Interoperabilitatea ANIF - ANAR

1. Interoperabilitatea ANIF - ANAR

2. Agenda prezentarii • Proiectul ANIF BPMS • Etapele proiectului • Statistici relevante II.Relatia ANIF - ANAR • Relatiile comunicationale: Communication Model • Procese de lucru interinstitutionale – Process Model • Interactiunile institutionale • Structura comunicarii datelor multinivel • Arhitectura de Sistem ANAR • Arhitectura sistemului national cadastral Apele Romane • Aplicatii informatice functionale IV. Arhitectura de Sistem ANIF • Functionalitati • Arhitectura de sistem ANIF - ANAR • Integrarea aplicatiilor informatice

3. Etapele proiectului ANIF BPMS • Documentarea preliminara; • Documentarea proceselor de lucru interne in cadrul interviurilor; • Elaborarea procedurilor operationale si introducerea proceselor interne in instrumentul de modelare ProVision 6.0.1.; • Elaborarea Balanced Scorecard, defalcat pe obiective globale si specifice; • Elaborarea modelor de management al performantei (Goal Models), in vederea monitorizarii performantelor; • Analizarea factorilor de risc si elaborarea strategiei de raspuns la risc, in conformitate cu cerintele de control managerial; • Elaborarea modelului de comunicare interinstitutionala (Communication Model) si a modelului organizatoric (Organization Model); • Intocmirea “Assesment Report”, in care s-a evaluat gradul conformitatii procedurilor de lucru interne cu standardele de control managerial; • Simularea in vederea optimizarii a cinci procese interne de lucru; • In urma scoring-ului acrodat in raportul de conformitate, si a optimizarii proceselor dupa simulare, s-a elaborat livrabilul cuprinzand Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial in cadrul ANIF RA.

4. Statisticile proiectului ANIF BPMS • 13 departamente analizate; • 74 de procese interne documentate; • 5 procese de lucru interne parametrizate si simulate (As-Is); • 15 analize efectuate in urma simularii (analize de tip: Cost Analysis, Cost Distribution Analysis, Timing Analysis); • 5 procese interne de lucru optimizate (To-Be) ; • 88 de punctaje individuale calculate in raport cerintele fiecarui standard de control managerial

5. Procese de lucru interinstitutionale Interactiunile institutionale ANIF-ANAR privesc informatiile hidrologice, comunicarea si corelarea acestora, in vederea apararii impotriva inundatiilor, dar si in vederea exploatarii barajelor si a furnizarii apei pentru irigatii, incluzand masuri comune si constituirea unor grupuri de lucru mixte in conditiile declansarii situatiilor de urgenta.

6. Communication Model nu se concentreaza doar pe identificarea institutiilor participante, ci mai ales pe transmiterea schimburilor de valori intre aceste entitati. Modelul furnizeaza tabloul de ansamblu al contextului in care interactioneaza institutiile si permite coordonarea componentelor acestui ansamblu: Communication Model

7. Interactiunile institutionale • ANIF si ANAR au structuri organizationale similare. Pentru o mai mare eficienta a comunicarii si modului de utilizare a datelor intre aceste doua sisteme trebuie avut in vedere tipul de date si informatii necesare sau produse la fiecare nivel (Unitate de Administrare, Sucursala sau Locatia centrala), precum si rapiditatea cu care aceste transferuri sunt realizate. • Luand in considerare faptul ca informatiile in sistemul ANAR sunt disponibile in timp real, este suficienta comunicarea la nivelul sediilor centrale ANIF-ANAR , conditia necesara pentru ANIF fiind apoi diseminarea in cel mai scurt timp al informatiilor, sortate si structurate pentru fiecare Sucursala si Unitate de Administrare, conform cu obiectivele gestionate de catre acestea si planurile de interventie zonale.

8. ANIF DB ANAR DB REPLICARE REPLICARE SUC1 DB SUC2 DB SUCn DB D.A. DB REPLICARE UA DB UA DB UA DB UA DB UA DB UA DB SGA DB SGA DB Diseminarea datelor este posibila doar daca sunt comunicate intre sisteme ambele tipuri de date (atat datele fixe – cu rol in pozitionarea obiectivelor - cat si datele operative – cu rol de suport pentru sistemul de decizie si coordonare a interventiei din cadrul ANIF). Pe de alta parte, ANIF participa cu date culese in sistemul propriu si informatii, ce le furnizeaza catre ANAR in scopul coordonarii complementare si pentru o mai buna prognozare si monitorizare hidrologica. Structura comunicarii datelor multinivel

9. Arhitectura de Sistem ANIF

10. ANAR - Aplicatii informatice functionale • CADASTRUL APELOR ROMANE • Gestionarea informatiile statice aferente obiectivelor cadastrale • Gestiunea informatiilor si a relatiilor dintre acestea • DISPECER APE • Culegerea de date in timp real de la unitatile teritoriale • Gestionarea fluxurilor de date rapide, cu transmisie online • Monitorizarea informatiilor hidrologice cu rol in prevenirea inundatiilor, a pierderilor umane si materiale • Sistem de avertizare/alarmarea factorilor de decizie → sistem de suport decizie

11. SGA SGA SGA SGA SGA SGA SGA SGA Arhitectura sistemului national cadastrul apelor romane 1 M.M.G.A. I.N.H.G.A. ANAR VPN VPN LAN LAN LAN VPN(INTRANET) 2 DIRECTIE APE DIRECTIE APE DIRECTIE APE DIRECTIE APE BAZIN 1 BAZIN 2 BAZIN11 BAZIN 10 VPN 3 Resurse Umane - intretinerea bazei de date 4 Obiective Cadastrale

12. Functionalitati • Aplicatiile vor optimiza transportul de date intre diferite baze de date ale ANIF/ANAR, folosind rute si scenarii customizabile. Pentru aceasta se vor configura grade de importanta pentru anumite informatii pentru a prioritiza transmiterea acestora. • Replicarea datelor are loc intre locatii distribuite geografic catre sediul central si/sau invers,fiind posibila centralizarea si diseminarea informatiei in timp real, cu audit, jurnalizare, configurabilitate a rutelor, redundanta stocarii/transportului, sincronizarea datelor intre serverele de baze de date, autosesizarea starii de sistem, etc.

13. Arhitectura de sistem ANIF – ANAR

14. Integrarea aplicatiilor informatice • Ratiunile integrarii aplicatiilor in cadrul ANIF • organizarea, realizarea si tinerea la zi a cadastrului; • realizarea functionarariisistemului national de supraveghere; evaluare, prognoza si avertizareprivindefectele economice si ecologice ale activitatilor de imbunatatiri funciare; • prevenirea si protectia amenajarilor de imbunatatiri funciare aflate in administrareasa fata de actiunea factorilor de risc si a calamitatilor naturale, fenomenelormeteorologicepericuloase si accidentelor la constructiile hidrotehnice; • Punerea in aplicare a planurilor de actiune in cazuri de urgenta. • Integrarea si interoperabilitatea va aduce un plus semnificativ de informatie utila ce ajuta la gestionarea evenimentelor periculoase

15. Va multumesc! Intrebari ?