800 likes | 1.79k Views
INTRODUCERE IN MICROBIOLOGIE. Dr. Carmen Costache. Medicina - obiective. diagnosticul tratamentul prevenirea bolilor umane => cunoaşterea etiologiei (cauza) şi patogeniei (mecanismul de producere). MICROBIOLOGIA. studiul microorganismelor Microorganisme
E N D
INTRODUCERE IN MICROBIOLOGIE Dr. Carmen Costache
Medicina - obiective • diagnosticul • tratamentul • prevenirea bolilor umane=> • cunoaşterea etiologiei (cauza) şi • patogeniei (mecanismul de producere)
MICROBIOLOGIA • studiul microorganismelor • Microorganisme • invizibile cu ochiul liber • Lumea microorganismelor: diversă • organisme celulare: • monocelulare: protozoare, fungi şi bacterii • pluricelulare: helminţi • STRUCTURI acelulare: virusurile, viroizi, prioni,
PARTICULARITĂŢILE MICROORGANISMELOR • 1.ubiquitare • 2.agenţi etiologici • bolile infecţioase: nu se transmit de la o persoană la alta (ex. panaritiu, furuncul). • bolile infecto - contagioase: se transmit de la o persoană la alta. • 3.lume model în cercetări fundamentale
PARTICULARITĂŢILE MICROORGANISMELOR • 4.model simplu de diferenţiere celulară. • sporulare germinare
PARTICULARITĂŢILE MICROORGANISMELOR • 5.celule ancestrale
PARTICULARITĂŢILE MICROORGANISMELOR • 6.armă biologică
PARTICULARITĂŢILE MICROORGANISMELOR • 7.competitoare al omului pentru supremaţie biologica • variola eradicata 1977-1978; • HIV: 1981-1982
“Microorganisme=Microbi = Germeni“ • BACTERII • VIRUSURI • FUNGI • PARAZITI TOTAL DIFERITI INTRE EI !! STRUCTURA DIAGNOSTIC TRATAMENT
Incadrare • Regn protista: alge, protozoare • Regn Myceta: fungi • Regn Prokariota(Monera): bacterii • Archaebacerii • Cianobacterii • Eubacterii = bacteriile adevarate
Bacteriile = prokariote • celula prokariota ≠ celula eukariota • Structura (morfologie) • Functie • Metabolism • Multiplicare • Virusurile • NU sunt celule • sunt structuri acelulare
nucleu adevărat: nucleoli, membrana nucleară. echivalent nuclear, nucleoid nu prezintă nucleoli, mb. nucleară DIFERENŢIERE ÎNTRE CELULE DE TIP EUKARIOT ŞI PROKARIOTNucleu
Eukariote ADN cz, mitocondrial, cloroplastelor elemente transpozabile (mobile) uneori plasmide. Cz= perechi Cz = ADN + histone Prokariote Material geneticcromozomial extracrozomial. Cz = moleculă dublu catenară de ADN circulară => un singur cromozom. Extra-cz plasmide bacteriofagi informaţie genetică neesenţială pentru supravieţuirea şi multiplicarea bacteriilor, Materialul genetic =genom.
compartimentată. organite => ribozomi 80 S, su 60 S Su 40 S Necompartimentată, (mezozomi). Ribozomi 70 S 50 S (Large) 30 S (Small). ORGANIZAREA CITOPLASMEI
complexa nu există steroli, excepţie Mycoplasma MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
lipsesc învelişurile celulare Există la levuri plante, sunt bogate în celuloză. perete celular, responsabil de menţinerea formei rigiditate, are peptidiglican (mureină). ÎNVELIŞURILE CELULARE
sexualitate. primeşte o dublă informaţie genetică de la parentali care se reasociază în meioză. divizarea asexuală Amitotică sciziparitale sau fiziune binară. Informatia = Haploidä. MULTIPLICARE
MORFOLOGIE BACTERIANĂ • Microscopia optică • evidenţierea formei, • Dimensiunilor • 900-1000 X. • 0,2 - 2m 2-20 mm • Microscopia electronică • Evidentierea structurii bacteriilor. • Morfologia => preparate microscopice: • preparat nativ, • frotiu efectuate din: • produse patologice • cultură bacteriană pură.
