410 likes | 1.35k Views
Clasificarea ariilor naturale protejate. 1. Ce este o arie protejat ă?. “ Un spaţiu geografic bine definit, desemnat, dedicat şi administrat, prin mijloace legale, conservării pe termen lung a naturii prin ecosistemelor şi valorile culturale asociate ”. (IUCN). Clasificarea IUCN.
E N D
1. Ceeste o arieprotejată? • “Un spaţiu geografic bine definit, desemnat, dedicat şi administrat, prin mijloace legale, conservării pe termen lung a naturii prin ecosistemelor şi valorile culturale asociate”.(IUCN)
Clasificarea IUCN • I. Rezervaţii naturale stricte/zone sălbatice: zone protejate administrate în principal în scop ştiinţific sau pentru protecţia speciilor • II. Parc naţional: zonă protejată administrată în principal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere • III. Monumente ale naturii: zonă protejată administrată în principal pentru conservarea anumitor elemente naturale • IV. Zonă de management pentru specii/habitate: zonă protejată administrată în principal pentru conservare prin intervenţie de management • V. Peisaj (marin) protejat: zonă protejată administrată în principal pentru protecţia unui peisaj terestru/marin şi recreere. • VI. Zonă protejată pentru administrarea unei resurse: zonă protejată administrată în special pentru utilizarea durabilă a unor ecosisteme naturale.
În România • a) de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii,rezervatii naturale, parcuri naturale; • b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri,zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei; • c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara, ariispeciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica; • d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unitatiloradministrativ-teritoriale, dupa caz.
Rezervatii stiintifice • acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia siconservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzând elementereprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic,paleontologic, pedologie sau de alta natura. • Managementulrezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrateîntr-o stare pe cât posibil neperturbata. • Se interzice desfasurarea oricaroractivitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de ecoturism cu limitariledescrise în planurile de management; • Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN
Rezervaţia ştiinţifică Jnepeniş cu Pinus cembra • 315 ha incluse în zona de protecţie strictă a Parcului Naţional Călimani • Cuprinde o pădure naturală de limită cu molid, zâmbru şi jneapăn
Parcuri naţionale • Suntaceleariinaturaleprotejate ale carorscopurisuntprotectiasiconservareaunoresantioanereprezentativepentruspatiulbiogeografic national, cuprinzândelementenaturale cu valoaredeosebita sub aspectulfizico-geografic, floristic, faunistic,hidrologic, geologicsau de altanatura, oferindposibilitateavizitariiînscopuristiintifice, educative, recreativesituristice. • Managementulasiguramentinereacadruluifizico-geograficîn stare naturala, protectiaecosistemelor, conservarearesurselorgeneticesi a diversitatiibiologiceînconditii destabilitateecologica, prevenireasiexcludereaoricareiforme de exploatare a resurselornaturalesi a folosintelorterenurilor, incompatibilascopuluiatribuit. • Înperimetrelesuntcuprinseecosistemesaufractiuni deecosistemeterestresiacvaticecâtmaiputininfluentateprinactivitatiumane. • Parcurilenationale se întindîn general pesuprafetemari de teren. • suntadmisedoaractivitatiletraditionalepracticatenumai de comunitatile din zonaparcului, activitatireglementateprinplanul de management. • Parcurilenationalecorespundcategoriei II IUCN
Parcul Naţional Yellowstone 1872- primul parc naţional • 6,555 parcuri naţionale existau la nivelul anului 2006, conform IUCN Parcul Naţional Northeast Greenland 972.000 km2- cel mai mare din lume Parcul Naţional Penang 2,562 ha- cel mai mic parc naţional
Parcul Naţional Călimani • Cuprinde aprox.60% din suprafaţă în judeţul Suceava (din 24.041 ha)
Cum este gospodărit parcul ? • zona de protecţie strictă, care include rezervaţia ştiinţifică Jnepeniş cu Pinus cembra • zona de protecţie integrală, în care este permis păstoritul şi activităţi de recreere • zona de conservare durabilă, se permite exploatarea lemnului cu anumite condiţii, culegerea fructelor de pădure şi a ciupercilor
Monument al naturii • sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia siconservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica,peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare,endemice ori amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice,fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si altemanifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cuvaloare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. • Daca monumentele naturii nusunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurareaintegritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si dedetinatorul terenului. • Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigurapastrarea trasaturilor naturale specifice. În functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesulpopulatiei poate fi limitat sau interzis. • Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN
Rezervaţii naturale • sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia siconservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic,forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie. • Marimea lor estedeterminata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate. • Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, în functie de caracteristicileacestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sauîn vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. • Pe lângaactivitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate. • Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. • Sunt interzisefolosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. • Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracterpredominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, dezona umeda, etc. • Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN
Moara Dracului Municipiul Câmpulung Moldovenesc 1,30 • Piatra Ţibăului Comuna Cârlibaba 20,30 • Tinovul Poiana Stampei Comuna Poiana Stampei 681,80 • Fânaţele montane Todirescu Municipiul Câmpulung Moldovenesc 44,30 • Tinovul Şarul Dornei Comuna Şarul Dornei 36,00 • Fânaţele seculare Ponoare Comuna Bosanci 24,50 • Fânaţele seculare Frumoasa Comuna Moara 9,50 • Tinovul Găina - Lucina Comuna Moldova-Suliţa 1,00 • Pădurea (Quercetumul) Crujana Comuna Pătrăuţi 39,40 • Pietrele Doamnei Municipiul Câmpulung Moldovenesc 253,00 • Codrul Secular Slătioara Comuna Stulpicani, satul Slătioara 1.064,20 • Codrul Secular Giumalău Comuna Pojorâta 309,50 • Răchitişul Mare Comuna Moldova-Suliţa 116,40 • Făgetul Dragomirna Comuna Mitocul Dragomirnei 134,80 • Pădurea Zamostea - Luncă Comuna Zamostea 107,60 • Cheile Zugrenilor Oraşul Vatra Dornei 150,10 • Cheile Lucavei Comuna Moldova-Suliţa 24,30 • Piatra Pinului şi Piatra Şoimului Oraşul Gura Humorului 0,50 • Stratele cu Aptychus de la Pojorâta Comuna Fundu Moldovei 1,00 • Fânaţele seculare de la Calafindeşti Comuna Calafindeşti 17,30
Pădurea Zamostea Luncă • Pădure de luncă dominată de stejar (Quercus robur), cu frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), cireş sălbatec( Prunus avium), paltin de câmp (Acer platanoides), plop tremurător ( Populus tremula), numeroase specii de arbuşti, precum şi a plantelor vernale: ghiocei (Galanthus nivalis şi Leucojum vernum), viorele (Scilla bifolia), lăcrămioara (Convalaria majalis) etc. • Simbolul rezervaţiei este laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) monument al naturii care necesită o protecţie specială.
