Tulburarile afective

1. Tulburarileafective

2. Depresia este un termen destul de larg a carei sfera se intinde de la la o tulburare de dispozitie trecatoare, pana la o boala psihica grava. • Trairile afective, oscilatiile normale, motivate ale timiei sunt supuse legii polaritatii: pornind de la o stare de echilibru care semnifica trairea eutimica (de confort afectiv) pana la unele modificari din mediu sau din structura personalitatii individului tind sa schimbe echilibrul anterior, amplificand trairea, deplasand-o spre un pol sau altul, determinand distimie.

3. Diferenta dintre o tristete fireasca sau reactie de suparare si depresia ca simptom, este de ordin cantitativ si nu calitativ. Singurul criteriu care poate definii trecerea unei trairi afective firesti prin cresterea in intensitate, in simptom psihopatologic este criteriul functional, momentul in care performantele umane incep sa se prabuseasca. • Exista un continu absolut intre normalitatea afectiva de fiecare zi, intre supararea inerenta deceptiilor si bucuria reusitei, ori intre suferinta coplesitor depresiva si euforia exploziva. • Acest aspect da unitate universului afectiv uman. De aceea tulburarile afective oricat de intens psihotice ar fi, ne fac sa rezonam, ne comunica ceea ce percepem ca putandu-ne defini si pe noi oricand (Cornutiu,2003).

4. Clasificareatulburarilorafective • 1. Episoade afective • 2. Tulburarile depresive • 3. Tulburari bipolare • 4. Alte tulburari afective

5. 1. Episoadeafective • Episoduldepresiv major Caracteristicaprincipala a episoduluidepresiv major si care se mentine o perioada de celputin 2 saptamani, este fie dispozitiadepresiva, fie pierdereainteresuluisauplaceriipentruaproapetoateactivitatile. Dispozitiadintr-un episoddepresiv major estedescrisa de multeori, de catrepersoanarespectiva ca depresiva, trista, pesimista, disperata, descurajata. Unelepersoaneaccentueazamairepedeacuzelesomatice ( de ex: disconfortul somatic ) decatpedescriereasentimentelor de tristete.

6. Traireadepresivaestesimptomulnucleu. De celemaimulteorieste evident pentrucei din jurdoar o afirmasibonavul. Uneoriplangefara motive sifara a se puteaopri, intrebandu-se singur de ce? Deseoribolnavularatafaravlaga, plicitisitsaustors de viata. • Depresiaesteprezentazi de zi, aproapesautoataziua. Durereaesteatat de inradacinatain toatafiintaincatnicicemaibunagluma nu ilpoatescoate din aceasta stare. In plus, traireaproprieidepresiiesteatat de intensaincatfunctionareapersoanei se prabuseste in plan familiar, profesionalsi social. • Multi indiviziacuzadeteriorareacapacitatii de a gandi de a se concentrasau de a luadecizii. Suntfrecventegandurile de moarte, ideatiasuicidarasautentativele de suicid.

7. Episodul maniacal Este definit printr-o perioada distincta in cursul careia exista o dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila anormala si persistenta. Aceasta perioada de dispozitite dureaza cel putin o saptamana. Stima de sine exagerata este de regula prezenta, ajungand pana la grandoarea marcata. Vorbirea maniacala este de regula sonora, rapida, si greu de interrupt.

8. Frecvent , episoadele maniacale apar dupa stresori psihosociali. Episoadele dureaza de regula de la cateva saptamani la cateva luni, sunt mai scurte si se termina mai brusc decat episoadele depresive majore. Bolnavul este plin de veselie contagioasa, entuziasm, volubil, zgomotos, saritor, abordeaza pe toata lumea, facand cele mai uluitoare propuneri oricui ii iese in cale. Zambitor, izbugneste in ras zgomotos la cel mai neinsemnat gest de simpatie dar la fel de zgomots poate exploda in iritabilitate si violent greu de controlat. Instabilitatea starilor emotive face parte din tabloul maniacului

9. Episodulmixt Se caracterizeazaprintr-o perioada de timp care dureazacelputin o saptamana in care suntsatisfacutecriteriileatatpentruepisodul maniacal cat sipentruepisoduldepresiv major, aproape in fiecarezi. Este caracteristicaschimbarearapida a dispozitiei, astfel k in decursulaceleasizi se pot intalniambelestari. Individual experimenteaza rapid dispozitiialternante (tristete, euforie, iritabilitate) alaturi de simptome ale episodului maniacal si ale episoduluidepresiv major. Pacientulmanifestafrecventagitatie, insomnia, dereglareaapetitului, elementepsihoticesiidei de suicid. Activitateasocialasauprofesionalaesteperturbata.

