Asistența de sănătate publică în România

1. Asistența de sănătate publică în România trebuie să investim azi în promovarea sănătății pentru a realiza economii în viitor

2. Introducere Structura prezentării Obiectivele studiului Analiza asistenței de sănătate publică din România, inclusiv prin comparație cu experiența altor state membre ale Uniunii Europene Recomandări de acțiuni de prevenție și promovare a sănătății, precum și de finanțare a acestora Sensibilizarea factorilor de decizie în vederea diversificării și amplificării acțiunilor de sănătate publică • Obiectivele studiului • Contextul teoretic • Politicile de sănătate publică din Uniunea Europeană • Asistența de sănătate publică în România • Strategia de sănătate publică 2013 – 2020 • Resurse suplimentare pentru asistența de sănătate publică MIND RESEARCH & RATING

3. Contextul teoretic Sănătatea publică – noțiuni de bază „Noua sănătate publică” – paradigma dominantă în domeniu Încă din ultimele decenii ale secolului trecut, s-au făcut apeluri la modificări ale politicilor publice tradiționale de sănătate; Există determinanți ai stării de sănătate și în afara sferei de cuprindere a medicinei și că domeniul sănătății cuprinde aspectele biomedicale, de mediu, de stil de viață și de practică medicală; Sfera de interes și acțiune a sănătății publice tinde să se suprapună cu întreaga societate, incluzând probleme sociale, de mediu, economice, culturale, de infrastructură și alimentație; Parteneriatele la nivel local și central între specialiștii în sănătate publică, cei în medicina terapeutică, administrațiile locale, alte instituții publice (de exemplu, protecția mediului înconjurător, școli, servicii sociale, servicii de locuințe), ONG, mediul de afaceri • Charles Winslow (1920): „știința și arta prevenirii bolilor, a prelungirii vieții și promovării sănătății prin intermediul eforturilor organizate și alegerilor informate ale societății, entităților publice și private, comunităților și indivizilor” • Obiectivele principale ale asistenței de sănătate publică: • prevenirea, monitorizarea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile; • monitorizarea stării de sănătate și a factorilor săi determinanți; • promovarea sănătății prin informare, educare, conștientizare și acțiune concertată; • reglementarea normelor de igienă, sanitare și de mediu. MIND RESEARCH & RATING

4. Uniunea Europeană – politici și finanțare Principalele obiective ale acțiunilor de sănătate publică: Resurse alocate prevenției și promovării sănătății • protejarea grupurilor cu risc ridicat la boli transmisibile, de exemplu prin imunizare; • prevenirea și, după caz, controlul epidemiilor; • reducerea inechităților în calitatea și accesul la servicii de sănătate; • reducerea efectelor nocive ale consumului excesiv de alcool, tutun și droguri; • promovarea unei alimentații echilibrate; • combaterea supraponderabilității și obezității; • promovarea sănătății reproducerii; • identificarea precoce a afecțiunilor cu potențial dăunător sănătății. MIND RESEARCH & RATING

5. Uniunea Europeană – politicile de imunizare Caracteristici generale Deficiențe ale programelor de imunizare Deși ținta de vaccinare general acceptată pentru vaccinarea sistematică este de 95%, statele europene nu o îndeplinesc în cazul dozelor de rapel; Părinții și cadrele medicale nu au întotdeauna o abordare obiectivă vis-a-vis de vaccinare, ca urmare a: frica de efectele secundare ale vaccinurilor; subaprecierea pericolului infecției, în condițiile în care cele mai tinere generații de părinți și cadre medicale nu s-au confruntat cu epidemii ale bolilor respective; acoperirea media uneori negativă a imunizării; atractivitatea mesajelor anti-vaccinare pentru unele grupuri de persoane; deficiențe în informarea părinților și personalului medical asupra necesității și beneficiilor vaccinării. • În anul 2011 în cele 27 state membre se administrau în mod curent 317 de vaccinuri; • Vaccinurile administrate în toate statele membre: • difterie, tetanos și tuse convulsivă (DTaP) • hepatita B (HepB) • rubeolă, rujeolă și oreion (RRO/ MMR). • Vaccinuri aflate în calendarul majorității statelor UE: • anti-pneumococic conjugat (PCV), • anti-TBC Calmette-Guerin (BGC), • anti-papilloma uman (HPV) • anti-influenza. • Vaccinuri relativ frecvent incluse în calendarele naționale: • anti-pneumococic polizaharidic • anti-meningococic de grup C (MenC). • În România nu sunt incluse: • anti-pneumococic conjugat (PCV) • anti-papilloma uman (HPV) - în anul 2012 • anti-meningococic de grup C (MenC). MIND RESEARCH & RATING

