Monografia Şcolii din Niţchidorf

1. MonografiaŞcolii din Niţchidorf Prof. TiberiuLaurenţiuBuhnă-Dariciuc

2. Începuturileînvăţământuluigermanîn Banat „Istoriciiînvăţământuluiigerman, bazaţipedocumentelearhivelorcatoliceşi ale administraţieiaustriece, înainte de aplicareareformelorşcolare, găsescîn Banat, la 1766, doar 30 de şcoli germane cu 34 de învăţătorişi 26 de clădirişcolare, 2 şcolimaghiare cu 2 învăţători, 2 şcolibulgare cu 2 învăţători, o şcoalăromâneascăcatolică (Slatina); la 3 şcolişi la cearomâneascăpreotul era şiînvăţător . Începutulşcoliielementare germane l-au făcut la Timişoarafranciscanii , înmănăstirealor, la 1717, apoi, înacelaşi an, la PanciovaşiOrşova, CaransebeşşiLugoj (1718), OraviţaşiVârşeţ (1720), Recaş (1721), Palanca (1722), Becicherecul Mare şiFreidorf (1723), AradulNou, Brukenau, Denta, Ciacova, Lipova, Periam, RusovaşiBisericaAlbă (1724), Moldova (1725), Deliblat, Macovişte, Uj-Pecs, Rebenberg (1726), Bocşa (1727), Sânpetru German (1728), Giarmata(1730), Gutenberg (1733), Cservenka (1734). Şcolile, ca şicoloniştii din sudulBanatului, disparînaniiluptelor (1737-1739) şi nu se mairefacdecât ca şcoligrănicereşti. Coloniştiiaveaugrijă de şcoli, învăţătorulprimindplată de la fiecare elev. La începutpuţine sate de coloniştiaveauînvăţător special, învăţământulfiindîndeplinit de crâsnici, cântăreţi, paracliserisaupreoţi. Chiarînvăţătoriiprofesioniştimaiîndeplineauşifuncţia de organişti, crâsnici, clopotarisaucea de notaricomunali (Gerichtschreiber, Gemeindenotar). Din dispoziţiilesecretaruluiepiscopieicatoliceKöszeghy – între care întrebareadacăînvăţătorul are grijă de curăţeniaşibunăstareahainelorbisriceşti – rezultăcăîncă la 1774 acesta era „servitor bisricesc”. Cei care ajungşinotariaicomunităţii se bucură de maimultăconsideraţie. O deosebităgrijăpentruşcoalagermanăcatolică o vaavea, după 1732, episcopulFalkenstein (rudă cu generalul Mercy), care-şimutăreşedinţa de la Seghedin la Timişoara, şiurmaşulsău, Stanislavici. Pe la 1750 se introduce catehismulgerman al luiParhamer, înloculceluilatin al luiCanesius, de cătrezelosulBrankovici.” P. Radu, D. Onciulescu, Contribuţii la istoriaînvăţămîntului din Banat până la 1800, EdituraLitera, Bucureşti, 1977, cap. III, Începuturileînvăţământului din Banat, p. 90.

3. DenumirileŞcoliidin Niţchidorf Documente din Arhiva Școlii Nițchidorf 1785-1866 Röm. hath. konfessionelleElementar-VolksschulemitdeutscherUnterrichtsspracher. 1785-1866 Şcoalaromano-catolicăconfesionalăelementarăpoporală cu limba de predaregermană. Röm. hath. konfessionelleElementar-VolksschulemitdeutscherUnterrichtsspracher. 1866-1911 Şcoalarom.cat.confesionalăelementarăpoporală cu limba de predaremaghiar-germană. Röm. hath. konfessionelleElementar-Volksschulemitungarisch-deutscherUnterrichtsspracher. 1911-1918/1919 ŞcoalaRegalăMaghiară de Stat Elementarăpoporală cu limba de predaremaghiară MaghyarKirályiállamiclominépiskolamagyartamitásinyelevel Königh. Ungarischestaats-elementarVolksschulemitungarischerUnterrichtssprache 19191-1940 Şcoalaprimară de stat cu limba de predareromână-germană 1940-1944 Deutsche Volksschule ŞcoalaPopularăGermană

