Galina Obreja Centrul Naţional de Sănătate Publică

1. Protecţia sănătăţii consumatorilor în contextul alinierii la standardele sanitare ale Uniunii Europene Galina Obreja Centrul Naţional de Sănătate Publică

2. Context • Protecţia sănătăţii populaţiei - una din priorităţile statului Republica Moldova • Promovarea implementării principiilor OMS “Sănătate în toate politicile”/ “Sănătate pentru toţi” prevăzută în Politica Naţională de Sănătate şi alte acte. • Necesitatea completării golurilor normative, inclusiv în domeniul alimentaţiei, nutriţiei şi protecţiei sănătăţii • Adoptarea deciziilor politice privind armonizarea/corelarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară (Legile780/2001, 317/2003, HG privind armonizarea, Politica Naţională de Sănătate, PNAL anuale etc.

3. Evoluţia situaţiei • 1998 - Republica Moldova a aderat la statutul Comisiei Codex Alimentarius • 1999-2000 - instituirea Comitetul Naţional Codex • 2001 – Republica Moldova devine membru al OMC • OMS, FAO, UE, BM şi alte organisme internaţionale, regionale şi naţionale au acordat, pe parcursul anilor, suport Republicii Moldova în vederea fortificării sistemului de control al siguranţei produselor alimentare, implementării prevederilor Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (SPS), standardelor Comisiei Codex Alimentarius, legislaţiei comunitare

4. Alimentaţia şi sănătatea • Alimentaţia şi nutriţia contribuie substanţial la povara bolilor în Republica Moldova: - 6 din 10 factori de risc principali care contribuie la povara bolilor, măsurată în DALY sunt legaţi de alimentaţie, nutriţie şi inactivitate fizică şi obiceiurile legate de acestea – 62% din DALY total - toxiinfecţiile alimentare şi alte bolile infecţioase legate de consumul alimentelor nesigure continuă să afecteze populaţia Republicii Moldova, în special copiii - subnutriţia şi deficienţele de micronutrimente afectează în special copiii şi femeile DALY – ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza decesului prematur şi a dizabilităţii

5. Alimentaţia şi sănătatea: alte provocări • Rezistenţa la antimicrobiene, legată parţial şi de utilizarea non-umană a acestora • Pericolele chimice - riscuri frecvente pentru sănătatea publică • Alergiile alimentare devin o preocupare tot mai mare

6. Acţiunile de armonizare întreprinse • Armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul siguranţei alimentelor şi protecţiei sănătăţii consumatorilor a început în anul 2001 (aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari). • În 2004, Regulamentul de bază în domeniul siguranţei alimentelor al UE, nr.178/2002, a fost transpus parţial în legislaţia naţională prin Legea nr.78 privind produsele alimentare: - protecţia sănătăţii consumatorului în raport cu produsele alimentare - unul din obiectivele de bază; - iniţierea implementării principiului general de siguranţă a alimentelor al UE “de la furcă la furculiţă” în conformitate cu cadrul de analiză a riscului recomandat de Codex Alimentarius; - sistem intersectorial de siguranţă a alimentelor.

7. Acţiunile de armonizare întreprinse, 2003-2012 • Transpunerea totală sau parţială a altor reglementari şi politicii comunitare relevante în domeniul alimentaţiei, nutriţiei, inclusiv a siguranţei produselor alimentare în vederea protecţiei sănătăţii şi prevenirii îmbolnăvirilor; • Implementarea actelor normative şi a documentelor de politici nou-aprobate; • Informarea consumatorilor.

8. Probleme identificate • “Rămânerea pe hârtie” a multora dintre actele normative nou-adoptate/aprobate • Termenele scurte de conformare noii legislaţii • Evaluarea impactului noilor reglementări axată în special pe protecţia întreprinzătorilor în defavoarea protecţiei sănătăţii consumatorului • Lipsa ghidurilor de implementare (pentru întreprinzători şi pentru inspectori sau alţi angajaţi ai statului) • Monitorizarea şi evaluarea insuficientă a actelor normative adoptate/aprobate

9. Probleme identificate (II) • “Despărţirea nostalgică” de vechile reglementări sovietice, continuarea aplicării vechiului principiu de siguranţă a alimentelor în baza controlului produsului final • Subconştientizarea responsabilităţilor ce le revin de către producători şi vînzători • Informarea proastă a consumatorilor despre alimente, aspectele nutriţionale şi de siguranţă a lor, precum şi despre impactul consumului nesănătos şi nesigur asupra sănătăţii: - de către instituţiile statului, responsabile în domeniu - de către producători, prin etichetare, inclusiv promovare şi publicitate

10. Concluzie • Legislaţia şi politicile comunitare, rezultatele evaluării ştiinţifice a riscurilor, experienţa comunitară şi naţională a statelor membre ale UE în domeniul alimentaţiei, nutriţiei şi a sistemelor de siguranţă a alimentelor, în general, asigură un nivel înalt de protecţie a consumatorilor şi transpunerea acestora în legislaţia naţională cu implementarea eficientă asigură şi vor asigura un nivel echivalent de protecţie a sănătăţii pentru consumatorii din Republica Moldova.

11. Recomandări • Considerarea sănătăţii şi a principiului “Sănătate în toate politicile” la elaborarea şi implementarea legislaţiei şi a politicilor în domeniul alimentaţiei, nutriţiei, inclusiv reorganizării sistemului de siguranţă a alimentelor. • Îmbunătăţirea colaborării intersectoriale în domeniu şi soluţionarea problemelor identificate. • Implicarea mai activă a consumatorilor în elaborarea noilor reglementări şi politici în domeniu. • Fortificarea capacităţilor instituţionale de protecţie şi promovare a sănătăţii în raport cu factorul alimentar, inclusiv în vederea comunicării riscurilor către consumator. • Asigurarea informării corecte, inteligibile şi oneste a consumatorului de către producător.