“ Povestea lui Harap –Alb”

“Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creangă

5 întrebări despre basmul cult “Povestea lui Harap- Alb “ de Ion Creangă

Substanţa basmului, ca ”operă de creaţie literară”, cum spunea George Călinescu în Estetica basmului, se defineşte tocmai în joculdintre model şi variantă. Basmul lui I. Creangă, “Povestea lui Harap-Alb” este creat pe tiparele basmului popular, dar scriitorul creează un univers original.

“ A fost odată ca niciodată…” “Ş-am încălecat pe-o şa…” În ce constă originalitatea formulei iniţiale şi a celei finale în basmul lui Creangă?

“Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori.Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. “ “Şi mai fost-au poftiţi încă: crai, crăiese şi-mpăraţi, oameni în seamă băgaţi, ş-un păcat de povestar, fără bani în buzunar. Veselie mare între toţi era, chiar şi sărăcimea ospăta şi bea! Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo bea şi mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă.”

Rezumă acţiunea basmului “ Povestea lui Harap- Alb “ de Ion Creangă. Dacă nu-ţi amintesti foarte bine povestea…poţi s-o citeşti aici:Povestea lui Harap-Alb - Wikisource

După opinia mai multor cercetători, basmele respectă cu stricteţe un tipar narativ în 4 secvenţe, care pot fi regăsite şi în Povestea lui Harap-Alb: • Orice basm începe cu o stare de echilibru – Craiul care trăieşte liniştit la curtea sa, cu cei trei fii ai lui. • Tulburarea echilibrului are drept cauză o lipsă, o nedreptate, un furt etc. – Împăratul Verde, fratele Craiului, nu are moştenitori şi cere un nepot. • Se desfăşoară o acţiune de recuperare a echilibrului – Fiul cel mic al Craiului pleacă spre unchiul său. Primeşte o lecţie de viaţă, fiind supus la mai multe probe, pentru a deveni apt să urce pe tron. • Se restabileşte echilibrul şi este răsplătit eroul. - Harap Alb devine împărat şi se însoară cu fata împăratului Roş.

De remarcat, în cazul basmului lui Creangă, că elementele ultimelor trei secvenţe sunt dublate prin apariţia Spânului, care luând identitatea fiului de împărat, impune alte acţiuni de recuperare a echilibrului, restabilirea acestuia presupunând demascarea şi pedepsirea impostorului.

Mai are Spânul şi un alt rol?

Referindu-se la tiparul personajelor de poveste, criticul V. Propp, în Morfologia basmului găsea 7 mari tipuri: 1●Răufăcătorul 2●Donatorul 3●Ajutorul 4●Fata de împărat (personajul căutat) 5 ●Trimiţătorul 6 ●Eroul 7●Falsul erou Puteţi identifica aceste tipuri în basm?

Concepută ca un lung şir de peripeţii şi încercări la care e supus un tânăr pentru a-şi dovedi vrednicia, curajul, puterea şi înţelepciunea, povestea cuprinde în sine o idee morală fundamentală: aceea că binele şi adevărul triumfă în ciuda tuturor piedicilor, că meritele omului sunt răsplătite. Argumentează că drumul pe care îl parcurge eroul este un drum al iniţierii.

Vrei să ştii mai multe despre “Povestea lui Harap- Alb “ ?

“ Povestea lui Harap –Alb”