Vera Osoianu, BNRM

1. Vera Osoianu, BNRM Biblioteca 2.0 în contextul tranziţiei de la modelul tradiţional de bibliotecă la cel modern

2. Conceptul „Biblioteca 2.0” • A fost împrumutat de la „Web 2.0” de la care a derivat şi: • „Business 2.0” • „Învăţământ 2.0” etc Toate urmează unul şi acelaşi concept bazat pe „arhitectura participării”. Conceptul include servicii online precum sistemele OPAC, sisteme de referinţe virtuale, blog-uri, wiki-uri, podcasting-uri, un torent în creştere de informaţii de la utilizator înapoi spre bibliotecă.

3. Sintagma “Web 2.0” • a fost definită şi propusă de Tim O,Reilly, fondatorul O,Reilly Media şi un aprig susţinător al mişcării privind sursele deschise. Este considerat unul dintre cei mai buni editori de carte electronică din lume. • Mişcarea a apărut spontan şi numai după ce lucrurile s-au întâmplat profesioniştii IT au început să caute cum s-o definească.

4. „Ce este Web 2.0?” • În articolul „Ce este Web 2.0?” Tim O,Reilly vorbeşte despre conceptul privind exploatarea inteligenţei colective a tuturor celora care folosesc un produs. În mediul online aceasta ia forma feedback-ului, conţinuturi, reţele sociale create de utilizatori etc. Diverse site-uri precum Amazon, Flickr, MySpace, Facebook, Wikipedia şi foarte multe altele, toate depind de nivelul înalt de participare a utilizatorilor în vederea extinderii valorii produsului.

5. Twitter • protestele din 6-7 aprilie din Chişinău au fost cunoscute lumii ca fenomenul Revoluţia Twitter. Presa mondială a vorbit despre acest eveniment ca despre prima Revoluţie Twitter. Ceva mai târziu s-a vorbit şi despre a doua revoluţie Twitter, care a avut loc în Guatemala, despre protestele din Iran etc. The Telegraf anunţa lumii că toată mobilizarea s-a făcut cu ajutorul Internetului, mai exact a reţelei de socializare şi informare Twitter

6. Twitter (2) • Reţeaua a fost creată în anul 2007 de un student american • este un fel de serviciu de SMS-uri cu milioane de utilizatori • poţi trimite acelaşi mesaj la toţi membrii reţelei • poţi descoperi şi împărtăşi cu alţii ce se întâmplă momentan în lume, prin intermediul unui schimb de mesaje scurte publice • este reţeaua cu cea mai mare rată de creştere din istoria Internetului - 1382 la sută. Pentru comparaţie Facebook a avut o rată de creştere de 228 la sută.

7. Library Thing (1) • La 9 noiembrie 2009, dna Mariana Kiriakov anunţa comunitatea bibliotecară din ţară, că Centrul de resurse al Ambasadei SUA din Moldova foloseşte softul Library Thing pentru crearea catalogului electronic.

8. Library Thing (catalogul tuturor) http://www.librarything.com/(2) • Este o aplicaţie Web 2.0 creată de Tim Spalding. Site-ul a fost lansat în august 2005. • Club online al bibliofililor din întreaga lume. În noiembrie 2009 număra peste 907 000 de bibliofili şi 45 milioane de cărţi catalogate. Utilizatorii pot cataloga cărţile personale, pot posta eseuri despre cărţi, pot discuta cu persoane, care au aceleaşi cărţi, pot găsi persoane cu gusturi similare de lectură, persoane, care citesc aceiaşi carte ca şi ei, pot găsi cărţi noi pentru lectură etc.

9. Library Thing (3) • În catalogul personal pot fi introduse gratuit 200 cărţi . Pentru o taxă de 10 dolari anual poţi introduce câte cărţi vrei pe parcursul unui an, iar pentru o perioadă de mai mulţi ani (toată viaţa) se plăteşte 25 de dolari. Interfaţa este disponibilă în mai multe limbi, inclusiv în limba română.