10. Episodulhipomaniacal Un episodhipomaniacalestedefinit ca o perioadadistincta in cursulcareiaesxista o dispozitiecrescuta, sauiritabila, anormalasipersistenta care dureazacelputin 4 zile. Dispozitiaanormalatrebuiesacurpindatrei din urmatoarelesimptome: stima de sine exagerata, saugrandoarea, scadereanecesitatii de somn, accelerareavorbirii, fuga de idei, agitatiepsihomotorie. Acestesimptomesuntcuprinsesi in episodul maniacal, exceptandfaptul ca ideiledelirantesauhalucinatiile nu pot fiprezente. In raport cu episodul maniacal, episodulhipomaniacal nu estesuficient de sever pentru a determinadeteriorareasemnificativa in functionareasocialasauprofesionala. Bolnavii nu necesitainternaresidoar in anumitecazurifacapel la tratamentulpsihiatric.

11. 2. Tulburariledepresive • Tulburareadepresivamajora Se caracterizeazaprintr-o evolutieclinica care cuprindeunulsaumaimulteepisoadedepresivemajorefara a avea un istoric de episoademaniacale, mixtesauhipomaniacale. Episoadele de tulburaredepresivamajoraapar ca urmaredeseori a unuistresorpsihosocial sever cum arfimoarteauneifiinteiubitesaudivortul. Studiiledemonstreaza ca evenimentelelpsihosociale (stresorii pot juca un rolmai important in declansareaprimuluisaucelui de al doileaepisod de tulburaredepresivamajorasi un rolredus in aparitiaepisoadelorurmatoare).

12. Evolutiesi prognostic • Tulburarea depresiva majora este de 1,5- 3 ori mai frecventa printe rudele biologice ale persoanelor cu aceasta tulburare decat in populatia generala. Acest tip de tulburare poate incepe la orice varsta. • Evolutia tulburarii depresive majore recurente este variabila. Unele persoane au episoade izolate, separate multi ani fara nici un fel de simptome depresive, in timp ce altele au episoade din ce in ce mai frecvente pe masura ce avanseaza in varsta.

13. Aproximativ 50 % - 60 % dintre pacientii cu tulburare depresiva majora, episod unic,pot sa aiba un al doilea episod. Persoanele care au avut doua episoade au o sansa de 70% de a avea si al treilea episod,iar cele care au avut trei episoade au o sansa de 90% de a avea al patrulea episod. • Prelevanta maxima a tulburarii depresive majore la adulti pe esantioanele comunitare a variat de la 5% pana la 9% pentru femei si de la 2% pana la 3% la barbati.

14. Tulburarea distimica Termenul de distimie a fost introdus in DSM-III, care incearca sa cuprinda un grup heterogen de tulburari care inainte au fost cunoscute sub denumirea de: nevroza depresiva. Elementul esential al tulburarii distimice il constituie dispozitia depresiva cronica, survenit in cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decat nu, timp de cel putin de 2 ani.

15. Simptomele cele mai frecvente in distimie sunt: - stima de sine si incredere scazuta sau sentimente de inadecvare - pesimism, disperare si lipsa de speranta - pierderea generalizata a interesului sau placerii - retragerea sociala - oboseala cronica, fatigabilitate - sentimente de vinovatie,de iritabilitate si furie excesiva - eficienta in activitate scazuta - dificultati in concentrarea atentiei voluntare - deficit mnezic de fixare-evocare - bradipsihie

16. Date de evolutiesi prognostic • Tulburareadistimicaaparedeseori la rudele de gradul I ale persoanelor cu depresiemajoradecat in populatiagenerala. • In celemaimultecazuridistimia are evolutiecronica cu frecventerecaderi. • Tulburareadistimicaapare de obiceiinainte de 45 de aniavand de celemaimulteori un debut timpuriu(in perioadaadolescenteisauadultuluitanar) siinsidios. • In populatiagenerala, prevalent distimieieste de aproximativ 3,2% fiind de douaorimaifrecventa la femeidecat la barbati.

17. Tulburareadepresivafaraaltaspecificatie Exemplele de tulburaredepresivafaraaltaspecificatie include: a. Tulburareadisforicapremenstruala b. Tulburereadepresivaminora c. Tulburereadepresivapostpsihotica a schizofreniei; un episode depresiv major care survine in cursulfazeireziduale a schizofreniei d. Un episode depresiv major suprapuspestetulburareadeliranta; e. Situatiain care cliniceanul a ajuns la concluzia ca esteprezenta o tulburaredepresiva, daresteincapabilsaprecizezedacaaceastaesteprimara, datoratauneiconditiimedicalegeneralesauindusa de o substanta.