4. Cadreledidactice • Coloniştiiaveaugrijă de şcoli, învăţătorulprimindplată de la fiecare elev. La începutpuţine sate de coloniştiaveauînvăţător special, învăţământulfiindîndeplinit de crâsnici, cântăreţi, paracliserisaupreoţi. Chiarînvăţătoriiprofesioniştimaiîndeplineauşifuncţia de organişti, crâsnici, clopotarisaucea de notaricomunali (Gerichtschreiber, Gemeindenotar). Din dispoziţiilesecretaruluiepiscopieicatoliceKöszeghy – între care întrebareadacăînvăţătorul are grijă de curăţeniaşibunăstareahainelorbisriceşti – rezultăcăîncă la 1774 acesta era „servitor bisricesc”. Cei care ajungşinotariaicomunităţii se bucură de maimultăconsideraţie. • „Salarizarea învăţătorilor în această perioadă, a variat, după situaţia materială a comunelor, după numărul locuitorilor, după pregătirea învăţătorului, după tipul de şcoală (în Graniţă sau în Banatul civil) etc. A diferit suma de bani şi în raport cu cantităţile de produse naturale (bucate), care i se dădeau învăţătorului: grâu, orz, ovăz, cucuruz boabe, legume (păsulă) ş.a., sare, „lumini sau său”, carne de vită, porc gras, fân, lemne, locuinţă, teren intravilan şi extravilan, drept de păşune pentru două vaci. Au fost învăţători plătiţi cu 15 fl. anual, 30, 40, 50, 60, 75, 80, 100, 120, 150, 200 şi chiar 300 fl. (învăţătorul din Orşova). P. Radu, D. Onciulescu, Contribuţii la istoriaînvăţămîntului din Banat până la 1800, EdituraLitera, Bucureşti, 1977, cap. III, Începuturileînvăţământului din Banat

5. OrdineacronologicăşifuncţiaînvăţătorilorChronologischeReihemfolgeder Lehrer 1866-1911 Imjahre 1866, nachdemAnsglichgrischemderFamiliehabsburg und derungarichen Nation, wur de ungarnalseinfreies Sand anerkannt. Das KönigreichUngarnverfügtjergtselbsstándigüber seine Interessen und bestimmtumabhángigalleWegederRegierung. In diesenSimevurdenverschiedene .... 1863-1870 Ferdinand Nix * IV-VI Klasse – 130 elevi/Schülk Csokany N. * I-III Klasse – 145 elevi/Schülk 1870-1872 Ferdinand Nix * IV-VI Klasse - 225elevi/Schülk N. Csokány * I-III Klasse - 225 elevi/Schülk 1872-1885 Franz Lenhardt * I-III Klasse – 170 elevi/Schülk Ferdinand Nix * IV-VI Klasse – 122 elevi/Schülk 1885 1887 Ferdinand Nix * IV-VI Klasse – 122 elevi/Schülk Osef Schlosser * I-III Klasee – 170 elevi/Schülk 1785-1789 Johann Pirot * I-VI Klasse – 150 elevi/Schülk 1789-1795 Paul Hack * I-VI Klasse - 200 elevi/Schülk 1795-1824 Georg Josef Nix * I-VI Klasse – 225 elevi/Schülk 1824-1835 Georg Josef Nix * I-III Klasse – 120 elevi/Schülk SeinSohn Anton Nix * IV-VI Klasse – 125 elevi/Schülk 1835-856 Anton Nix * IV-VI Klasse - 120 elevi/Schülk Peter Schi * I-III Klasse – 125 elevi/Schülk 1856-1863 Ferdinand Nix * IV-VI Klasse – 120 elevi/Schülk Anton Nix * I-III Klasse – 115 elevi/Schülk

6. Primeleatestări ale şcolii de la Niţchidorf

7. Anexă la P. Radu, D. Onciulescu, Contribuţii…., p. 249

8. Începuturile Şcolii din Niţchidorf Şcoala în perioada 1785-1866 • „Odată cu primeleclădiri, în 1785, înNiţchidorf a fostconstruităşi o şcoală, înmijloculsatului la nr. 112, unde, înapropiere au fostrezervatelocuripentruparohie (nr. 96) şipentru Casa populară (nr. 97). După o descrieredatând din 1808, şcoala a fostconstruită din material bun şiacoperită cu şindrilă, într-o situaţieacceptabilă. Aveatreicamere; ceamai mare servea ca şicapelăpentruenoriaşi (încă nu era construităbiserica), ceamică era şcoalaşi a treiacameră era locuinţaînvăţătorului (aveabucătărieşişpaisşi un staulpentru 3 vite). • În 1824, când a fostconstruităbiserica, camera destinatăcapelei a revenitşcolii, care avea, deci, douăcamere (săli de clasă) pentruaproximativ 300 de elevi. Totuşitrebuiemenţionatcă la aceavreme, nu toţicopiii cu vârsteşcolare, mergeau la şcoală; aproapejumătaterămâneauacasă, părinţiireţinându-ipentrumunca din gospodărieşi de la câmp, costurileşcolarizăriifiindridicate. Cu toateacestea, sălile de clasăerauarhipline, uniielevifiindnevoiţisăsteapepodeaîntimpulorelor. La aceavreme, şcoala nu era obligatorieşipetimpuliernii, din cauzabolii, mulţielevi nu veneau la şcoală.” • MonografiaNiţchidorfului, p. 473

