UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I”

1. UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I” PROVOCĂRI LA ADRESA SECUTITĂŢII NAŢIONALE ÎN CONTEXTUL REALITĂŢILOR CONTEMPORANE Lt.col. Instr.sup. DEACONU GHEORGHE

2. PROVOCĂRI LA ADRESA SECUTITĂŢIINAŢIONALE ÎN CONTEXTUL REALITĂŢILOR CONTEMPORANE agenda: - realităţi contemporane; - factori de risc la adresa securităţii României; • vulnerabilităţile interne; • reevaluare a factorilor de risc

3. PROVOCĂRI LA ADRESA SECUTITĂŢIINAŢIONALE ÎN CONTEXTUL REALITĂŢILOR CONTEMPORANE Noile provocări la adresa securităţii, generate de suprapunerea unor fenomene precum globalizarea fragmentarea unor state, se adaugă unor forme clasice de riscuri şi vulnerabilităţi regionale

4. PROVOCĂRI LA ADRESA SECUTITĂŢIINAŢIONALE ÎN CONTEXTUL REALITĂŢILOR CONTEMPORANE Conceptul de securitate urmăreşte asigurarea independenţei şi integrităţii teritoriale a statului, a prosperităţii, siguranţei şi dezvoltării durabile a societăţii în ansamblul său.

5. IMPACTUL MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE ASUPRA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE Sfidările induse de procesul globalizării, suprapunerea acestuia cu tendinţele spre regionalizare şi fragmentare, generează noi tensiuni şi noi factori de risc

6. IMPACTUL MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE ASUPRA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALEMultiplicarea continuă a numărului de entităţi ce acţionează pe scena globală prin afirmarea actorilor nonstatali, conduce la creşterea complexităţii procesului de luare a deciziilor în politica externă şi de securitate a statelor

7. IMPACTUL MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE ASUPRA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE Marile discrepanţe în nivelul de dezvoltare economică se accentuează tot mai mult în condiţiile unor progrese tehnologice fără precedent • Manifestare prin: • accesul discriminatoriu la • - educaţie şi apărarea sănătăţii; • - resursele vitale ale vieţii; • - informaţie şi cunoaştere.

8. IMPACTUL MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE ASUPRA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE Terorismul constituie unul dintre cele mai periculoase fenomene, fiind încurajat de virulenţa curentelor fundamentaliste, care se sprijină pe starea de frustrare şi sărăcire extremă a unor zone largi ale planetei

9. IMPACTUL MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE ASUPRA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE Terorismului, precum şi celelalte provocări sau riscuri nonmilitare ale lumii de astăzi vor putea fi eliminate numai prin cooperare deschisă, multilaterală, echilibrată şi perseverentă, îndreptată spre eradicarea rădăcinilor şi cauzelor profunde, în special a sărăciei extreme.

10. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI În toate documentele majore ce vizează securitatea se evidenţiază faptul că România nu este şi nu se va afla în viitorul apropiat în faţa vreunei ameninţări majore, de tip militar clasic, la adresa securităţii sale naţionale.

11. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI direcţii -1 - Posibilele evoluţii negative în plan subregional în domeniul democratizării, respectării drepturilor omului şi al dezvoltării economice, care ar genera crize acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extinsă ar putea afecta totuşi securitatea României

12. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI - Proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armamentelor şi mijloacelor letale neconvenţionale;

13. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI • - Proliferarea şi dezvoltarea reţelelor teroriste, a crimei organizate transnaţionale, a traficului ilegal de persoane, al drogurilor, armamentelor şi muniţiilor, al materialelor radioactive şi strategice;

14. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI - Migraţia clandestină şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi; - Acţiunile de incitare la extremism, intoleranţă, separatism sau xenofobie, care pot afecta statul român şi afirmarea valorilor democratice;

15. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI - Decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradul de stabilitate al statelor din proximitatea României; - Limitarea accesului statului român la unele resurse şi oportunităţi regionale importante, la sisteme vitale pentru realizarea intereselor naţionale.

16. FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEIdirecţii -2 • riscurile asimetrice nonclasice, ce se pot materializa în acţiuni armate şi nonarmate deliberate, având ca obiectiv afectarea securităţii naţionale prin provocarea de consecinţe directe ori indirecte asupra vieţii economico-sociale a ţării

17. RISCURI ASIMETRICE NONCLASICE - Terorismul politic transnaţional şi internaţional, inclusiv formele sale de terorism biologic şi informatic; - Acţiunile prin care se afectează siguranţa sistemelor de transport intern şi internaţional;

18. RISCURI ASIMETRICE NONCLASICE - Acţiunile individuale sau colective de accesare ilegală şi distrugere sau dereglare a sistemelor informatice;

19. RISCURI ASIMETRICE NONCLASICE - Acţiunile destinate în mod premeditat afectării, sub diferite forme şi în împrejurări variate, a imaginii României în plan internaţional, cu efecte asupra credibilităţii şi seriozităţii în îndeplinirea angajamentelor asumate;

20. RISCURI ASIMETRICE NONCLASICE - Agresiunea economico-financiară; - Provocarea deliberată de catastrofe ecologice.

21. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII - Persistenţa problemelor de natură economică, financiară şi socială, generate de prelungirea tranziţiei şi întârzierea reformelor structurale; - Accentuarea fenomenelor de corupţie şi de administrare deficitară a resurselor publice, care produc adâncirea inechităţilor sociale şi proliferarea economiei subterane;

22. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII -Ineficienţa reacţiei instituţiilor statului în faţa acutizării fenomenelor de criminalitate economică şi de perturbare a ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului, fenomene care au efecte negative tot mai evidente asupra coeziunii şi solidarităţii sociale, asupra calităţii vieţii cetăţenilor;

23. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII - Nerespectarea normelor ecologice în funcţionarea unor obiective industriale; - Posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, catastrofe naturale şi procese de degradare a mediului;

24. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII -Scăderea nivelului de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului, ca urmare a birocraţiei excesive din administraţie, ceea ce, de asemenea , duce la slăbirea coeziunii sociale şi civice;

25. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII - Menţinerea unor discrepanţe de dezvoltare între regiunile ţării; - Slăbiciuni în îndeplinirea angajamentelor şi a cerinţelor asumate pentru integrare în Uniunea Europeană;

26. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII - Menţinerea la un nivel scăzut a infrastructurii informaţionale şi întârzieri în realizarea acesteia la standardele impuse de dinamica globalizării;

27. VULNERABILITĂŢILE INTERNE CARE SE MANIFESTĂ ÎN DIFERITE DOMENII - Deficienţe în protecţia informaţiilor clasificate; - Emigrarea specialiştilor din domeniile de vârf, fenomen ce afectează potenţialul de dezvoltare a societăţii româneşti.

28. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Creşterea pericolului terorist, proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armamentelor şi mijloace letale neconvenţionale;

29. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Expansiunea crimei organizate transnaţionale, a traficului ilegal de bunuri şi persoane, droguri, armamente şi muniţii, tehnologii sensibile, materiale radioactive şi strategice;

30. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Posibile evoluţii negative în plan subregional în domeniul democratizării, al respectării drepturilor omului şi al dezvoltării economice, ce ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare;

31. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Decalajele în asigurarea securităţii şi stabilităţii statelor din mediul strategic şi spaţiul de interes pentru România; - Creşterea fluxului de emigraţi din ţările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare;

32. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Acţiuni care pot afecta statul român şi promovarea valorilor democraţiei, prin incitarea la intoleranţă, separatism, xenofobie sau extremism; - Limitarea accesului statului român la unele resurse vitale pentru realizarea intereselor naţionale;

33. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Acţiuni individuale sau colective de accesare ilegală a sistemelor informaţionale, de dezinformare şi manipulare a informaţiilor; - Acţiuni ce pot atenta la siguranţa sistemelor de transport interne şi internaţionale;

34. REEVALUARE A FACTORILOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ŢĂRII - Riscuri generate de producerea unor dezastre ecologice în regiune, precum şi de efectele potenţiale ale unor procese naturale la nivel global.

35. POZOŢIA GEOSTRATEGICĂ A ROMÂNIEI Securitatea naţională a României este direct influenţată de poziţionarea sa la confluenţa a patru spaţii: central-european, sud-est european, răsăritean şi cel al zonei Mării Negre, zonei Caucazului şi a Asiei Centrale, cu prelungire spre cea a Mediteranei şi Orientului Mijlociu.