Frotiul - preparat microscopic colorat, Informaţii: • forma • dimensiunile • dispoziţia bacteriilor, • afinitatea tinctorialä, • prezenţa structurilor facultative, • numar (prod.patol.)
Frotiul - preparat microscopic colorat, Forme fundamentale • sferă - coci (1) • Cilindru, bastonas - bacili (3-7); • cilindru helicoidal – forma spiralată
COCI Dispoziţia rezultä în urma diviziunii • diplo: diplococi • Pneumococi: • coci Gram pozitivi, • ovoizi cu aspect de flacăre de lumînare (diviziune pe verticală), • Neisserii: • coci Gram negativi • cu aspect reniform, concav –convex (diviziune pe orizontală), • tetrade: Micrococi: 4 coci reuniţi • octade: Sarcina: 8 coci. • lanţuri: Streptococi. • grămezi: Stafilococi
BACILI Capete bacililor pot fi: • rotunjite la Enterobacterii • b.coli şi alţi bacili Gram negativi • ascuţite la Fusobacterium • baciliGram negativi • drepte • bacilii din genul Bacillus (baciliGram pozitivi) Grosimea cilindrului poate fidiferită: deformaţi prin endospori, incluzii • Endosporii nu se colorează în coloraţia Gram = zone necolorate, albe, sferice, • endospori cu diam. < decât diam. f. vegetative, Bacillus (baciliGram pozitivi) • endospori cu diam. > decât diam.f.vegetative,Clostridium, Gram pozitivi. • terminal, Clostridium tetani • subterminal-rachetă de tenis: Clostridium botulinicum • central-bărcuţă sau de fus: Clostridium septicum, sporogenes
BACILI Dispoziţia în frotiu: • bacili izolaţi: • Enterobacterii: bacil colii (bacili Gram negativi) • diplobacili: • Bacilul cărbunos în frotiurile efectuate din produs patologic • streptobacili: • Bacillus (baciliGram pozitivi): Bacil subtilis, bacil cereus, bacil cărbunos (în frotiurile din cultură pură). • bacili uniţi la capete: • Mycobacterium tuberculosis – aspect de majuscule (X, Y, W) • Corynebacterium diphteriae – aspect de litere chinezeşti (bacili încurbaţi, deformaţi la capeteGram pozitivi). • bacili dispuşi în palisade: • Bacili pseudodifterici (baciliGram pozitivi)
COCOBACILI • bacili scurţi, subţiri, • 1,5 - 2 lungime • 0,6 - 0,8 lăţime • Gram negativi. • Ex: • Haemophyllus, • Brucella, • Bordetella
FORME SPIRALATE BACILI ÎNCURBAŢI: număr mic de ture de spiră • Vibrion holeric • bacil încurbat mobil, • aspect de virgulă, • Gram negativ • Campylobacter • 2 bacili încurbaţi uniţi la capete, aspect de literă S • Helicobacter • mai mulţi bacili încurbaţi uniţi la capete (2-5) • produc gastrite, ulcer duodenal
FORME SPIRALATE • Spirochete: bacterii spiralate • lungi 5 - 10, • Subţiri0,2 - 0,3 , • mobile prin aparat locomotor; • Ex. Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia • Spirili: bacterii spiralate rigide, neimplicate în patologia umană;
Forma: menţinută datorita peretelui celular. • Bacterii fără perete celular : Mycoplasma • culturi vechi 48-72 ore = pleomorfismul bacterian • Bacterii necolorabile prin coloratia Gram => • Bacterii spiralate • Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia • Necesita coloraţii speciale: Fontana, Burri, Giemsa • genul Mycobacteria • coloraţia Ziehl – Neelsen • Bacterii intracelulare: • Rickettsia, Chlamydia • coloraţia Giemsa, Machiavello, Giemenez
Treponema pallidum – Burri Fontana
Chlamydii, Rickettii • Giemsa, Gimenez • Macchiavello