9. ANEXE Organizareaexamenelor de încheiere a anului Anulşcolar 1922/1923 Ordin circular – de la RevizoratulşcolarTimişoara *Nr. 1538/1923 „Cursurileîncetează la toateşcoaleleprimarepeziuada 20 Iuniea.c. Zilele de 21 şi 22 Iuniesuntrezervatecurăţiriilocalurilor. Cu începeredela 23 Iunie se vorţineaexamenele, carivordurapână la 7 Iulieinclusiv. Zilelede examen au să fie, nu nuamipentruşcolarişiînvăţători, cişipentrulocuitoriicomuneloradevăratezile de sărbătoare. Salele de învăţământ se vorîmpodobi cu verdeaţăşiflori. Se vorexpunelucrărilescripturistice, desemneleşitoatelucrurile de mână, făcute de eleviîndecursulanului. Pemasa din şcoală se voraşezaregistreleşcolareîncheiateînregulă, o consemnare a materialuluitratatîncursulanuluişiclasificaţiuneageneralănominalăşidupăclase a tutulorelevilor. Ziuaşioraexamenului se vaaduce la cunoştinţaobşteipecaleaobişnuităîncomună. Examenulvafiprecedat de serviciuldivinobicinuit la astfel de ocaziuni, la care vorparticipa obligator şcolariişiînvăţătoriiîntreora 8-9 înziua de examen. Dupălisat de clasificaţiunepreşedintelecheamăcopiii, cari au sărăspundăţinândseama ca ceimai slab clasificaţisărăspundă din obiectelemaiuşoare. Fiecareexamen se încheie cu cântărişideclamaţiuni din parteaelevilorşi cu o cuvântare cu carcternaţional-patriotic, rostită de preşedinteleexamenuluisau de diriginteleşcoalei.”

10. PlanulScolii din Niţchidorf1924 *no. 25-1924 Orientareagenerală a clădirii, curţiişigrădiniişcoaleiprimare de stat din Niţchidorf Localul de şcoală: I-VI. Săli de clae VII. Întarareaprincipală VIII. Coridor IX.-XI. Scările de eşire din curte XII. Cancelariadirectorului XIII. Scările de întrareînlocuinţadirectorului XIV. Coridor XV-XVII. Locuinţadirectorului XIII. Bucătăria XIX. Scărilespre pod XX. Cămara de bucate a directorului. XXI. Clozetuldirectorului. Curteaşigrădina: Clădireaprincipală Curteadirectorului Cămara de lemne Clozetulpentrubăieţi Clozetul „ fete Groapapentrumăturături Curteaşcolii Fântâna Cuptorul de coptpâine Grădinadirectorului Trotoare Canal Observare: Înălţareaclădirei I – VIII 4m. „ „ XII – XXI 3,2 m. Niţchidorf, la 14 aprilie 1924