10. Library Thing (3) • Elementul esenţial al LT este catalogarea automată prin importarea datelor de la biblioteci şi librării • Utilizatorii pot importa notiţe bibliografice din peste 680 biblioteci, inclusiv Biblioteca Congresului, Biblioteca Muzeului Britanic, Biblioteca Naţională a Australiei, Catalogul Naţional Canadian etc • Notiţa bibliografică este adăugată printr-un click la catalogul utilizatorului. Dacă nu poate fi găsită în cataloagele disponibile poate fi creată manual. • Utilizatorii care au în catalog 50 de titluri asemănătoare se regăsesc in rubrica „Membri cu aceleaşi cărţi” • Deşi există posibilitatea de a păstra catalogul personal privat, cei mai mulţi utilizatori aleg să-l facă public.

11. Liste de discuţii Lista de discuţii Biblos • actualizarea cunoştinţelor, • cunoaşterea mişcării de idei în domeniu, • informare, • formare continuă etc.

12. „Biblioteca 2.0” (1) • Conform prezentării din Wikipedia „Biblioteca 2.0” reprezintă forma modernizată a serviciilor de bibliotecă, care reflectă felul în care, în perioada de tranziţie prin care trece lumea bibliotecară modernă, serviciile sunt oferite utilizatorilor. Accentul se pune pe schimbarea utilizatorului şi participarea acestuia în procesul de creare a conţinuturilor, în activitatea bibliotecii şi în viaţa comunităţii.

13. „Biblioteca 2.0”(2) • La Baza Bibliotecii 2.0 sunt schimbările centrate pe utilizatori. Este un model pentru serviciile pentru utilizatori, care încurajează schimbarea constantă, solicitând participarea utilizatorului atât în crearea serviciilor fizice cât şi a celor virtuale. Se intenţionează, de asemenea, să se ajungă la noi utilizatori, iar cei curenţi să fie mai bine serviţi prin îmbunătăţirea ofertelor.

14. Care sunt caracteristicile Web-ului 2.0 şi Bibliotecii 2.0 • Tehnologii de informare şi comunicare complexe în continuă modernizare • Reţele interpersonale • Folosirea inteligenţei colective • Crearea şi distribuirea conţinuturilor • Decentralizarea autorităţii • Protejarea intimităţii • Posibilitatea de folosire în comun a resurselor • Reutilizarea resurselor

15. Utilizatorul 2.0 • Dornic să înveţe şi să reuşească • Instruit, ocupat, dezorientat, cu foarte puţin timp liber, grăbit şi în căutare de răspunsuri imediate • Cu abilităţi tehnice din ce în ce mai evoluate; cu experienţă de cele mai multe ori mai mare decât a bibliotecarului • Doreşte un răspuns ACUM şi nu-l interesează cum este găsit • Îşi cunoaşte drepturile şi profită din plin de ele; • Crede că Google rezolvă toate problemele.

16. Cum ar trebui să fie Bibliotecarul 2.0 • Să cunoască tendinţele actuale de dezvoltare, schimbările in infosferă, tehnologiile de informare şi comunicare, limbile de circulaţie internaţională; • Să muncească permanent pentru a căpăta noi cunoştinţe şi competenţe ca să poată face faţă noilor cerinţe. Să se impună prin: • Gândire inovativă; • Aptitudini superioare de înţelegere, cunoaştere, comunicare; • Capacitatea de schimbare şi adaptare la noile condiţii. Teoria evoluţionistă

17. Bibliotecarul 2.0(1) • Se străduie să: • înţeleagă puterea oportunităţilor oferite de Web 2.0 • înveţe instrumentele principale ale Web 2.0 şi Biblioteca 2.0 • combine resursele electronice şi formatele tradiţionale • dezvolte metodele de căutare şi să adopte standardele necesare • conecteze în context oamenii, tehnologiile şi informaţiile • nu se ferească de catalogarea şi clasificarea non-tradiţională • folosească informaţia, imaginile, sunetele, semnele pe format netradiţional • vadă potenţialul folosirii resurselor electronice precum GooglePrint, Open WorldCat etc • conecteze utilizatorii împreună pentru a participa la discuţii, conversaţii etc