6. Uniunea Europeană – starea de sănătate a populației • Starea de sănătate a cetățenilor Uniunii Europene s-a ameliorat în ultimele decenii ca urmare a îmbunătățirii condițiilor de viață, reducerii masive a incidenței bolilor transmisibile, creșterii eficienței tratamentelor medicale și reducerii expunerii la factorii de risc; • Indicatori ai speranței de viață și expunerii la factori de risc: • speranța medie de viață în statele UE a depășit 78 de ani (74 de ani bărbații și 81 de ani femeile) • speranța de viață la vârsta de 65 de ani a depășit 16 ani pentru bărbați și 19,5 ani pentru femei • scădere a fumatului la nivelul continentului, comparativ cu anii ‘80 • consumul de alcool a înregistrat scăderi în unele state (Ita, Fra și Spa), iar în altele creșteri (MB și statele scandinave) • obezitatea se află în creștere generalizată, deși cu viteze diferite: media europeană a atins 15,5%, dar în Marea Britanie procentul a trecut de 20%, iar în România este încă la 8% - 9%. • Bolile cardio-, cerebro-vasculare și cancerul sunt responsabile pentru două treimi din decese în Uniunea Europeană. Statele central și est europene înregistrează cea mai mare mortalitate din aceste afecțiuni, cu incidențe în creștere. • În această parte a Europei există un potențial neexploatat de ameliorare a stării de sănătate, care poate fi valorificat prin implementarea mai amplă și mai angajată a instrumentelor „noii sănătăți publice”: • imunizarea grupurilor dezavantajate; • diversificarea calendarelor naționale de vaccinare; • depistarea precoce a afecțiunilor; • reducerea inechităților în sănătate prin acțiuni pro-active la nivelul comunităților izolate sau a grupurilor expuse la factori de risc; • campanii de informare-educare-conștientizare; • implementarea acțiunilor de sănătate publică la nivel local prin parteneriate între toți actorii relevanți; • îmbunătățirea amenajărilor recreative urbane, a mediului locativ, încurajarea mișcării și a practicării sportului; • reducerea poluării, a factorilor de stres. MIND RESEARCH & RATING

7. România – cadrul asistenței de sănătate publică Legislativ și instituțional Programele naționale de sănătate destinate asistenței de sănătate publică în anii 2011 și 2012 sunt în număr de 9 • Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, dedică asistenței de sănătate publică un titlul integral; • „…efortul organizat al societăţii în vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei…”; • Actorii principali în sănătate publică în țara noastră sunt: Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, Institutul Național de Sănătate Publică și structurile sale subordonate, alte entități din subordinea MS, autoritățile administrației publice locale; • Programele naționale de sănătate sunt principalele vehicule de implementare a asistenței de sănătate publică. MIND RESEARCH & RATING

8. România – programul de imunizare Calendarul de vaccinare a nou-născuților și copiilor Resursele alocate imunizării în anul 2011 • Calendarul include majoritatea vaccinurilor întâlnite și în celelalte state europene, cu două excepții notabile: vaccinul anti-pneumococic conjugat (PCV) și anti-meningococic de grup C (MenC); • PCV se regăsește în calendarele majorității statelor UE (23 din 27 de state; mai fac excepție Portugalia, Polonia și Estonia); MenCeste administrat în douăsprezece state; • Pentru adulți și copii de peste 2 ani, alte douăsprezece țări membre au prevăzut în calendar și vaccinul anti-pneumococic polizaharidic; • România continuă să înregistreze numeroase decese din boli pneumococice (24 la 100.000 de locuitori, anul 2008, locul 2 în Uniunea Europeană); • în anii 2010 și 2011 au fost înregistrate 141 de cazuri de îmbolnăviri cu boala meningococică, din care 25 soldate cu decese, majoritatea la vârste sub 4 ani; • Și în România se manifestă o anumită reticență față de imunizări cauzată de aceiași factori ca în celelalte state ale UE. În plus, remarcăm și o anumită inerție a medicilor de familie atât în privința informării-conștientizării, cât și a eforturilor proprii pentru vaccinare. MIND RESEARCH & RATING

