INUNDATIILE Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului

1. INUNDATIILE Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului hidrologic natural al Pământului. Inundaţiile şi în special marile inundaţiiconstituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi marcheazăprofund dezvoltarea societăţii umane, ele fiind din punct de vedere geograficcele mai răspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele mai mariproducătoare de pagube şi victime omeneşti. Inundaţiile cu consecintele acestora au condus la la crearea unuimanagement al riscului la inundaţii si conştientizarea şi implicareacomunităţilor umane în evitareapierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor. Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.

2. Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici, având ca obiective: • identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, • tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora • intreprinderea masurilor preventive in vederea reducerii la minim a inundatiilor Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populatiei şi al bunurilor). Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor este rezultatul unui management complex in toate domeniile, ce cuprinde : • măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului, • cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi • cele întreprinse postinundaţii Managementul inundaţiilor include deci: • managementul riscului la inundaţii şi • managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

3. Judetul Dolj, 2006

4. Activităţi preventive Aceste acţiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelorpotenţiale generate de inundaţii prin: • evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturaleşi/sau economice în zonele potenţial inundabile, cu prezentarea îndocumentaţiile de urbanism a datelor privind efectele inundaţiiloranterioare; • adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc lainundaţii; • promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilorşi a terenurilor agricole şi silvice; • realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zonapodurilor şi podeţelor; • realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore ,elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi aprogramelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc.); • identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de riscnatural la inundaţii de pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale,înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general şiprevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specificeprivind prevenirea şi atenuarea riscului la inundaţii, realizareaconstrucţiilor şi utilizarea terenurilor; • implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentrucazuri de inundaţii; • întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotrivainundaţiilor şi a albiilor cursurilor de apă; • Execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor înzona podurilor şi podeţelor existente; • comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului lainundaţii şi a modului ei de a acţiona în situaţii de urgenţă.

5. Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă) ce se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii: • detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile; • prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă; • avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al inundaţiilor; • organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă; • asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă; • activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.

6. Calarasi, 2006

7. Vadu Rosca2006

8. Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii: • ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi revenirea la viaţa normală; • reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie împotriva inundaţiilor; • inventarierea pagubelor din inundatii • revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea • îmbunătăţirii procesului de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată, precum şi în alte zone.

9. Acţiunile şi măsurile pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi apagubelor produse de inundaţii se desfăşoară pe teritoriul României de peste200 de ani În prezent sunt în funcţiune numeroase sisteme de lucrări deprotecţie a populaţiei şi a bunurilor, concretizate în principal prin: • diguri, a căror lungime desfăşurată măsoară 9920 km; • regularizări de albii însumând 6300 km; • 217 lacuri de acumulare nepermanente amplasate în toate bazinele şispaţiile hidrografice şi dispunând de volume de atenuare a viiturilor de893 mil.m3; • 1232 lacuri de acumulare permanente care pe lângă volumele necesaresatisfacerii cerinţelor de apă ale folosinţelor dispun şi de volume pentruatenuarea viiturilor însumând 2017 mil.m3. Cu toate acestea, viiturile repetate şi intense şi inundaţiile asociate acestora aurămas o caracteristică esenţială a cursurilor noastre de apă. Cauzele acestor consecinţe sunt complexe şi variate : • intensificarea utilizării terenurilor şi creşterea valorii economice a zonelorpericlitate; • creşterea vulnerabilităţii clădirilor şi infrastructurilor; • deficienţe de concepţie şi de construcţie ale unor măsuri de protecţie; • un grad de protecţie asigurat apropiat de valoarea minimă; • neglijenţe în privinţa întreţinerii şi exploatării unor lucrări de protecţie şi aalbiilor cursurilor de apă; • variabilitatea climatică tot mai accentuată manifestată prin creştereafrecvenţei fenomenelor meteorologice extreme, posibile semnale aleunor schimbări climatice. Inundaţiile produse în anul 2005 au scos în evidenţă atât anumite slăbiciuni aletehnicilor utilizate pentru protecţia împotriva inundaţiilor, cât şi a capacităţii derăspuns pentru gestionarea fenomenului. Recentele inundaţii au scos, de asemenea, în evidenţă, vulnerabilitateacomunităţilor umane expuse riscului, manifestată prin slaba lor capacitate de aputea absorbi efectele fenomenului şi de a se reface după trecereaacestuia.