11. Anuarul Şcolii generale de 8 ani Niţchidorf Anulşcolar 1963/1964 Înanulşcolar 1963-1964 la şcoalanoastră au funcţionat 15 cadre didactice: La ciclul I: Clasa I: Koch Ecaterina Clasa a II-a: Seidl Maria Clasa a III-a: Weinschrott Magdalena Clasa a IV-a: Martini Ecaterina La ciclul II: Diriginteleclasei a V-a A: VinţelaruAntiana Diriginteleclasei a V-a B: Weinschrott Karl Diriginteleclasei a VI-a A: Goanţă Maria Diriginteleclasei a VI-a B: SeidlBaltazar Diriginteleclasei a VII-a A: Schaff Magdalena Diriginteleclasei a VII-a B: SchmadlElisabeta Pelângăaceste cadre trebuiesc enumerate tovarăşele: Meisner Hildegard, Petri ElisabetaşiKrauter Ana. La şcoalanoastră au frecventat 274 de elevi. Frecvenţaelevilor a fostfoartebună: 100%. Din 274 de elevi au rămasnumai 3 elevirepetenţi, iarcei 7 corigenţi au promovatcalasa la examenul d ecorigenţă. Menţionămcăclasel a V-a A, a VI-a A, a VII-a A au fostcompuse din eleviveniţi din sateleBlajova, Cerna, Vucova, Duboz, Cadăr. Ei au fostîngrijiţi la internatulşcolii. La elevii care au locuit la internat s-a repartizat un număr de burse, pe care le-am împărţitîn 8 semiburse. Următoriilevi au beneficiat de câte o semibursă: KralicIoan, GaşparNicolae, MureşanIoanConeac Gheorghe, Keller Ana, YacobMihai, MeilăIoanŞuncuteanuViorica. Clasele V-VII A au funcţionatînpermanenţînainte de masă, iarcalesele I-IV au alternat: douăclaseînainte de masăcelelaltedouădupămasă, deoareceşcoalanosatrăcuprindea 8 săli de clasă. Obiectele de învăţământ au fost predate după cum urmează: Limbaromână: Schaff Magdalena SchmadlElisabeta

12. Limbagermană: Weinschrott Karl Istorie-Geografie: SeidlBaltazar Matematică-Fizică: DoboşanIulian VinţelaruAntiana Naturale-Chimie: Schmadl Gheorghe Agricultură: Petru Gheorghe Goanţă Maria Pelângăactivitatealorînclasă, cadreledidactice au îndeplinitşialtesarcinirepartizate din parteaconsiliului pedagogic. Astfel: Responsabilulcolţuluimetodic: Schmadl Gheorghe Responsabilulcomisiei met. Limbi: Weinschrott Karl Responsabilulcomisieiştiinţifice: DoboşanIulian Reponsabilulcomisiei met a înv. I-IV: Koch Ecaterina Responsabilulcomisieidiriginţilor: Schmadl Gheorghe Responsabilulbibliotecii: Schaff Magdalena, Martini Ecaterina Responsabilul cu abonamente: Meissner Hilde Responsabiluldifuzăriicărţii: Goanţă Maria Responsabilul C.E.C.: Seidl Maria Responsabilulcolţuluisanitar: SchmadlElisabeta Responsabilulgazetei de perete: Weinschrott Karl Au funcţionaturmătoarelecercuri de elevi: Cerculliterar – Schaff Magdalena Cerculmâiniîndemânatice – Meissner Hilde Cerculmuzical – Weinschrott Karl Părinţii au arătatinteresdeosebitfaţă de problemeleşcolii, fiindatraşi de diferiteleforme de colaborareîntreşcoalăşifamilie. S-au ţinutadunări cu părinţiipeşcoală, peclase, şedinţe cu părinţii, discuţiiindividuale, s-au efectuatvizite la domiciliulelevilor etc. Corulşcolii a fostcondus de Koch ecaterina; gimnasticaritmică de tov. SeidlBaltazarşiKrauter Ana; dansurilepopulare de tov. Petri Elisabeta, Meissner Hilde şiVinţeleruAntiana; brifada de agitaţie de tov. Weinschrott Karl şiSchmadlElisabeta; piese de teatru de tov.

13. Bibliografie 1. prof. Baltazar, Seidl, Monofrafiaşcolii din Niţchidorf, 1978, tezăpentrugradul didactic I. 2. Nitzkydorf– Chronic undHeimatbucheinerdeutchenGemeindeim Banat 1785-1992, ErstesBuch: Msgr. Dr. Franz Kräuter Geschichte des Dorfes und seiner Pfarrei; ZweitesBuch: Dr. Balthazar Schmadel – Georg Schmadel – Peter Konrad; Beiträgeüber Geschichte, Wirtschaft, Kultur, die ZeitimKommunismus; Redaction und Zusammenstellung: Dr. BalthasarSchmadel, Munchen, imOktober 1994. 3.Ţârcovnicu, Vasile, Contribuţii la învăţământulromânesc din Banat (1780-1918), Bucureşti, Ed. didacticăşipedagogică, 1970. 4. Documente din Arhiva Școlii Nițchidorf 5. AnuarulŞcoliigenerale de 8 aniNiţchidorf

14. Realizat de... • Prof. Tiberiu Laurențiu Buhnă-Dariciuc