ACTE ISTORICE ALE EPOCII MODERNE

1. ACTE ISTORICE ALE EPOCII MODERNE ( A doua jumătate a secolului al XIX-lea) Profesor: CORNELIA CUCU Liceul cu Program Sportiv Bacău

3. Tratatul de pace de la Paris18 martie 1856: - libertatea navigaţiei pe Dunăre; - retrocedarea sudului Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) către Moldova; - instituirea garanţiei colective a Marilor Puteri asupra Principatelor şi menţinerea suzeranităţii otomane; - consultarea Principatelor cu privire la viitoarea lor organizare prin intermediul Adunărilor Ad-hoc.

5. Hotărârile/rezoluţiile Adunărilor Ad-hococtombrie 1857: - respectarea autonomiei Principatelor; - unirea Principatelor într-un singur stat numit România; - prinţ străin cu moştenirea tronului ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; - neutralitatea pământului Principatelor; - Adunare Legislativă în care să fie reprezentate toate categoriile sociale.

6. Convenţia de la Paris august 1858: - unirea principatelor sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti; - Principatele aveau fiecare un domn ales pe viaţă, guverne şi adunări separate; - doua instituţii comune cu sediul la Focşani: Comisia Centrală (rol legislativ) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (rol juridic); - garanţia colectivă a Marilor Puteri; - desfiinţarea privilegiilor şi monopolurilor economice; - egalitatea moldovenilor şi muntenilor în ocuparea funcţiilor publice; - noi raporturi între proprietari şi ţărani.

9. Statutul Dezvoltător alConvenţiei de laParis,mai 1864: - domnul iniţia legile, cu ajutorul Consiliului de Stat; - se crea Corpul Ponderator (Senatul), cu atribuţii legislative; - majoritatea membrilor Corpului Ponderator şi preşedintele erau numiţi de către domnitor; - se lărgea dreptul la vot, sporind numărul alegătorilor.

11. Constituţia României1 iulie 1866: - consacra principiile şi normele caracteristice statuluimodern: suveranitate naţională, guvernare reprezentativă, supremaţia Constituţiei, monarhie ereditară, separarea puterilor în stat; - consfinţeşte numele oficial al ţării: România; - face abstracţie de suzeranitatea otomană şi garanţia colectivă a Marilor Puteri; - introduce ca formă de guvernământmonarhia constituţională; - teritoriul României este inalienabil şi indivizibil; - teritoriul este organizat în judeţe, plăşi şi comune;

12. - drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: libertatea conştiinţei,a presei, a întrunirilor, egalitatea în faţa legilor, dreptul la azil politic, drepturi politice garantate doarpentru creştini, libertate individuală, proprietatea era declarată sacră şi inviolabilă; - dreptul la vot era censitar, pe colegii electorale; - statul era organizat pe principiul separaţiei puterilor: legislativă (domnitor, Parlament), executivă (domn,guvern), judecătorească ( tribunale,judecătorii, Înalta Curte de Casaţie);

14. Convenţia româno-rusă4 aprilie 1877: - România asigura libera trecere a armatei ruse pe teritoriul său; - Rusia se obliga să respecte şi să menţină integritatea teritorială a României şi drepturile politice ale statului român; - Rusia se obliga să suporte cheltuielile ce rezultau din trecerea trupelor ruse prin România; - traseul trupelor ruse fixat în detaliu; capitala trebuia să fie ocolită.

17. Tratatul de la San Stefano19 februarie 1878: - se recunoştea independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului; - Bulgaria, extinzându-şi teritoriul , devenea Mare Principat autonom; - Bosnia şi Herţegovina deveneau autonome; - Rusia primeşte Dobrogea, dar îşi rezerva dreptul de a o schimba cu cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad).

18. Tratatul de la Berlin1 iulie 1878: - se recunoştea independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului; - Bulgaria pierde din teritoriu şi rămâne principat autonom; - Bosnia şi Herţegovina erau date spre administrare Austro-Ungariei; - erau recunoscute României ,Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor; - Rusia lua sudul Basarabiei (judeţele Cahul, Ismail, Bolgrad); - Anglia lua insula Cipru; - obligativitatea modificării art.7 din Constituţie (referitor la cetăţenie).

