Download
1 / 10
170 likes | 435 Views
Constantin Brancusi. Costantin Brancusi(1876-1957).
E N D
Costantin Brancusi(1876-1957) • Brancusi a urmatcursurileAcademiei de Arte Frumoase din Bucuresti. In 1904 a plecat la Paris, unde in 1908 aveasa ii intalneascape Matisse si Modigliani, devenind in scurttimpunadintrefigurileprincipale ale curentului modernist. Pana in 1913 Brancusi era dejacunoscutpe plan international, operele sale fiindincluse in colectiiimportante din Statele Unite siEuropa. • Din 1908, odata cu prima versiune a Sarutului, opera lui Brancusi a devenit tot maiabstracta. Chiardacaniciodata nu a respinsnaturalul, artistul a reduselementeleimaginii la ceeace a considerat ca este strict esential. Brancusi a lucrat in gips, marmurasilemn, realizandlucrari in bronzdupacele de gips. Lucrarile in lemnaveausuprafeteaspre, care saaminteasca de natura. Pana in anii 30 Brancusi realizase o mare parte din opera sa, petrecandu-siultimiianiaivietii in principal pentruansamblurisculpturale de maridimensiuni, cum estecelbinecunoscut din Romania sauproiectulneterminat al unuitemplu in India.
Plictisit de Bucuresti, Brancusi s-a decissaparaseasca Romania si in 1903 a ajuns la Munchen, plecand de acolo la Paris. In capitalafrancezaaveasagaseasca o comunitate de artistisiintelectuali care l-a primit cu brateledeschise, recunoscandu-italentulsi, nu in ultimul rand, dandu-iideipentruopereleviitoare. Dupace a petrecutdoianilucrandsiinvatand in atelierulAntoninMercie, Brancusi a fostinvitatsalucreze in atelierulluiAuguste Rodin, o sansaextraordinarapentrutanarul sculptor roman, mai ales pentru ca acestailadmiraenormpesculptorulfrancez, fiindprofundinfluentat de stilulacestuia. Dar, in acelasi spirit de independenta care aveasa-l domineintreagaviata, Brancusi l-a parasitpe Rodin dupadoardoualuni, multumindu-se sa declare ca "Nimic nu poatecreste in umbra arborilor". Dupaaceastadespartireoarecumneasteptata de scoalalui Rodin, Brancusi a inceputtreptatsa-siformeze un stilpropriu, revolutionar, devenind in scurttimpunuldintreceimaicunoscutireprezentantiaimodernismului in arta.Brancusiobisnuiasa-sirealizezeoperele in lutsaugips, pentru ca apoisa le toarne in bronz. Dar dupadespartirea de maestrulsau a revenit la ceeaceiubeacelmaimult : cioplirea. Dupa 1908 a renuntatdefinitiv la altetehnici, preferandsa-siciopleascalucrarile, indiferenddaca era vorba de lemn, marmurasaupiatra.
In urmatoriiani Brancusi a realizatmaimulteversiuni ale lucrarilorMuzaadormitasiSarutul, in acestecreatiiamestecandtraditiiromanesti, africane, egiptene, asa cum va face sipeviitor, obtinandrezultatesuprinzatoareatatpentrucritici, cat sipentru public. La fel ca multi altiartistiaivremii sale a inceputsainglobeze in lucrarile sale "sicul industrial". Toateacesteinfluente l-au ajutatsaajunga la liniilesiformele care aveasa fie definitoriipentrustilulsau. Cu toateacestea, in ciudapareriigenerale, Brancusi nu a fostniciodata un adevaratreprezentant al abstractului : chiardacaformele sale s-au simplificat tot maimult in timp, ele au continuatsasemenemodelelorpe care le reprezentau.Lucrarile sale i-au adus o imensapopularitateartistului, acestafiindcunoscutsifoarteapreciatmai ales in Franta, Romania si in Statele Unite, colectionariiluptandu-se pentru a-siprocuracreatiileartistului roman, iarrevistelesicriticiipublicandnenumaratestudiisiarticoleelogioase
In 1913 expunesimultan la Salon des Independants in Paris si la the Armory Show in New York. In 1916 se mutaintr-un atelier din Impasse Ronsin, undevalocuisivalucrapentru tot restulvietii. Se imprieteneste cu majoritateaartistilorsiintelectualilorimportanti care alcatuiauviataculturalapariziana a epocii, printre care Ezra Pound si Henri Pierre Roche, care au fost nu doarprieteni, cisiconfidenti, purtatori de cuvantsimaitarziubiografi. Pentru un timp Brancusi a fostfoarteapropiat de artistulitalianAmedeo Modigliani, de poetul Guillaume Apollinaire si de artisti ca Pablo Picasso, Henri Rousseau sauFernand Leger, alaturi de care a lucrat.Desi o persoanaincantatoaresifoartesociabila, Brancusi era o personalitatedeosebit de complexa, pe care foarteputini s-au pututlauda ca o cunoscsiinteleg. Jovial sibonom, purtandbarbasi in ultima parte a vietiihainetaranesti, era interesat de aproapeoricesubiect, de la muzicasistiinta la filosofie.Violonistsicantarettalentat, avea un gust muzical eclectic. Era cunoscutprintreprieteniiparizieni ca un bucatarpasionat de feluriletraditionaleromanestisi un mestesugarneintrecut, care a reusitsa-siconstruiascasingur un fonograf, darsipiese de mobilier, uneltesichiarusi in atelierulsau. Viziuneasaasupravietii era influentataatat de Platon cat si de gandireafilosofilororientali, intr-un amestecinteresantsi personal.
