360 likes | 823 Views
TULBURĂRI DINAMICE, MERSUL. Simona Grad. TULBURĂRI DINAMICE. Motricitatea voluntară Motricitatea semivoluntară Motricitatea automată Leziunile motoneuronului central Leziunile motoneuronului periferic Leziunile sist. extrapiramidal. A. Lez. motoneuronului central. AVC
E N D
TULBURĂRI DINAMICE, MERSUL Simona Grad
TULBURĂRI DINAMICE • Motricitatea voluntară • Motricitatea semivoluntară • Motricitatea automată • Leziunile motoneuronului central • Leziunile motoneuronului periferic • Leziunile sist. extrapiramidal
A. Lez. motoneuronului central AVC I. Paralizii, pareze II. Tulburări de tonus muscular III. Modificări ale reflexelor
I. PARALIZIA • Pierderea completă a forţei musculare, imposibilitatea mişcării unui segment al corpului • Pareză= deficit motor parţial • Hemiplegie– afectat hemicorpul dr/stg • Monoplegie- este afectat un membru • Paraplegie- sunt interesate mb inf • Tetraplegie – sunt interesate toate cele 4 mb.
I. PARALIZIA • Parezele şi paraliziile interesează mai ales muşchii extensori ai mb superioare şi m. flexori ai mb. Inferioare • Probe de pareză
Probe de pareză • Semnul pronaţiei- braţele întinse, palmele în sus, degetele răsfirate, ochii închişi→braţul afectat se lasă încet, mîna –uşoară pronaţie • Proba Barré- decubit ventral, gambele flectate la 45 sau 90 grade, ochii închişi →gamba afectată se lasă în jos • 3. Proba Mingazzini – decubit dorsal, copasele şi gambele flecate, ochii închişi →segmentul deficitar cade încet
II. MODIFICĂRI ALE TONUSULUI MUSCULAR • Paralizii care se instalează brusc (AVC, traumatisme) – tonusul muscular este ↓dar cu timpul→hipertonie (paralizie spastică) • Paralizia se instalează insidios – lipseşte faza flască- paralizie spastică de la început • Spasticitatea- topografie inversă decât paralizia – interesează m. flexori ai mb. sup şi extensori ai ai mb. inf
III. MODIFICĂRI ALE REFLEXELOR • Faza spastică – exagerarea ROT • Reflexe cutanate anormale • Reflexul Babinski – gratare la marginea ext a plantei, în sens post- ant→extensia halucelui, flexia şi răsfirarea celorlalte degete
B. Lez. motoneuronului periferic • leziuni ale coarnelor anterioare (poliomielită) • nucleii nervilor motori ai tr. cerebral (AVC) • leziuni ale plexurilor rahidiene (hernii de disc, traumatisme, inflamaţii)
B. Lez. motoneuronului periferic • În funcţie de topografia acestor leziuni sunt • afectate diverse grupuri musculare: • - Plexul brahial – C4- diafragm • C5- m. umărului • C6- m. lojei ant. a braţului • C7- m. lojei post a braţului • C8- m. antebraţului, reg ext • a mâinii • T1- m. reg. int a mâinii
B. Lez. motoneuronului periferic • - Plexul lombo sacrat – L3- m. ant. ai coapsei • L5- m. anterolaterali ai gambei (mersul pe călcâie) • S1- m. post ai gambei (mersul pe vârfuri)
C. Lez. sist motor extrapiramidal Akinezii Mişcări involuntare
I. Akinezii • Întârzierea în iniţierea unei mişcări semivoluntare sau automate, ceea ce implică un control voluntar permanent • Ex. B. Parkinson – lipsa de expresie a feţei • - mers parkinsonian • - dificultatea de a executa mişcări alternative rapide
Contracţii musculare nedorite • 1.Fibrilaţii • 2. Fasciculaţii • 3. Tremurături • 4. Coreea • 5. Mişcări atetozice • 6. Convulsii • 7. Mioclonii • 8. Spasme • 9. Ticuri II. Mişcări involuntare
1. Fibrilaţii şi fasciculaţii Contracţii rapide şi limitate la suprafaţa muşchilor
2. Tremurături • De repaus • De atitudine • De acţiune (intenţională) • Tremurături fine – mâini, emoţii, surmenaj, cafea, alcool, hipotermie, boli psihice • Mai intense şi la tot corpul – frison, hipoglicemii
2. Tremurături • b)Tremurătura parkinsoniană • - mişcări rare, ritmice • mai ales mb superioare şi cap • apare în repaus, accentuată de emoţii şi frig • scade în timpul acţiunilor voluntare sau în somn • semnul “fişicului”
2. Tremurături • c)Tremurătura cerebeloasă • amplă, neregulată • toate membrele • intenţională
2. Tremurături • d)Asterixis (flapping tremor) • Degetele mâinilor întinse şi răsfirate se relaxează ritmic • Asemănător cu fâlfâitul aripilor • În Encefalopatie hepatică, uremie
3. Coreea • Mişcări ample, rapide, aritmice, de scurtă durată • Răspândire variabilă • Ex Coreea Sydenham – în RAA • Coreea Huntington – leziuni ale corpilor striaţi
4. Mişcări atetozice • Lente, permanente, împiedică menţinerea unei poziţii stabile a corpului • Ex. Boala Wilson
5. Convulsiile • Contracţii musculare intermitente, de intensitate şi durată variabilă • Tonice – contracţii musculare care rigidizează segmentele interesate • Clonice – mişcări ample, dezorganizate ale întregului corp, uneori asociate cu tulburări de conştienţă • Tonico clonice • Ex. Criza majoră de epilepsie, HIC, tulburări metabolice, intoxicaţii, febră
Secuse musculare rapide, parţiale, se repetă la intervale variabile • Pot fi provocate prin percutarea uşoară a unui muşchi • 7. Spasmele • Crampe • Torticolis • Hemispasm facial • 8. Ticurile 6. Mioclonii
TESTAREA ECHILIBRULUI ŞI COORDONĂRII • Proba Romberg – ortostatism, ochii închişi • Romberg “sensibilizat” – un picior înaintea celuilalt
MERSUL • Mersul hipodinamic – încet, “obosit” • Claudicaţia intermitentă – durere în timpul mersului la nivelul mb inf (crampă în molet)→impotenţă funcţională, obligă pacientul să se oprească Indicele de claudicaţie = nr. de paşi pe care este capabil pacientul să îi efectueze - În AOP
MERSUL 3. Mersul ebrios – nesigur, deplasarea corpului înainte şi înapoi 4. Mersul ataxic – bază largă de susţinere, privirea în jos (“îşi privesc paşii”) • În leziuni cerebeloase • înainte şi înapoi- Mersul în stea
MERSUL 5. Mers spastic a) - hemipareza spastică • Mîna lipită de corp, piciorul adus înainte (mers cosit) b) – parapareza spastică – mers forfecat – paşi mici, coapse încrucişate
MERSUL 6. Mers stepat – leziuni ale motoneuronului periferic • Solul atins cu vîrful piciorului, apoi cu călcâiul, genunchii flectaţi puternic (urcatul scărilor) 7. Mers parkinsonian – corpul aplecat înainte, coapse şi genunchi în uşoară flexie, paşi mici, târâiţi, mişcări rigide 8. Mers senil – paşi mici, nesiguri, târâiţi