Cărţile istorice

1. Cărţile istorice EZRA-NEEMIA

2. Numele cărţii • Numite după numele personajelor-cheie care par să-şi fi scris autobiografia • Tradiţia evreiască: Ezra şi Neemia - o singură carte, plasată înaintea Cronicilor • Probabil au fost păstrate împreună din considerente tehnice. • Origen a avut două cărţi distincte.

3. Canonul protestant Ezra Neemia 1 Ezdra 2 Ezdra Septuaginta Ezdra B (beta) Exdra C (gamma) Ezdra A (alfa) Relaţia cu cărţile deuterocanonice Vulgata lui Ieronim Ezdra I Ezdra II Ezdra III Ezdra IV D.M. Howard, Jr., An Introduction to the OT Historical Books (1993, 276)

4. Autorul şi data scrierii • Începând cu Ezra 7, cartea are un caracter autobiografic. • Ezra mai apare ca autor al unor cărţi necanonice: Ezdra 1, Ezdra 2, Apocalipsa greacă a lui Ezra, Vedeniile lui Ezra, Întrebările lui Ezra, Viziunea lui Ezra. • Ezra este scrisă în ebraică, dar conţine şi două secţiuni ample în arameică (4:6–6:18; 7:12–26). • Neemia este o lucrare cu caracter autobiografic de asemenea.

5. Autorul şi data scrierii Paternitatea lui Ezra era contestată pe baza următoarelor argumente: • Titlul „rege perşilor” ar fi incorect. Totuşi, R.D. Wilson identifica 83 ocurenţe când expresia a folosită pentru şase monarhi în 19 documente diferite de către 18 autori diferiţi. • Edictul lui Cir nu este autentic pentru că apare de două ori cu diferenţe, o dată în ebraică (1:1-4), o dată în arameică (6:3-5). Totuşi, diferenţele se datorează faptului că doar a doua oară se citează un document oficial, în timp ce prima oară se face apel la un document cu circulaţie limitată printre evrei.

6. Autorul şi data scrierii Paternitatea lui Ezra era contestată pe baza următoarelor argumente: • Acţiunea relatată în 4:6-23 este anacronică. Totuşi, criticul nu a observat că autorul a făcut uz de o retrospecţie. • Nu este posibil să se fi adus sacrificii înainte de construirea Templului (Ezra 3:3). Totuşi, Hagai legitimează această situaţie (Hag. 2:14). • Vârsta admiterii în slujiri levitică ar fi greşit pusă la 20 de ani. Totuşi, aşa permite standardul de la Templu (1 Cr. 23:24; 2 Cr. 31:17), în evidentă opoziţie cu cel de la Tabernacul (Num. 4:3; 8:24). • Templul nu putea fi în construcţie de pe vremea lui Şeşbaţar (Ezra 5:16, cf. Hag. 2:15). Totuşi, construirea Templului a avansat greu, cu întreruperi.

7. Autorul şi data scrierii Paternitatea lui Neemia era contestată pe baza următoarelor argumente: • Menţionarea lui Iadua este anacronică (Nm. 12:11, 22). Deşi a fost mare-preot în perioada lui Alexandru cel Mare, el este menţionat aici doar ca parte a unei genealogii. • Expresia „în zilele lui Neemia” pare a indica o perioadă demult apusă (12:26, 47). Totuşi, expresia este folosită pentru a sugera faptul că un personaj era contemporan cu un altul. • Sanbalat ar fi un personaj imaginar. Totuşi, un document egiptean din sec. al V-lea a.Chr. face referire la Sanbalat, guvernatorul Samariei. Prin această scrisoare destinată lu Bagoas, guvernatorul persan al provinciei Iudeea, evreii din Egiptul de Sus solicită ajutorul lui Sanbalat pentru reconstruirea templului distrus în 410 a.Chr. (MacDonald 1994, 15).

8. Autorul şi data scrierii Cronologia postexilică include următoarele evenimente: Samaria este cucerită de asirieni 722 Sanherib asediază Ierusalimul lui Ezekia 701 Cirus cel Mare (559-530) Babilonul este cucerit de Cirus 539 Decretul de emancipare naţională decretat de Cirus 538 Primul val de repatrieri la Ierusalim – Zorobabel 538/537 Reconstruirea altarului 538/537 Aşezarea fundaţiilor noului Templu 536 Cambyses (530-522) Darius cel Mare (522-486) Confruntarea cu opoziţia 536-520 Finalizarea Templului 520-515 Xerxes (486-465) Schisma samariteană 485 (?) Estera şi Mordehai au influenţă în imperiu 484-465 Artaxerxe (464-425) Opoziţia continuă la Ierusalim 464- ... Al doilea val de repatrieri la Ierusalim – Ezra 458 Al treilea val de repatrieri la Ierusalim – Neemia 445 A doua vizită a lui Neemia la Ierusalim 433

9. Autorul şi data scrierii • Datarea tradiţională. Evenimentele narate în Ezra 1:1-6:15 se desfăşoară din 538 a.Chr. (edictul lui Cir) până în 515 a.Chr. (finalizarea Templului în timpul domniei lui Darius). Ezra s-a întors la Ierusalim în 458 a.Chr. (al şaptelea an al lui Artaxerxe), iar Neemia s-a întors în 445 a.Chr., al doisprezecelea an al aceluiaşi rege, şi a lucrat până în al 22-lea an de domnie. Lucrarea lui Ezra s-a desfăşurat între 458-445 a.Chr., iar lucrarea lui Neemia între 445-433 a.Chr.