10. C O N C L U Z I I • creşterea riscului la inundaţii datorită modului de utilizare a terenurilor şi a schimbărilor climatice deja manifeste trebuie recunoscute şi înţelese pe deplin şi luate în considerare în schemele de management al riscului şi în deciziile de planificare; • necesitatea adoptării unei abordări strategice privind managementul riscului la inundaţii având ca obiectiv orientarea resurselor către acele zone unde riscul la inundaţii poate fi efectiv redus; • necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie a mediului, în principal a vieţilor umane şi a bunurilor de valoare prin intermediul unui minim de măsuri structurale şi adoptarea cu preponderenţă a măsurilor nestructurale, preventive; • necesitatea abordării holistice a fenomenului de inundaţii la nivel de bazin hidrografic prin promovarea unei dezvoltări coordonate şi un management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele adiacente: transporturile, dezvoltarea urbană şi conservarea naturii; • riscul la inundaţii asupra vieţii şi activităţilor umane poate fi minimizat şi printr-o dezvoltare controlată a zonelor de inundabilitate cum ar fi: delimitarea zonelor inundabile (hărţile de risc), reglementarea utilizării terenurilor, planuri de amenajare a teritoriului, prezervarea unor spaţii de mobilitate a cursurilor de apă; • necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să-şi asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precautie la riscul de inundatii si de a nu contribui la agravarea acestui risc.

11. Actiunile necesare pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului laInundatii în concordanta cu prevederile legislatiei europene si implementareaacesteia sunt: Elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen lung ,revizuirea metodologiilor de intocmire a hartilor de risc la inundatii, ametodologiei de evaluare a pagubelor produse , si a altor documente necesareimplementarii acesteia; Elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen scurtsi a Planurilor si programelor necesare implementarii acesteia; Realizarea si implementarea Planului de Amenajare a Bazinelor Hidrograficein scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,bunurilor si activitatii umane. Actiunile necesare in acest sens sunt: • Realizarea inventarierii lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor, abazinelor hidrografice si analiza critica a acestora comparativ cu celemai mari debite înregistrate; • Reactualizarea la nivel national a retelei topo-geodezice specifice pefiecare bazin hidrografic; • Stabilirea limitelor de inundabilitate de-a lungul cursurilor de apa pentrudiferite grade de asigurare; • Stabilirea pentru fiecare bazin hidrografic a lucrarilor hidrotehnicenecesare pentru reducerea riscului la inundatii, conform asigurarilor decalcul normate si aplicand principiile europene in domeniu; • Pregatirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finantarii sirealizarea lucrarilor hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului lainundatii in bazinele hidrografice.

12. Actiunile realizate pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundatii în concordanta cu prevederile legislatiei europene si implementarea acesteia sunt: • Au fost elaborate Strategia de Management al Riscului la Inundatii pe termen scurt, Planurile si programele necesare implementarii acesteia. A fost demarata realizarea Planului de Amenajare in scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatii umane, pentru bazinul hidrografic Siret, urmata de celelalte bazine hidrografice. • Au fost efectuate ridicari topografice pe râul Siret, a fost realizata inventarierea lucrarilor de aparare si analiza critica a acestora comparativ cu cele mai mari debite înregistrate, au fost evaluate rutelele strategice rutiere si feroviare cu scopul asigurarii suplimentare a acestora. De asemenea, la aceasta data se evalueaza reteaua topo-geodezica existenta pe toate cursurile de apa si se estimeaza necesarul ridicarilor topo în vederea stabilirii limitelor de inundabilitate si a zonelor critice prin rularea modelelor hidrologice. Totodata, se inventariaza bornele existente pe cursurile de apa. In perioada urmatoare se vor realiza studii privind stabilirea limitelor de inundabilitate de-a lungul cursurilor de apa pentru diferite grade de asigurare; • Pe baza studiilor realizate se vor stabili pentru bazinul hidrografic Siret, lucrarile hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii, conform asigurarilor de calcul normate si aplicând principiile europene in domeniu. De asemenea pentru zonele critice identificate se vor pregati proiecte si se vor realiza lucrarile hidrotehnice necesare pentru reducerea riscului la inundatii; • In anul 2006 s-a realizat printr-un proiect Phare, elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen lung, revizuirea metodologiilor de intocmire a hartilor de risc la inundatii, a metodologiei de evaluare a pagubelor produse si a altor documente necesare implementarii acesteia; • Sunt în curs de implementare proiectele DESWAT (Sistem informational – decizional hidrologic) WATMAN (Sistem informational pentru managementul integrat al apelor);