18. Bibliotecarul 2.0(2) • Să folosească instrumentele noi de comunicare pentru a conecta conţinuturi, experienţe, oameni • Să folosească şi să se implice în dezvoltarea reţelelor sociale avansate • Să se conecteze cu oricine folosind mijloacele lor de comunicare: telefon, Skype, SMS, etc. • Să încurajeze utilizatorii să elaboreze conţinuturi şi comentarii • Să înţeleagă importanţa inteligenţei colective şi impactul blog-urilor, wikis-urilor etc.

19. Bibliotecarul hybrid • specializare în biblioteconomie şi ştiinţa informării, tehnologii de informare şi comunicare şi o oricare altă specializare (în literatură, muzică, arhivistică). Convergenţa dintre biblioteci, muzee şi arhive în mediul virtual dictează necesitatea reflectării acestor realităţi în formarea profesională continuă.

20. Tehnostress-ul. • Internetul este perceput de mulţi bibliotecari ca mare pericol, atac asupra profesiei de bibliotecar. Lucrurile se mişcă atât de repede, circuitul de idei este atât de rapid, încât bibliotecarii, care urmăresc şi sunt conştienţi de evoluţia domeniului sunt cuprinşi de disperare. • Studiile recente susţin că bibliotecarii sunt mai stresaţi decât pompierii şi şoferii.

21. Important! În acest context are loc tranziţia treptată de la MODELUL BIBLIOTECONOMIC TRADIŢIONAL la MODELUL BIBLIOTECONOMIC MODERN

22. Caracteristicile Modelului Biblioteconomic Tradiţional Se axează pe patru elemente: • Spaţii • Resurse • Utilizatori • Bibliotecarul, intermediar între spaţii, resurse şi utilizator

23. continuare • Bazate pe aceste elemente bibliotecile de azi se deosebesc foarte puţin de bibliotecile ce-şi au istoria în adâncul secolelor.

24. Pentru a schimba situaţia • bibliotecile încearcă să evadeze din spaţiul închis, dictat de acest model, • activează relaţiile cu lumea din afară • reorganizează spaţiile interioare, • implementează tehnologii de informare şi documentare, • dezvoltă noi funcţii.

25. Eforturile nu dau rezultatele scontate Soluţie: Trebuie regândit rolul bibliotecarului, ca factor principal în mişcarea mecanismelor atât de complexe ale unui organism multidimensional cum este biblioteca.

26. În ce constă problema? • Modelul biblioteconomic tradiţional are la bază forma unilaterală de comunicare care nu mai corespunde cerinţelor actuale. Aici trebuie făcută marea schimbare.

27. Particularităţile Modelului Biblioteconomic Modern • rolul cărţii nu mai este cel principal; • creşte în relevanţă documentul electronic; • alte accente capătă comunicarea în mediul virtual; • creşte rolul bibliotecii de spaţiu fizic, centru de comunicare între autor şi cititor, între cititor şi cititor, între elev şi învăţător etc; • biblioteca nu mai rămâne un spaţiu închis; • cu totul altul este rolul utilizatorului, comunicarea dintre cititor şi bibliotecar capătă noi valenţe; • o altă dominantă a acestui model este funcţia de socializare a bibliotecii. Biblioteca este veriga, care uneşte împreună membrii comunităţii. Biblioteca viitorului va avea un aport deosebit în învăţarea pe tot parcursul vieţii.

28. Cărţi electronice • Kindle – o îmbinare de soft şi hard fără fir, care poate fi folosit oriunde. A fost elaborat de Amazon.com. Prima ofertă apare în 2007 şi costa 399 dolari. Există deja mai multe generaţii: Kindle original, Kindle 2. Kindle 2 International Version , apare în octombrie 2009 la preţul de 259 dolari va fi răspândit în peste 100 de ţări. Ecranul este puţin mai mic decât o pagină A4. Amazon declara recent că Kindle este cel mai solicitat produs de pe site-ul lor.

