Lupta impotriva incalzirii globale

1. Lupta impotriva incalzirii globale

2. Cuprins: Incalzirea globala Cauza principala a incalzirii globale Efecte ale incalzirii Efecte asupra hidrosferei Efecte asupra litosferei Consecinte Lupta impotriva incalzirii globale Masuri Concluzii

3. Incalzirea globalaIncalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

4. Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4°C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.

5. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie.

7. Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2°C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.

8. Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob.

9. Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcţie de influenţa deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupţiilor vulcanice şi efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de stiinta este că principala cauză este creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră datorită activităţilor umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50 de ani, când se dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, există şi alte ipoteze, care atribuie încălzirea variaţiilor activităţii solare.

10. Efecte asupra hidrosferei Vârsta medie a gheţurilor arctice a scăzut în perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani.Încălzirea climei în această regiune este de cca. 2,5 °C ,(în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iar grosimea medie a gheţurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993 - 1997 faţă de perioada 1958 - 1976.În 2007, observaţiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scădere a suprafeţei sale cu 20 % în decursul unui singur an.Dacă tendinţa continuă, unele observatoare consideră că banchiza se va topi complet vara deja din 2013, în loc de 2030 cât se estima înainte.Se speră că satelitul specializat CryoSat-2, care va fi lansat pe orbită în 2009 să furnizeze informaţii mai exacte cu privire la acest fenomen.

11. Şi gheţarii tereştri suferă un proces de topire. Observaţii disparate indică retragerea gheţarilor începând din anul1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către Serviciul Mondial de Urmărire a Gheţarilor (World Glacier Monitoring Service -WGMS) şi de Centrul Naţional de Date pentru Zăpadăşi Gheaţă (National Snow and Ice Data Center - NSIDC).

12. Efecte asupra litosferei

13. Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului , ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de padure. Între 20 iunie şi 8 iulie 2008în California se declanşaseră deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha.În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deşi prin ardere se creează un efect sinergic, totuşi, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert.

14. Asupra agriculturii:Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită creşterii concentraţiei de CO2 asimilabil prin fotosinteza. Creşterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului în Islanda.Tot această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.

15. Asupra transportului:Drumurile, pistele de aterizare, căile ferate, conductele pot fi afectate de variaţiile de temperatură mai mari, pot avea o durată de serviciu mai mică şi pot necesita întreţinere sporită. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile.

16. Asupra inundaţiilor:Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundaţiilor, în special a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh şi la Veneţia. În zonele inundabile trăiesc adesea comunităţi foarte sărace, deoarece este singurul teren fertil la care au acces. Sărăcia face să nu poată plăti asigurări, ceea ce face să nu-şi poată compensa pierderile în caz de dezastre naturale.

17. Lupta împotriva încălzirii globale

18. Pentru a se putea analiza măsurile care se impun pentru combaterea încălzirii globale este nevoie de evaluarea atât a evoluţiei climei în viitorul imediat şi mai îndepărtat, cât şi a efectului măsurilor propuse. În acest scop au fost elaborate diverse modele climatice, cu care, folosind calculatoare puternice se obţin previziunile. Aceste modele iniţial simulau doar modificările de temperatură şi deplasările maselor de aer atmosferic şi de apă ale oceanelor, fenomene tratate cu mijloacele CFD.

19. Ulterior modelele au fost dezvoltate, încluzând efectul de seră (inclusiv ciclul carbonului şi efectul antropic), efectul aerosolilor, al norilor, al utilizării solului, al oceanelor şi al forcingului radiativ.Aceste modele sunt acceptate de comunitatea ştiinţificăşi pot simula înclusiv variaţii climatice sezoniere, fenomenul El Niño, variaţia nivelului apei în nordul oceanului Atlantic, sau chiar evoluţia temperaturilor în întregul secol al XX-lea.

20. Harta alăturată privind distribuţia temperaturilor a fost elaborată folosind modelul HadCM3 (Hadley Centre Coupled Model, version 3) şi presupune scenariile actuale privind creşterea economicăşi a emisiilor de gaze de seră. În figură, încălzirea medie globală corespunde la cca. 3,0 °C.

21. Desigur, modelele prezintă încă un oarecare grad de incertitudine, datorat în cea mai mare parte modelării fenomenelor care se petrec la scară mică, cum ar fi modelarea norilor, a celulelor de furtunăşi a circulaţiei de aer locale, datorită reliefului local. În plus, posibilităţile modelelor sunt limitate de capacitatea de calcul a calculatoarelor actuale.

22. Cu toate astea, IPCC consideră modelele climatice drept instrumente pertinente pentru obţinerea previziunilor privind evoluţia climei. Aceste modele estimează că clima globală se va încălzi cu 1,1 - 6,4 °C în cursul secolului al XXI-lea .Estimările variază din cauza faptului că nu poate fi prevăzută evoluţia emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră.

23. Măsuri In cadrul UE se discută despre limitarea încălzirii globale, care prevede măsuri pentru limitarea încălzirii globale la 2 °C,în contrast cu adaptarea la încălzirea globală, care prevede măsuri pentru reducerea efectelor încălzirii globale.

24. Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentraţiilor de CO2 la 400 - 500 ppm în volum. Valorile în ianuarie 2007 sunt de 383 ppm şi cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depăşire a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se întrezăreşte prin prisma programelor actuale.Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor energetice şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

25. ConcluziiÎncălzirea globală este, conform observaţiilor, un fapt incontestabil. Comunitatea ştiinţifică admite că principala cauză a încălzirii globale este creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă ca rezultat al activităţii umane. Efectele încălzirii globale degradează calitatea vieţii pe Pământ. Omenirea poate şi trebuie să ia măsuri pentru oprirea contribuţiei sale la încălzirea globală.

26. Colegiul National Calistrat Hogas Realizat de:Florea Madalina si Caloian Iulia In cadrul optionalului: "Invatare pentru societatea cunoasterii" Clasa a-XI-a C