13. A fost continuata implementarea proiectului privind diminuarea riscului la inundatii finantat de catre Banca Mondiala si a proiectului de prevenire a catastrofelor generate de inundatii finantat de catre BDCE; • Sunt în curs implementare proiecte pentru imbunatatirea managementului la inundatii in bazinul Timis finantate de catre Olanda, Norvegia si USTDA; • S-a realizat coordonarea activitatii Centrului operativ al Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta si a crescut eficienta in ceea ce priveste • monitorizarea, anuntarea si diminuarea riscurilor la inundatii; • Au fost elaborate Manualul Prefectului si Manualul Primarului si s-au realizat instruiri în toate bazinele hidrografice; • S-a realizat verificarea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare la inundatii si au fost dispuse masuri de punere in siguranta a acestora; • Au fost promovate hotarari de Guvern pentru finantarea lucrarilor de inlaturare a calamitatilor si s-a urmarit modul de realizare a lucrarilor de refacere a liniilor de aparare; • A fost coordonata activitatea in domeniul sigurantei barajelor, fiind inventariata starea tehnica a barajelor de categoria A si B si a celor C si D. S-a promovat legislatia care reglementeaza micile acumulari (iazuri piscicole); • Au fost efectuate controale la balastiere, iazuri piscicole, agenti economici poluatori, fiind prevazute în continuare astfel de actiuni.

14. Actiunile necesare pentru elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare aBazinelor Hidrografice pentru folosintele de apa, în scopul diminuarii efectelornegative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umaneîn corelare cu dezvoltarea economica si sociala a tarii sunt: • Realizarea cadrului legislativ necesar elaborarii Schemelor Directoare carevor cuprinde Planurilor de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentrufolosintele de apa în corelare cu Planurile de Amenajare a BazinelorHidrografice (in scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturaleasupra vietii, bunurilor si activitatii umane) si cu Planului de Management alBazinului Hidrografic; • Identificarea folosintelor existente si determinarea prognozei necesarului deapa în baza strategiilor de dezvoltare pentru fiecare ramura economica sisociala; • Realizarea de scenarii pentru evolutia cerintelor de apa ale folosintelor pentrudiverse orizonturi de timp; • Stabilirea masuri structurale (noi lucrari hidrotehnice necesare) si a masurilornestructurale (conditii impuse prin reglementarile din domeniu) in scopulasigurarii cu apa a folosintelor; • Pregatirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finantarii si realizarealucrarilor hidrotehnice stabilite prin masurile structurale. Actiunile realizate pentru elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare abazinelor hidrografice pentru folosintele de apa, în scopul diminuarii efectelornegative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umaneîn corelare cu dezvoltarea economica si sociala a tarii sunt: • A fost realizata metodologia de elaborare a schemelor directoare deamenajare si management al bazinelor hidrografice (acesta urmeaza sa fieaprobatã prin Ordin de ministru)

15. Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă România a semnat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), la 26 mai 2004, Acordul de Împrumut nr. 4736 RO pentru finanţarea „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile fiind unul dintre beneficiarii acestui Împrumut. Implementarea Componentei C a proiectului revine Unitatii de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.  Componentele Proiectului sunt : Componenta A – Îmbunătăţirea managementului situaţilor de urgenţă şi a capacităţii de finanţare împotriva riscurilor (10,90 milioane dolari SUA) Componenta B: Reducerea riscului seismic(71,20 milioane dolari SUA) Componenta C: Diminuarea riscului inundaţiilor şi alunecărilor de teren (101,09 milioane dolari SUA) Componenta D: Diminuarea riscului accidentelor miniere în bazinul Tisei(15,25 milioane dolari SUA)

16. Componenta C: Diminuarea riscului inundaţiilor şi alunecărilor de teren (101,09 milioane dolari SUA) 1.SUB-COMPONENTA C.1. Infrastructura protecţiei împotriva inundaţiilor 2.SUB-COMPONENTA C.2 – Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor pe Fluviul Dunărea 3.SUB-COMPONENTA C.3 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mari 4.SUB-COMPONENTA C.4 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mici 5. SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare standardizată

17. Localizarea subproiectelor

18. SUB-COMPONENTA C.1. Infrastructura protecţiei împotriva inundaţiilor • C.1.1 - Amenajarea pârâului Tarna Mare în localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare; • C.1.2 - Regularizarea şi îndiguirea râului Târnava Mică pe sectorul Cetatea de Baltă - Blaj, jud. Alba; • C.1.3 - Regularizarea râului Cibin în zona aval de barajul Gura Râului, confluenţa cu râul Olt, jud. Sibiu; • C.1.4 - Amenajarea râului Bega şi a afluenţilor pe sectorul Balint – Bethausen, jud. Timiş; • C.1.5 - Regularizarea albiei pârâului Slănic în zona localităţilor Târgu Ocna - Slănic Moldova, jud. Bacău; • C.1.6 - Amenajarea albiei râului Prut în zona aval Petreşti, jud. Iaşi; • C.1.7 - Amenajarea împotriva inundaţiilor a râurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea şi Vediţa, în zona localităţilor afectate Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Trivale Moşteni, judeţele Teleorman, Argeş şi Olt; • C.1.8 - Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, jud. Tulcea; • C.1.9 - Amenajarea râului Vâlsan între localităţile Brădet si Vâlcele, jud. Argeş;