Era aproape un ascet, care isitransformaseatelierulintr-un adevarattemplu, care ii impresionapevizitatoriprinatmosferaprofundspirituala.Cutoateacestea, in tinerete era cunoscut in cercurileboeme ca un adevaratsuflet al petrecerii, gata de distractie in orice moment, organizandpetrecerireusite, unde era in acelasitimpgazda, bucatarsi animator. Ii placeautigarilesivinurile de bunacalitate, companiafemeilor, chiardacaobisnuiasaexagereze cu toatetrei. Pemasuracecastiga tot maimultexceselei-au adus nu o data necazuri, ajungandsa fie tratatpentruintoxicatie cu nicotina. Desi nu s-a casatoritniciodata, a avutnumeroaserelatiisicelputin un copil, pe care nu l-a recunoscutniciodata.In 1920 Brancusi a facut ca faimasasacreascaprintr-un adevarat scandal, dupace a expus la Salon o lucrarenumitaPrintesa X, a carei forma aparentfalica a starnitrevoltacriticilorsipublicului, in ciudaprotestelorvehemente ale artistului. Cu toate ca acesta a sustinut ca era vorba de un portretlucrareaincriminata a fostretrasa din expozitie. In aceeasiperioada Brancusi a realizatsi prima saPasare in Spatiu, o simplareprezentare a zborului.
Motivulinspiratiei era o seriemaiveche de lucrariintitulateMaiastra - pasare din folclorulromanesc, despre care se spunea ca estefrumoasasinemuritoare, avandputerea de a vindecaorbiisi a ghiciviitorul. Brancusi varealizapeste 20 de alteversiuni in urmatoareledecenii, in marmurasibronzatentslefuite, fiecarePasarefiinddiferita de celelalteprincurburasigrosime. Acestelucrarierauatat de abstractizateincat in 1926, candartistul le-a adus la New York pentru o importantaexpozitie, vamesii l-au acuzat de contrabanda, considerand ca lucrarilesuntunelteindustrialenecunoscute. Din aceastaperioada Brancusi incepusesaacorde o deosebitaimportantasisoclurilorstatuilor, construindcateunulpentrufiecarecreatie a sa, cu tot atatagrijasiminutiozitatecataacordaselucrarilor in sine. Dupaceincidentulvamal s-a rezolvat, Brancusi s-a decissacucereascasi America, ceeaceaveasasireuseasca, vizitand-o de maimulteori in timpulvietii. In 1933 Maharajahul din Indore i-a cerutsaconstruiasca in India un Templu al Meditatiei, undeurmausa fie gazduitelucrarileartistului.
Entuziasmat de idee, Brancusi a plecat in India in 1937 pentru a pune la puncttoatedetaliilesi a incepeconstructia. Dar cum Maharajahul, care tocmaiisipierdusesotia, nu s-a maiimplicatintregulproiect a trebuitabandonat, spremareadezamagire a lui Brancusi. Dar din fericireaceastadezamagire nu a duratpreamult.In 1938 a terminat un impresionant monument la Targu-Jiu, orasulundeisipetrecuse o buna parte din copilarile. Ansamblul, alcatuit din MasaTacerii, PoartaSarutuluisiColoanaInfinitului era dedicatromanilor care in 1916 reusiserasaopreasca o invaziegermana. Acestimpresionantansamblu a marcat nu doarapogeulcreatieilui Brancusi, darsi, potrivitunorcritici, inceputuldeclinului. In ultimii 19 aniaivietiiartistul a realizatdoaraproximativ 12 lucrari, majoritateafiindtemepe care le maiexploatasesi in trecut.
Cel de al doilearazboimondialsifactorulinerent al varstei l-au impiedicatmaitarziusaparaseascaParisul. Pemasuracefaimasacresteanecontenit, fostulboemdevenea tot maimult un pustnic. Din cauzareticentei de a face confesiuni nu se cunoasteastazimotivul care a determinat o schimbareatat de profunda a atitudiniiartistului. Cei care ilcunosteaumaibinecredeau ca nu estedecat un joc, darunul in care Brancusi s-a refugiatpentru a se feri de publicul avid sa-l cunoasca. Pe de alta parte, singuratateasa era autentica, pentru ca majoritatearelatiilor sale erausuperficialesaupurprofesionale. Datoritavarstei ii era greusaisifacaaltiprieteni, asa ca a ales sa se refugieze in solitudinesitacere, chiardacaisiprimea la fel de bucurosvizitatorii care treceaupragulatelierului.Inultimiianiaivietii Brancusi a fostingrijit de doirefugiatiromani, care se mutasera in apartamentul de langaatelierulsau. Pentru a-iputeadesemnapeacestiultimiprietenimostenitorisipentru ca atelierulsilucrarilesaintre in patrimoniulMuzeului National de ArtaModerna din Paris, Brancusi a devenitcetateanfrancez in 1952. A muritpe 16 martie 1957, la varsta de 81 de ani, lasand in urmapeste 1200 de fotografiisi 215 sculpturi, de o valoareesteticasiculturalaincalculabila.
