REZULTATELE DEFINITIVE RECENS Ă M Â NTU L POPULA Ţ IEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011

1. Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov REZULTATELE DEFINITIVE RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011 Caracteristici demografice ale populaţiei Judeţului BRAŞOV - 2013 -

2. Evoluţia populaţiei la Recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 Motivele scăderii populaţiei în România Braşov Sporul natural 22,5% Migraţia 77,5% 100% În judeţul Braşov motivul exclusiv al scăderii populaţiei comparativ cu anul 2002 îl reprezintă migraţia internăşi externă

3. Locul judeţului Braşov după populaţia stabilă din anul 2011 persoane Judeţul Braşov ocupă locul al 12-lea după numărul populaţiei stabile.

4. Ierarhia judeţelor în funcţie de gradul de urbanizare Persoane % La recensământul din 2011 populaţia judeţului Braşov se situează pe locul al 2-lea după judeţul Hunedoara cu un grad de urbanizare de 72,29%, în timp ce în anul 1992 era pe locul I cu 76,18%. Tendinţa este de scădere în continuare.

5. Locul mediului urban:1992,2002,2011 persoane persoane persoane Judeţul Braşov se află pe locul al 4-lea ca număr al populaţiei urbane, în scădere faţă de recensământul din 1992 când se situa pe locul al 3-lea.

6. Locul municipiului Braşov: 1992,2011 persoane persoane Municipiul Braşov este al 6-lea în România din punct de vedere al numărului populaţiei stabile.

7. Populaţia stabilă din mediul urban în anul 2011 • În ultimii 20 de ani populaţia din mediul urban a scăzut cu 14,6% ; • Scăderea s-a înregistrat în toate localităţile din mediul urban cu excepţia municipiului Săcele (+1,9%) care a devansat municipiul Făgăraş; • În municipiul Braşov populaţia a scăzut cu 21,8% faţă de Recensamântul din 1992 .

8. Ponderea judeţului în populaţia ţării % Populaţia judeţului a scăzut cu 94.044 persoane faţă de 1992, respectiv 39.811 faţă de 2002, iar contribuţia cea mai mare a avut-o municipiul Braşov cu o scădere de 70.536 persoane faţă de 1992, respectiv 33.396 faţă de anul 2002.

9. În mediul rural localităţile cu cea mai mare populaţie stabilă sunt : Prejmer(8472 locuitori), Tărlungeni(8320 locuitori), Feldioara(6154 locuitori). Localităţile cu cel mai mic număr al populaţiei : Fundata(852 locuitori), Ticuşu(908 locuitori), Drăguş(1162 locuitori).

10. Dinamica populaţiei la Recensământul din 2011 faţă de cel din 1992 în judeţul Braşov Mediul rural Cel mai mare aport de populaţiei l-au înregistrat localităţile periurbane ( Sânpetru, Hărman, Cristian) şi localităţile cu populatie rromă (Tărlungeni, Budila, Teliu, Măieruş).

11. DENSITATEA POPULAŢIEI persoane/Km2 Cea mai mare densitate a populaţiei continuă să rămână în oraşul Victoria (1141,58 loc/km2) iar cea mai mică la Şoarş (10,45locuitori/km2).

12. Durata medie a vieţii Durata medie de viaţă a crescut constant în ultimii 20 de ani cu 4,39 ani, respectiv cu 4,4 ani pentru bărbaţi şi 4,0 ani pentru femei.

13. Populaţia pe sexe Dintre localităţile urbane, Codlea este singura localitate în care numărul de bărbaţi îl devansează pe cel al femeilor.

14. Populaţia pe grupe mari de vârstă

15. Populaţia pe grupe mari de vârstă – diferenţe faţă de recensământul din 1992 Grupa de vârsta 25-64 ani reprezintă resursele de muncăşi premiza a dezvoltării. Din acest punct de vedere judeţul Brasov se situează pe locul al 4-lea dupa municipiul Bucureşti si judeţele Ilfov şi Constanţa cu un procent de 57,9%. Faţă de 1992 a scăzut numărul copiilor şi al populaţiei tinere (-14,2%) şi a crescut numărul populaţiei de peste 65 ani (+5,94%).

16. Indicatorii de îmbătrânire şi de dependenţă • Comparativ cu ţara (1,018) indicele de îmbătrânire al populaţiei este încă subunitar în judeţul Braşov (0,926), deşi a crescut îngrijorător comparativ cu 1992. • Rapoartele de dependenţă demografică şi dependenţă demografică a vârstnicilor sunt ceva mai bune decât cele la nivel naţional.

17. Indicatorii de îmbătrânire şi de dependenţă

18. Populaţia după etnii persoane Mai avem doar 2923 Germani.

19. Populaţia după etnii În ultimii 20 de ani populaţia de etnie română(conform propriilor declaraţii) a crescut cu 1,95 puncte procentuale, cea rromă cu 1,16 puncte procentuale, în defavoarea populaţiei de etnie maghiară (-2,20 puncte procentuale) şi cea de etnie germană (-0,99 puncte procentuale).

20. Populatia după religie persoane

21. Populatia după religie Ponderea populaţiei de religie ortodoxăa crescut (de la 83,82% la 85,56%) in acelaşi ritm cu populaţia de etnie română. A crescut deasemenea ponderea populaţiei de religie penticostală de la 1,45% la 2,09%.

22. Populaţia după starea civilă A scăzut procentul persoanelor necasătorite şi căsătorite în favoarea persoanelor divorţate şi aflate în uniune consensuală.

23. Populaţia după statutul educaţional • În paralel cu creşterea ponderii absolvenţilor de studii superioare a crescut şi ponderea populaţiei fără • şcoala absolvită de la 1,3% la 2,3%. • În municipiul Braşov un sfert din populaţie (26,5%) are studii superioare.

24. Populaţia după statutul educaţional În judeţul Braşov numărul de absolvenţi de studii superioare a crescut de la 6,7% în anul 1992, la 18,3% în anul 2011.

25. Populaţia plecată în străinătate pentru o perioadă îndelungată pe grupe de vârstă % Cea mai mare pondere a populaţiei plecate în străinătate o au persoanele din grupele de vârstă 25-29 şi 30-34 ani (36,40%). În judeţul Braşov au fost înregistrate 26.472 persoane plecate în străinătate pentru o perioadă îndelungată.

26. Populaţia plecată în străinătate pentru o perioadă îndelungată pe grupe de vârstă • Pe grupele de vârstă 30-34 ani şi 35-39 ani bărbaţii deţin supremaţia • Până la 30 ani şi după 40 ani, femeile reprezintă “grosul” populaţiei plecate în străinătate.

27. Populaţia plecată pentru o perioadăîndelungată % Cele mai multe persoane sunt plecate în Italia (48,2%), urmate de cele plecate în Spania (13,9%), Germania (7,3%), Marea Britanie (7,3%) şi SUA (4,7%).

28. Populaţia plecată pentru o perioadăîndelungată Este de remarcat că în Italia, Spania şi SUA grupa de vârstă cu cea mai mare pondere este 30-34 ani, în timp ce în Germania şi Marea Britanie este de 25-29 ani.

29. Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov • Director executiv, Ion Popescu • Director executiv adjunct, Mihaela Pâtea

30. Vă mulţumim pentru atenţia acordată !