20. Proiectul finanţeaza următoarele categorii de investiţii de capital: • reconstrucţia şi repararea digurilor în acele locaţii unde acestea s-au distrus sau deteriorat (unde există rupturi) datorită inundaţiilor anterioare • suprainaltarea digurilor în zonele unde inaltimea digurilor nu corespunde sau unde garda de 50 cm nu exista • executia unor diguri noi în zonele întrerupte (unde digurile nu au fost terminate) sau a unor poldere pentru protejarea anumitor colectivităţi • extinderea digurilor datorita modificarii inaltimii acestora functie de asigurarea la care au fost calculate plus garda • protejarea cu pământ a digurilor existente pentru a stopa infiltrarea apei în perioada de ape mari • protecţia malurilor în zonele cu eroziune activă sau în sectoarele unde zona digului este foarte îngustă sau lipseşte, iar digul este ameninţat de eroziunea malului • descărcări/goliri subterane pentru evacuarea apei în afara zonelor protejate • construirea de diguri joase (acolo unde se impune) sau ziduri de sprijin de 1-2 m acolo unde solutia cu diguri nu poate fi adoptata • îmbunătăţirea stării albiei râului şi a regimului de curgere

22. SUB-COMPONENTA C.2 – Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor pe Fluviul Dunărea: • C.2.2 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona construcţiilor SPE Bordusani km 28+000 şi SPP Bordusani 27+350, jud.Ialomiţa; • C.2.3 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona construcţiilor SPE Făcăieni, km 17+915, jud.Ialomiţa; Locaţiile au fost selectate având la bază un set de criterii: • intensitatea eroziunii malului Dunării; • funcţionarea sigură a digurilor pentru protecţia maximă a polderelor respective; • valoarea pagubelor evitate în interiorul zonelor de îndiguire; • costul investiţiei totale de capital; • raportul investiţie/pagube evitate.

24. SUB-COMPONENTA C.3 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mari • C.3.1 – Punerea în siguranţă a Acumulării Berdu, judeţul Maramureş; • C.3.2 - Punerea în siguranţă a Acumulării Vârşolţ, judeţul Sălaj; • C.3.3 - Punerea în siguranţă a Acumulării Măneciu, judeţul Prahova; • C.3.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Leşu, judeţul Bihor; • C.3.5 – Creşterea siguranţei în operare pentru Acumularea Dridu, judeţul Ialomiţa; • C.3.6 - Punerea în siguranţă a Acumulării Poiana Uzului, judeţul Bacău; • C.3.7 - Punerea în siguranţă a Acumulării Valea de Peşti, judeţul Hunedoara; • C.3.8 - Punerea în siguranţă a Acumulării Siriu, judeţul Buzău.

26. Lucrările clasice de reabilitare care urmează a fi executate sunt următoarele: • lucrări executate la nivelul fundatiei barajului si injectii. • refacerea malurilor amonte si aval de baraj • lucrări de reparaţie/reabilitare la descarcator pentru asigurarea unei exploatari normale • protecţia malurilor lacurilor de acumulare în zonele puternic erodate • înlocuirea/reabilitarea sistemului de drenare existent • refacerea drumurilor • executarea unor foraje pentru descărcarea apei din galerii • stabilizarea anti-eroziune a lacurilor de acumulare prin crearea unei centuri împădurite în jurul lacului de acumulare • reabilitarea sistemului de monitorizare, asigurarea de echipamente noi • reabilitarea sistemului de avertizare pentru situaţiile de urgenţă

28. SUB-COMPONENTA C.4 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mici: • C.4.1 - Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român, judeţul Timiş; • C.4.2 – Creşterea gradului de siguranţă la Acumularea Pucioasa, judeţul Dâmboviţa. • C.4.3 - Punerea în siguranţă a Acumulării Cătămărăşti, judeţul Botoşani; • C.4.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Tăria, judeţul Caraş – Severin; • C.4.5 – Creşterea gradului operaţional pentru Acumularea Buftea, judeţul Ilfov.

29. Lucrările caracteristice care trebuie executate sunt următoarele: • renovarea porţilor, a prizei de apa • îndepărtarea sedimentelor şi curăţarea structurilor de închidere (a porţilor) • repararea/reabilitarea descarcatorului • refacerea lucrărilor de drenaj • lucrări de retenţie a sedimentelor în amonte de acumulare • repararea/înlocuirea utilajelor si echipamentului • reabilitarea sistemului de monitorizare şi a sistemului de avertizare

31. SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare standardizată 1. Monitorizare pilot de alunecări 2. Crearea unor modele pentru predicţia alunecărilor 3. Elaborarea Manualului pentru Monitorizarea Alunecărilor de teren şi Crearea unui Sistem de Alarmare în caz de pericol.