19. Tratatul secret de alianţă dintre Româniaşi Austro-Ungaria,18/30 oct.1883: - caracterul defensiv al alianţei şi de menţinere a păcii; - obligaţia celor două aliate de a se ajuta în cazul în care una din ele ar fi atacată (la graniţa de răsărit- Rusia); - problemele militare urmau să fie reglementate printr-o convenţie specială; - tratatul era valabil pe 5 ani, iar dacă nu era denunţat cu un an înainte, rămânea în vigoare încă 3 ani.

21. Declaraţia de neutralitate a României, Consiliul de Coroană de la Sinaia,21 iulie/3 august 1914: “România va aştepta cu arma la picior spre a intra în război acolo şi atunci când va socoti necesar şi potrivit cu interesele sale”

23. Tratatul de alianţă dintre România si Antanta(Convenţia politică şi Convenţiamilitară),4/17 august 1916: - aliaţii garantau integritatea frontierelor României; - aliaţii recunoşteau României dreptul de a-şi reuni teritoriile locuite de românii din Austro-Ungaria; - România se obliga să declare război Austro-Ungariei; - aliaţii se obligau să furnizeze României muniţii, materiale de război şi personalul tehnic necesar; - egalitate la conferinţa de pace.

25. Tratatul de pace de la Buftea-Bucureştidintre România şiPuterile Centrale7 mai 1918: - teritoriul României era împărţit în două : o zonă de ocupaţie germană ( Oltenia, Muntenia, Dobrogea) şi o zonă sub administraţie românească (Moldova până la Mărăşeşti); - România primea acces la Marea Neagră printr-un drum comercial până la Constanţa; - împingerea frontierei Austro-Ungariei peste crestele Carpaţilor (5600 km2 şi 156 000 locuitori ); - Germania concesiona zăcămintele de petrol pe 30 de ani; - demobilzarea armatei.

28. Rezoluţia UniriiAlba Iulia, 18 noiembrie/1 decembrie 1918: - decretează unirea românilor din Transilvania, Banat cu România; - autonomie provizorie, Transilvania conducându-se prin organisme proprii până la integrarea completă; - egalitate naţională şi confesională; - reforme democratice :vot universal, reformă agrară,o nouă legislaţie a muncii; - eliminarea războiului ca mijloc de rezolvare a litigiilor dintre state.

29. BIBLIOGRAFIE: 1. Berindei ,Dan, Românii şi Europa. Istorie, societate, cultură, sec. XVIII-XIX, vol.I, Editura Museion, Bucureşti, 1991 2. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura Eminescu, Bucureşti,1984 3. Bulei ,Ion, Atunci când veacul se naşte, Editura Eminescu, Bucureşti, 1990 4. Drăganu, Tudor, Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România până în1916, Editura Dacia, Cluj,1991 5. Iordache, Anastasie, Goleştii, locul şi rolul lor în istoria României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1979 6. Iordache, Anastasie, Originile conservatorismului politic din România(1821-1882),Editura Politică, Bucureşti, 1987 7. Iordache, Anastasie, Ion I.C. Brătianu, Editura Albatros, Bucureşti, 1994 8. Iscru ,Gheorghe, Introducere în studiul istoriei moderne a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983

30. 9. Iscru,Gheorghe, Revoluţia română din 1848-1849, Editura Albatros, Bucureşti, 1988 10.Mamina,Ion, Bulei, Ion, Guverne şi guvernanţi 1866-1916, Ed. Silex, Buc.,1994 11.Nedelea, Marin,Prim-miniştrii României Mari, Editura Viaţa Românească, Buc.,1994 12.Nedelea, Marin, Prim-miniştrii României,1859-1918,ideile politice, Editura Niculescu,Bucureşti,1994 13.Pascu,Vasile, Istoria modernă a românilor (1821-1918),Editura “Clio Nova”, Bucureşti,1996 14.Platon ,Gheorghe, Istoria modernă a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 15.Scurtu, Ioan, Democraţia la români, Editura Humanitas,Bucureşti,1990 16.Scurtu, Ioan, Monarhia în România, 1866-1947, Editura Danubius, Bucureşti, 1991 17.Tanasă, Gheorghe, Arsene ,Ştefan, Crestomaţie pentru studiul istoriei moderne şi contemporane a românilor în învăţământulpreuniversitar,Ed.Spiru Haret, Iaşi,1996

31. SFÂRŞIT