10. Autorul şi data scrierii • Datarea ştiinţifică. Datarea activităţii lui Neemia nu a fost contestată. În schimb, datarea tradiţională a activităţii lui Ezra a fost contestată pentru diverse motive: • Dacă Ezra şi Neemia ar fi fost contemporani s-ar fi menţionat reciproc mai des, nu numai de două ori (8:9; 12:26). Totuşi, cei doi au avut responsabilităţi diferite (religia, respectiv administraţia). Au fost şi alţi contemporani care nu s-au citat prea des: Ieremia şi Ezechiel, Hagai şi Zaharia. • Ezra a întârziat cu citirea publică a Legii timp de 13 ani, deşi a fost desemnat pentru o asemenea slujbă (Ezra 7 cf. Nm. 8). Totuşi, citirea în public cu această ocazie nu exclude practica citirii în privat.

11. Autorul şi data scrierii • Datarea ştiinţifică. • Reforma religioasă a lui Ezra, deşi severă, nu a avut mult succes din moment ce a fost nevoie de o reformă suplimentară pe timpul lui Neemia, mai blândă (Ezra 9-10; Nm 13:23-28). Totuşi, nici blândeţea unei reforme garantează succesul ei, nici proeminenţa liderului. În plus, primele reacţii împotriva călcătorilor de Sabat au fost chiar mai severe decât cele ale lui Ezra (Num. 15:32-36 cf. Amos 8:5-6). • Preotul vizitat de Ezra la Ierusalim pe nume „Iohanan fiul lui Eliaşib” (Ezra 10:6) ar coincide cu personajul din Nm. 12:22-23. Dacă este acelaşi cu marele-preot menţionat în papirusul de la Elefantine, atunci Ezra trebuie să fi activat în 398 a.Chr. Totuşi, personajele citate în Ezra şi Neemia nu sunt identice.Cel din Ezra este doar un preot. • Deşi Neemia a reconstruit zidul Ierusalimului, Ezra mulţumea lui Dumnezeu pentru „zidul de protecţie în Iuda şi Ierusalim” (Ezra 9:9). Totuşi, Ezra foloseşte un termen neobişnuit (gader) pentru zidul de apărare (homa) şi îl foloseşte la figurat.

12. Autorul şi data scrierii Concluzii • Ezra şi Neemia au fost contemporani. • Lucrarea lui Neemia a început doar în 465 a.Chr. • Cel de-al 20-lea an al lui Artaxerxe trebuie înţeles ca „al 20-lea an de la începutul dinastiei din care făcea parte Artaxerxe”. • Evenimentele din Ezra 9-10 şi Neemia 8-10 s-au petrecut în aceeaşi perioadă. • Lucrările au trebuit să fi fost scrise după ce ultimele evenimente la care se face referire în ele s-au petrecut. Cea mai probabilă dată este 400 a.Chr. • Autorul / editorul final al Cronicilor şial lucrării Ezra-Neemia poate fi acelaşi.

13. Schiţa cărţii Prima repatriere – Şeşbaţar (Ezra 1-2) Reforma religioasă – reconstruirea Templului (Ezra 3-6) A doua repatriere – Ezra (Ezra 7-8) Reforma socială – căsătoriile mixte (Ezra 9-10) A treia repatriere – Neemia (Nm. 1-2) Reforma politică – reconstruirea zidurilor (Nm. 3-7) Reforma spirituală – Corturi, rugăciune, legământ (Nm. 8-10) Reforma administrativă – zeciuială, Sabat, căsătorii (Nm. 11-13)

14. Temele teologice 2/3 din carte observă cu atenţie reforma spirituală a poporului. • punerea în funcţiune a altarului (Ezra 3:1-7), • zidirea şi dedicarea noului Templu (3:8-6:22), • rugăciunea de mijlocire a lui Ezra pentru popor (Ezra 9), • divorţarea de soţiile neevreice (Ezra 10), • penitenţa lui Neemia (Nm. 1), • citirea şi interpretarea Legii de către preoţi (Nm. 8:1-8), • prăznuirea Corturilor (Nm. 8:9-18), • penitenţa poporului (Nm. 9:1-37), • încheierea unui nou legământ (Nm. 9:38-10:39), • sfinţirea zidurilor Ierusalimului (Nm. 12:27-47), • sancţionarea păcatului marelui-preot Eliaşib (Nm. 13:1-9).

15. Temele teologice Chiar şi reformele de natură administrativă sunt inspirate de Legea lui Moise şi au efecte spirituale. • anularea datoriilor acumulate de evreii săraci (Nm. 5:1-19), • reconstruirea şi repopularea Ierusalimului (Nm. 2-4, 6, 11), • revitalizarea sistemului de zeciuieli (Nm. 13:10-14), • revitalizarea Sabatului (Nm. 13:15-22), • revitalizarea familiilor (Nm. 13:23-29), • revitalizarea cultului (Nm. 13:30-31).

16. Temele teologice Dintre practicile care au cultivat spiritualitatea iahvistă la nivelul întregului popor se numără: • lectura publică a Bibliei, • rugăciunea publică, • închinarea publică • înnoirea comunitară a legământului.

17. Temele teologice Identitatea naţională • Un popor solidar cu poporul Israel şi, mai ales, cu generaţia Exodului. • Un popor unit: importanţa listelor şi proiectele comune. • Un popor separat de lume: interdicţia încuscririi cu neevreii.

18. Cine era Şeşbaţar? Guvernatorul Iudeei, desemnat de Cir să reconstruiască Templul şi să restituie tezaurul iudeu (Ezra 1:8, 12). • „Prinţul lui Iuda” = urmaşul lui David cu drept la tron (cf. 1 Cr. 3:18; Ez. 7:27; 12:10, 12; 19:1; 21:25; 34:24; 37:25). • Zorobabel = acelaşi titlu (guvernator), aceeaşi misiune • O oficialitate persană cu responsabilităţi limitate, precise şi temporare.