORTULUI NEADECVAT DE ENERGIE • DEFICITUL poate avea: Cauze economice: subdezvoltarea şi sărăcia Cauze fiziologice: malabsorbţia nutrienţilor Cauze psihice: ANOREXIA NERVOSA (din greacă, an-fără şi orexis-apetit) aversie faţă de mâncare, induce o malnutriţie prin lipsa, gravă, care poate fi mortală.

  12. CONSECINŢELE APORTULUI NEADECVAT DE ENERGIE EXCESUL CALORIC este determinat de: - ultratehnologizare, sedentarism, consumul de produse alimentare concentrate, rafinate, hipercalorice, lipsa autocontrolului. Predispune individul la obezitate, afecţiuni cardiovasculare, diabet, unele forme de cancer, speranţă de viaţă redusă drastic. Întâlnit frecvent în ţările dezvoltate economic, unde 1/3 – 1/5 din numărul indivizilor sunt obezi (de ex. SUA)

  13. EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ • Promovarea unei alimentaţii sănătoase de către toţi factorii responsabili, inclusiv producătorii de alimente • Educarea consumatorilor, în şcoli, prin mass-media şi etichetare nutriţională • Conştientizarea faptului că siguranţa alimentară, implicit calitatea hranei, reprezintă direcţie prioritară în UE programe nutriţionale

  14. MĂSURI EDUCAŢIONALE • Aportul adecvat de nutrienţi esenţiali previne: În timpul sarcinii: - greutatea redusă a nou-născutului - rezistenţa scăzută la boli - unele forme de retardare fizică şi mentală În copilărie: - întârzierile de creştere - rezistenţa scăzută la boli La vârsta adultă: - rezistenţa scăzută la infecţii - riscul faţă unele forme de cancer, obezitate, BCV, diabet

  15. MĂSURI EDUCAŢIONALE • MODERAREA APORTULUI CALORIC previne: obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, BCV. • MODERAREA APORTULUI DE GRĂSIMI, ÎN GENERAL, ŞI LIMITAREA CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE previn: ateroscleroza şi susceptibilitatea faţă de unele forme de cancer. • APORTUL ADECVAT DE FIBRE ALIMENTARE previne unele afecţiuni digestive, BCV şi diabetul. • APORTUL REDUS DE ZAHĂR reduce riscul de diabet şi carii. • APORTUL REDUS DE SARE reduce riscul de hipertensiune, implicit BCV, şi boli renale. • MODERAREA CONSUMULUI DE ALCOOL limitează malnutriţia, riscul de ciroză şi anumite afecţiuni transmise descendenţilor.

  16. Un om sănătos este un om de succes!

  17. BIBLIOGRAFIE • Segal, R. – Principiile nutriţiei, Ed. Academica, 2002 • Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 1999 • Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente pentru nutriţie specială. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 2001 • http://www.universallight.go.ro/alimente/calorii.html • http://www.reductostart.ro/pdf/Valoarea_nutritiva_a_alimentelor.pdf • http://www.slabsaugras.ro/SitFiles/articol_no_ph.php?id=61&idsec=1

More Related