29. Cărţi electronice (Nook) • Recent barnesandnoble.com a prezentat un nou dispozitiv pentru lectura cărţilor electronice – nook. Preţul este acelaşi ca şi la Kindle - 259 dolari. Poate ţine în memorie 1500 cărţi electronice. Adăugând un micro CD poţi extinde biblioteca la 17 mii titluri, inclusiv imagini, muzică, documente PDF. Utilizatorii pot să întroducă diverse semne, să sublinieze, să adauge notiţe etc.

30. Un nou format de carte • Inspiraţi de Kindle, editorii de carte în format tradiţional dinVestul Europei au lansat la târgul de carte de la Frankfurt (2009) un nou format de carte, care este de dimensiunile unei casete audio. Hârtia folosită este foarte subţire, asemănătoare celei de Biblie. Gabriel Liiceanu a calificat acest nou format ca „ răspunsul curajos al industriei de carte la ascensiunea eBook-urilor gen Kindle“. În România prima carte apărută în acest format este „Nostalgia” lui Mircea Cărtărescu, cel mai bine vîndut autor român în momentul de faţă. Lansarea are loc astăzi, 28 ianuarie.

31. Perspective • biblioteca modernă trebuie să avanseze de la rolul de promotor al alfabetizării informaţionale la rolul de centru multimodal de cunoaştere, incluzând în aceiaşi măsură informaţia şi distracţia, căutarea şi găsirea informaţiei, dar şi producerea informaţiei şi a conţinuturilor.

32. Termenul: alfabetizare multimodală -defineşte abilităţile de a accesa, dar şi de a folosi formele mediatice ale comunicării; -denotă abilitatea de a găsi şi a primi, dar şi de a produce asemenea forme de comunicare. Şi ce-i mai important! semnalează, că informaţia este numai un element într-un spectru larg de expresii mediatice.

33. Michael E.Casey, părintele conceptului Biblioteca 2.0 • „În timp ce o mulţime de discuţii despre Biblioteca 2.0 implică tehnologiile , bibliotecile cu finanţe limitate pentru tehnologii ori din comunităţile afectate de inegalitatea digitală mai pot lucra având Biblioteca 2.0 doar în perspectivă. Dacă posibilităţile tehnologice sunt limitate, pot fi luate în considerare funcţiile fizice, care corespund necesităţilor utilizatorilor actuali precum şi dezvoltarea unor servicii noi. Pot fi dezvoltate idei pentru oferte noi, incluzând servicii fizice, preluate experienţele altor biblioteci, studiind necesităţile utilizatorilor actuali şi potenţiali”.

34. Bibliotca 1.0 şi Biblioteca 2.0. Teatru şi televizor • Aşa cum apariţia televizorului n-a făcut ca teatrul să pară depăşit tot aşa Internetul nu va excude bibliotecile, iar computerul publicaţiile în format tradiţional. • Umberto Eco „De la Internet la Gutemberg”.

35. Ce trebuie să uităm? • rafturile îmbâcsite cu cărţi vechi şi prăfuite de care nu se ating nici bibliotecarii nici utilizatorii, şi care mai stau acolo doar pentru că nu avem ce pune în loc. Cum? Sa ne gândim fiecare în parte şi toţi împreună.

36. O Moldovă 1.0 şi un Chişinău 2.0? • O idee care se desprinde din discuţiile despre Revoluţia Twitter este, că într-o Moldovă 1.0 un Chişinău 2.0 nu are nici cea mai mică şansă. Pornind, însă, de la această idee să reflectăm asupra faptului, că multe din marile biblioteci din Chişinău deja sunt implicate în această mişcare. Să sperăm că ele au totuşi o şansă, iar cu ele pot avea şanse şi celelalte biblioteci.

37. Multumesc