Taxonomie clasificare, nomenclatura, identificare • Clasificare • Diviziuni bacteriene = unitati taxonomice • phyllum - clase - ordine - familii – genuri/triburi – specii • Specia = unitatea de baza a clasificarii • ~ Reflecta proprietate • Var • Tip (biotip, serotip) • Nomenclatura: latinizata (reguli internationale) • proprietati • Ex. Mycobacterium tuberculosis • ordinele – ales • familiile - aceae • Triburi/genuri – eae • Identificare – importanta practica a clasificarii
IDENTIFICAREA • Deosebeste • Microorganismele “bune” • “Rele” = patogene • Proprietati specifice • Morfologice • De cultura • izolare si identificare • agent cauzator = etiologic al unei imbolnaviri
CLASIFICAREA BACTERIILOR • Clasificarea Linné – nu după înrudirea naturală ci după unele proprietăţi fenotipice: • structura peretelui celular, • afinitatea morfotinctorială, • proprietăţi metabolice, • rezistenţa la diverse condiţii de mediu • Bergey’s Manual of Systematic Bacteriology • International Commission of Bacterial Systematic 1980
Adansoniana – numerica • Prezenta/absenta: pigmenti, enzime • Complicata • statistica • Filogenetica – 1980 • Tehnici moleculare si genetice • hybridizarea acizilor nucleici • Analiza secventelor ARN-ului ribozomal (rRNA) • inrudirea evolutiva
Peretele celular => 4 diviziieditia 9-a • I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative • Grup 1: Spirochete: • Treponema, Borrelia, Leptospira • Grup 2: Aerobe/micro-aerofile, mobile, helicoidale • Campylobacter, Helicobacter • Grup 3: • Bacterii incurbate, imobile sau rar mobile • Group 4: Aerobe/ micro-aerofile, bacili si coci: • Bordetella • Brucella, Francisella • Legionella, Moraxella • Neisseria, Pseudomonas • Bacteroides
I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative • Grup 5: bacili facultativ anaerobi • Escherichia, Klebsiella • Proteus, Providencia • Salmonella, Shigella • Yersinia, Vibrio • Haemophilus, Pasteurella • Grup 6: bacili incurbati sau helicoidali, anaerobi • Fusobacterium • Group 7: bacterii reducatoare de sulf • Group 8: coci anaerobi • Group 9: Rickettsiae and Chlamydiae: • Rickettsia • Chlamydia • Coxiella • Grup 10-16 - fara importanta medicala
II. Firmicutes: bacteriiGram pozitive • Grup 17: • Enterococcus • Peptostreptococcus • Staphylococcus • Streptococcus • Grup 18: bacili formatori de endospori: • Bacillus • Clostridium • Grup 19: bacili nesporulati • Listeria • ClasaThallobacteria • Grup 20: bacili neregulati, nesporulati : • Actinomyces • Corynebacterium • Grup 21: Mycobacteria: Mycobacterium • Grup 22-29: Actinomycete: • Nocardia, Streptomyces, Rhodococcus
III. Tenericutes Bacterii fara perete celular • Group 30: • Mycoplasma, Ureaplasma • IV. Mendosicutes: • Archaebacteria
GRUPE DE HAZARD • RISC INFECŢIOS: 4 grupe • gradul de pericol la locul de muncă. • Criterii • patogenitatea pentru om • risc pentru personalul de laborator • transmisie în colectivităţi • exista • profilaxie • tratament corespunzător
I. Microorganisme care nu par a determina boli umane • II. Microorganisme care: • pot cauza boli umane • prezintä risc pentru personalul de laborator • nu par a se răspândi în colectivitate • există măsuri de profilaxie, tratament • Bacterii: Bacillus cereus, Bordetella pertussis, Campylobacter, Clostridium botulinicum şi alte clostridii, Bacil difteric, Enterobacter, Eschericia coli, Stafilococ aureus, Streptococ, Treponema pallidum, Klebsiella, Mycobacterii netuberculoase, Proteus, Vibrio holeric, Shigella. • Virusuri: Adenovirus, Coronavirus, Herpesvirus, virusuri Coxackie, Echo, virusul hepatitei A, virusuri poliomielitice, Rhinovirus, Rotavirus, virusul rubeolei, virus gripal, Paramyxovirus