DIALIZA PERITONEALĂ SI HEMODIALIZA

1. DIALIZA PERITONEALĂ SI HEMODIALIZA An 3, sem 2, an 2014 Curs nr 2.8 Coblisan Alina-Petronela

2. DIALIZA PERITONEALĂ • introducerea solutiei de dializat in cavitatea peritoneala utilizand un cateter de silicon, care este inserat prin peretele abdominal al pacientului. • chirurgical, pentru stabilitate. • soluţia dializatoare este drenată în spatiul peritoneal prin intermediul gravitatii.

3. Membrana peritoneala • actioneaza ca o membrana pentru dializa, prin care vasele de sange schimba cu solutia de dializat, substantele toxice in exces impreuna cu apa in exces. • Solutia rezultata, este drenată intr-o punga de plastic, urmand reinjectarea unei noi solutii de dializa

4. Dializa peritoneală. • Solutia de dializat trebuie să fie sterila să contina NaCl si o concentrare crescuta de glucoză relationată concentratiei din sange. • Osmolaritatea crescută a dializatului cauzează trecerea apei din vasele de sange în dializat

6. Există 3 tipuri de dializă peritoneală • 1.      Dializa peritoneală ambulatorie continuă (DPAC), este cea mai uzitată metodă de dializă peritoneală. Soluţia de dializat, este lăsată 3-6 ore, după care se schimbă, acest lucru poate sa-l facă şi pacientul acasă. • 2.      Dializă peritoneală ciclică continuă (DPCC), in care schimbul de fluide este făcut noaptea în timpul somnului prin intermediul unui aparat. • 3.      Dializă peritoneală intermitentă (DPI), aceasta foloseşte acelaşi aparat ca DPCC însă se face asistat la un spital sau centru de dializă.

7. Dezavantaj • mai putin eficienta decât hemodializa, dureaza mai mult mai mult pentru a obţine rezultate satisfacatoare. • precauţie la pacientii cu insuficientă respiratorie- interferează cu miscarea diafragmei – scade ventilatia pulm.

8. Complicaţii • anemie • hipotensiune • crampe musculare • greturi şi varsaturi, cefalee • peritonita • copii • probleme de crestere • probleme neurologice • osteoporoza.

9. Responsabilitatea asistentului nefrolog în dializa peritoneală • educatia necesara cu privire la tehnica dializei peritoneale - pacient • monitorizare, să comande eventuale materiale necesare în dializa peritoneală făcută acasă. • abilitate de a schimba cateterele  

10. Responsabilitatea asistentului nefrolog în dializa peritoneală • ingrijire de urgenta, dupa caz. • vizite periodice de supraveghere • Evaluarea lunara a pacientului in centre specializate

11. HEMODIALIZA

12. Generalitati • def • scop • schema

13. Dializorul • Membrana semipermeabila de dializa • Compartimentul sanguin • Compartimentul solutiei de dializa

14. Principii fizico-chimiceproces de dializa • Difuziunea • Osmoza • Ultrafiltrarea

15. Schema circuitului de hemodializa

17. Modalitati de abord vascular- IRC • Deviatii interne-de preferat • Fistula arterio-venoasa • Graft arterio-venos • Deviatii externe • Catetere venoase centrale

18. Fistula arterio-venoasa (FAV) • Anastomoza artera-vena • Realizata chirurgical • Vasele de sange - mana • Optiune pe termen lung • Durata medie de explorare – 7 ani

19. FAV – nr 1

20. FAV nr 2

21. FAV nr 3

22. Graft-FAV nr 4

23. Graft arterio-venos • Legatura sintetica intre artera si vena • Folosit la pacientii cu probleme vasculare • Poate fi suficient de lung pt a conecta vasele din diferite parti ale corpului

24. Deviatii externe • Cateter venos central • Def • Tipuri de cateter

25. Cateter • este un tub inserat in venele subclaviculara sau jugulara, sau femural cu “acces direct la inima ". Cateterul este un vas temporar de acces, este folosit cand accesul intern nu este gata pt pacient si pacientul are nevoie urgenta de dializa.

27. Dezavantaj • au o parte situata in sistemul circulator (in vene) iar o alta parte iese prin piele la exterior. • Locul patrunderii prin piele a acestor catetere este locul predilect in care se produc deseori infectii peri cateter, infectia propagandu-se apoi pe tot traiectul cateterului, producand bacteriemii, tromboze si in stadii avansate chiar stare septica (septicemie).

29. Rolul asistentei de dializa • recunoastere a momentului “maturarii” FAV. • fistula “maturata” este acea fistula destul de dezvoltata pentru a permite inteparea cu acele de dializa (numite fistuline • inspecteaza zona: eritem, echimoze, decolorari ale bratului/antebratului/degete)

30. FAV reusita • Auscultare • Examinare • Palpare

31. Ascultarea • Ascultarea – are un murmur specific • Comprimare centru FAV • murmurul se aude capatul arterial • dispare – capatul venos • calitatea fistulei

32. Examinarea FAV - stenoza • ridicarea bratului deasupra inimii • fara stenoza se va colaba, se va goli • cu stenoza – segmentul din spatele stenozei va fi congestionat, ferm

33. Palparea • Continuitate • Lungime • Consistenta • Adancime • Posibile anevrisme

34. Moduri fiziologice de exprimare a FAV • Dreapta • Sinuoasa • Scurta • Adanca • suprafata

35. Reguli de exploatare a FAV • igiena locala • auscultarea, palparea FAV de catre pacient acasa si de catre asistenta, inainte de punctionare • acul arterial – punctiona in ambele sensuri de circulatie a sangelui, in schimb, venosul numai in sensul directiei de circulatiei a sangelui • nu se va masura TA la bratul cu FAV

36. Reguli de exploatare a FAV • nu se va intepa fistula in afara sedintelor de hemodializa (pentru analize) • alternarea locului de punctie de-a lungul fistulei • nu se va face compresiune sau hemostaza in afara locurilor de punctionare • semnalarea rapida a lipsei murmurului FAV • nu se duc greutati in mana cu FAV • nu se doarme, nu se pune sub cap mana cu FAV

37. Complicatii FAV • -         tromboza • -         anevrisme • -         insuficienta arteriala a mainii • -         insuficienta cardiaca congestiva • -         infectii locale • -         ischemie periferica • -         oprirea FAV

39. Incidente si accidente • hematom local - punctionarea peretului opus FAV - alt loc • flebita locala • hemoragia locala, pe langa ac • oprirea FAV • cateter nepermanent (in caz de urgenta)