Codrul Secular Slătioara • Este importantă pentru pădurile naturale de molid cu brad, darşipentruspeciile rare din stratulerbaceu, cum arfipapuculdoamnei, Hieraciumracemosum ssp. pojoritense (specie endemicăînCarpaţiiOrientali), Crepisjaquinii (specie rară) şiPhyteumatetramerum (puşcadracului-endemism al Carpaţilorromâneşti).
Codrul Secular Giumalău Este o pădure de molid (Picea abies), cu lumină puţină şi umezeală abundentă care nu favorizează prezenţa unei flore bogate, aceasta fiind totuşi foarte bogată în poienile care întrerup din loc în loc arboretul sau pe pajiştile ce mărginesc în amonte codrul secular .
Răchitişul Mare A fost constituită pentru flora bogată, reprezentată prin circa 200 de specii, printre care, la poalele dealulul Răchitişul Mare s-a instalat, într-o zona mlăştinoasă, un sfăgnet cu muşchiul de turbă (Sphagnum acutifolium) şi planta carnivoră roua cerului (Drosera rotundifolia). De asemenea un element important în cadrul rezervaţiei îl reprezintă strugurele ursului (Arctostaphylos uva-ursi) relict glaciar care necesită o protecţie specială, datorită faptului ca a fost culeasă în nod abuziv şi noi taxoni ai genului Cochelaria (Cochelaria pyrenaica).
Tinovul Poiana Ştampei Floraprezentă, destul de săracă, estesilităsă se hrăneascămaimult din particuleeolineşi din precipitaţiiatmosferice. Datoritămuşchilorcevegeteazăabundent, mai ales celor din genulSphagnum, solulşiapa au devenitputernicacide, colorateînnuanţe gradate de brun, predominîndaciziihumicişihuminici. Flora bacterianălipseşteîntotalitate de la cîţivacentimetri de la suprafaţă, datorităacidităţiişilipsei de oxigen. Aşa se explică de cepolenuldepus de-a lungulsecolelorînstratesuccesive de turbăesteconservatîncondiţiioptime, păstrîndu-se pînăînzilelenoastrenumeroaserelicteglaciare.
Piatra Pinului şi Piatra Şoimului • Rezervaţia reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de peşti fosiliferi care demonstrează existenţa în oceanul cald de acum câteva milioane de ani a unei faune specifice de peşti, corali, scoici etc, aici descoperindu-se fosile de Alaeorincus humoricus. De asemenea, cu caracter de unicat, specia arbustivă afinul negru(Vaccinium myrtilus) se află aici la cea mai mică altitudine din Bucovina(600m)
Pietrele Doamnei- Rarău Înfiinţată pentru pitorescul stâncilor din complexul Pietrele Doamnei si pentru Peştera Liliecilor din zonă.
Parcuri naturale • sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia siconservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu naturade-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sauculturala, deseori cu o mare diversitate biologica. • Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omuluicu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovând pastrareafolosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor siculturii traditionale ale populatiei locale. • De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se încurajeazaactivitatile stiintifice si educationale. • Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN
În România 11 parcuri naturale- Apuseni, Balta Mică a Brailei, Bucegi, Comana, Gradistea Muncelului Cioclovina, Lunca Joasa a Prutului Inferior, Lunca Muresului, M-tii Maramuresului, Portile de Fier, Putna Vrancea şi Vânatori- Neamt
Rezervaţii ale biosferei • sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia siconservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. • Rezervatiilebiosferei se întind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sauacvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice sifaunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala ateritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la stareanaturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselornaturale, pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. • Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri deprotectie si conservare proprii, în conformitate cu recomandarile Programului Om – Biosferade sub egida UNESCO. • Daca în perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si siturinaturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectareaprevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de subegida UNESCO.
Zone umede de importantainternationala • sunt acele arii naturale protejate al caror scopeste asigurarea protectiei si conservarii siturilor naturale cu diversitatea biologica specificazonelor umede. • Managementul acestor zone se realizeaza în scopul conservarii lor si al utilizarii durabile aresurselor biologice pe care le genereaza, în conformitate cu prevederile Conventiei privindconservarea zonelor umede de importanta internationala, în special ca habitat al pasariloracvatice.