9. România – finanțarea asistenței de sănătate publică Structura finanțării pe tipuri de acțiuni Tendințe 2007-2012 • România a utilizat, în medie, în ultimii 6 ani aproximativ 500 de milioane lei anual; • Cele mai ample acțiuni de sănătate publică: • prevenția bolilor transmisibile - circa un 25% din total -, din care o jumătate reprezentă vaccinurile achiziționate pentru imunizarea nou-născuților și copiilor • programul național privind evaluarea stării de sănătate a populației, implementat în anii 2007 - 2008, a reprezentat o cheltuială excepțională, depășind jumătate din alocările pentru sănătate publică din acei ani • programul de hematologie și securitate transfuzională (în medie cu 18% din total) • asistența medicală școlară (15,4%) • programul de sănătate a femeii și copilului (8,3%). • Acțiunile cu finanțare redusă: • promovarea sănătății (1,6%) • depistare precoce a afecțiunilor (2,5%). MIND RESEARCH & RATING

10. România – cheltuieli cu sănătatea publică. Comparații cu statele UE Ne situăm la extrema inferioară a clasamentului Datele comunicate de România către Eurostat sunt supraevaluate • România cheltuiește cel mai puțin din Uniunea Europeană cu sănătatea, iar asistența de sănătate publică nu face excepție; • Deși la nivel legislativ și declarativ împărtășim preocupările pentru promovarea sănătății, ameliorarea stilului de viață și a nutriției, practic nu investim resurse semnificative în aceste direcții; • Este important să conștientizăm că, fără a investi acum în prevenție, educare și conștientizare, în următoarele decenii vom avea probleme tot mai mari în finanțarea componentei curative a sistemului de sănătate; MIND RESEARCH & RATING

11. Strategia națională de sănătate publică 2013-2020 Avem nevoie de o nouă strategie în domeniu Proiectul legii privind reforma în sănătate este un pas înainte Sănătatea publică este un „obiectiv de interes social şi de securitate naţională, în contextul strategiei globale pentru bunăstare şi sănătate”; Este prevăzută o Strategie Naţională de Sănătate Publică; Conținutul acțiunilor de promovare a sănătății este detaliat; Rolul parteneriatelor la nivel central și local capătă o amploare mai mare; Se înființează Inspecția Sanitară de Stat pentru verificarea conformității și respectării normelor de sănătate publică. • România are nevoie de o nouă strategie privind asistența de sănătate publică, cu un orizont de timp până în anul 2020-2021; • Proiectul trebuie dezbătut pe larg și cu largă participare; • Documentul trebuie: • să fie vizibil și adoptat la nivelul întregului Guvern; • să aibă un plan de acțiune cu măsuri clare, pe domenii, cu termene, finanțare și responsabili; • să aibă un mecanism multipartit de monitorizare și revizuire. • Alocările multianuale de resurse, stabilite prin Strategia fiscal-bugetară și legile bugetare trebuie să respecte planul de acțiuni al Strategiei. MIND RESEARCH & RATING

12. România - resurse suplimentare pentru asistența de sănătate publică • Venituri: • Extinderea contribuțiilor pentru sănătate aplicate veniturilor persoanelor fizice autorizate și la cele din activități independente cu încă 5,2 puncte procentuale • Economii la cheltuieli publice: • Există programe finanțate din bugetul de stat, care ar putea suporta reduceri ale alocărilor bugetare; • Am identificat zece programe de cheltuieli, care ar putea disponibiliza fonduri în valoare de peste 800 de milioane lei. • Fonduri europene: • Ministerul Sănătății trebuie să fie mai activ în valorificarea fondurilor europene pentru activități de sănătate publică; • Printre acțiunile eligibile sunt: strategiile, campaniile de informare-educare-conștientizare, infrastructura IT, programele de instruire și parteneriatele pentru sănătate. MIND RESEARCH & RATING