210 likes | 346 Views
Anuarul Statistic al Jude ţului Braşov. Anuarul Statistic al Judeţului Braşov. este cea mai complexă şi de amploare publicaţie cu serii de date a Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov cuprinde date statistice în evoluţie (2007-2012), ce caracterizează judeţul Braşov
E N D
Anuarul Statistic al Judeţului Braşov • este cea mai complexă şi de amploare publicaţiecu serii de date a Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov • cuprinde date statistice în evoluţie (2007-2012), ce caracterizează judeţul Braşov • structurat în 17 capitole • publicat în format tipărit precum şi CD • promovat în rândul agenţilor economici,instituţiilor publice şi în mediul universitar
Ce aduce nou ediţia 2014? • introducerea unui capitol nou “Capitolul 17- Teritorial”, care conţine date statistice la nivelul fiecărui judeţ, evidenţiindu-se importanţa judeţului Braşov la nivel naţional • introducerea de noi indicatori (valoarea exportului/importului pe principalele ţări de provenienţă, cazuri noi de boli infecţioase şi parazitare, bolnavi cronici, cazuri de SIDA, dependeţi ilegali de droguri) • rememorarea importanţei judeţului Braşov din perioada medievală până la al doilea război mondial
La 1 iulie 2012 ponderea populaţiei urbane în totalul populaţiei a fost de 72,8%, iar cea a populaţie rurale de 27,2%. • În judeţul Braşov densitatea populaţiei (111,9 loc/km2) este mai mare decât cea înregistrată la nivelul Regiunii Centru (73,8 loc/km2). • A crescut în 2012, comparativ cu 2011, densitatea populaţiei în mediul rural (de la 38,8 la 39,5 loc./km2), datorită migraţiei populaţiei din mediul urban în cel rural. • Cea mai mare densitate a populaţiei la nivelul judeţului o regăsim în oraşul Victoria (1260,1 loc/km2), iar cea mai mică în comuna Şoarş (11,4 loc/km2)
Conform surselor administrative, populaţia stabilă a judeţului Braşov la 1 iulie 2012 comparativ cu 2011 a crescut cu încă 1138 de persoane, reprezentând 2,8% din totalul populaţiei României şi 23,8% din totalul Regiunii Centru. • Durata medie a vieţii la nivelul judeţului Braşov este în creştere, ajungând la 75,61 ani în anul 2012, fiind mai mare decât cea din Regiunea Centru (74,69 ani). • Sporul natural continuă să fie pozitiv, judeţul Braşov situându-se pe locul 3 în ierarhia naţională.
Populaţia ocupată civilă în judeţul Braşov în anul 2012 comparativ cu 2011 a crescut cu 3,7%; ea reprezintă22,8% din populaţia ocupată a Regiunii Centru. • În anul 2012 câştigul mediu net lunar din judeţul Braşov a fost mai mare cu 10,0% comparativ cu cel al Regiunii Centru. • Ca număr de salariaţi în topul naţional, judeţul Braşov se află pe locul al 6-lea după Bucureşti şi judeţele Timiş, Cluj, Constanţa şi Prahova.
După anul 2009, numărul de locuinţe terminate anual a scăzut constant. • Cantitatea de energie termică distribuită pentru populaţie în judeţul Braşov, în anul 2012 a scăzut cu 14,4% faţă de anul 2011, iar volumul gazelor naturale distruite populaţiei a scăzut, în aceeaşi perioadă, cu 3,1%. • Judeţul Braşov se situează, în continuare, pe locul 3 în ierarhia naţională, după volumul gazelor distribuite populaţiei. • În Regiunea Centru, în aceeaşi perioadă, volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 6,7%.
Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a crescut cu 0,5% în anul 2012 faţă de anul 2011, în timp ce cuantumul pensiei medii reale s-a micşorat cu 2,9%. • Judeţul Braşov înregistrează cea mai mare valoare a pensiei medii nominale lunare a pensionarilor de asigurări sociale de stat din cadrul Regiunii Centru.
Numărul de paturi în spitale la 1000 locuitori a crescut de la 5,4 în anul 2011 la 5,5 în anul 2012. • În perioada analizată a crescut numărul persoanelor internate în spitale cu 2,1% dar a scăzut numărul de om-zile spitalizare cu 3,1%. • Unui medic îi revin 405 locuitori în judeţul Braşov, în timp ce în Regiunea Centru unui medic îi revin 305 locuitori. • Judeţul Braşov se situează pe locul 4 intre judeţele ţării în privinţa numărului de policlinici şi pe locul 5 în privinţa numărului de ambulatorii de specialitate.
În anul 2012 faţă de anul 2011, populaţia şcolară a scăzut cu 5,4%, iar personalul didactic cu 0,6%. • Numărul studenţilor din învăţământul particular a scăzut în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 48,4%, iar numărul studenţilor din învăţământul public a scăzut doar cu 6,7%. Se observă că în anul şcolar 2012/2013 populaţia şcolară universitară s-a îndreptat cu precădere spre învăţământul public. • Cu un număr de 84 de grădiniţe, aflat în creştere, judeţul Braşov se situează pe locul 2 în clasamentul judeţelor. • În Regiunea Centru populaţia şcolară a scăzut cu 2,4% în anul şcolar 2012-2013 faţă de anul 2011-2012. În judeţul Braşov situaţia este diferită, populaţia şcolară scăzând cu 5,4%.
În judeţul Braşov, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost cu 2,3% mai mare în anul 2012 faţă de anul precedent. • Numărul cititorilor activi din biblioteci este mai mic cu 5,8% faţă de anul precedent. În schimb a înregistrat o creştere, cu 0,8%, numărul volumelor eliberate şi implicit a crescut numărul de volume eliberate pentru un cititor activ, de la 14 volume pe utilizator, în 2011, la 15 volume pe utilizator, în anul 2012. • Numărul de spectatori în cinematografe a crescut în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 18,2% iar cu 5,3% a crescut numărul spectacolelor cinematografice. • Comparativ cu anul 2007, în judeţul Braşov, remarcăm o intensificare a interesului pentru activităţile sportive, numărul de sportivi legitimaţi înregistrând o creştere de 57,2% în 2012. • În regiunea Centru, numărul de sportivi legitimaţi a crescut în această perioadă cu 105,3%.
Produsul intern brut în judeţul Braşov în anul 2011 a fost de 18076,6 milioane lei preţuri curente (serie brută), în creştere cu 1,9% în termeni nominali şi în scădere cu 5,7% faţă de anul 2010 în termeni reali. • Produsul intern brut al judeţului Braşov reprezenta 29,4% din produsul intern brut al Regiunii Centru, ocupând astfel locul 1 în cadrul Regiunii. • Produsul intern brut pe locuitor al judeţului Braşov era cu 23,7% superior PIB-ului/locuitor al Regiunii Centru, ocupând locul 6 la nivel naţional.
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare au scăzut cu 5,2% în anul 2012 faţă de anul 2011, iar numarul de salariaţi din cercetare dezvoltare a scăzut cu 19,3%. • 61,4% din salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare existenţi în Regiunea Centru se regăsesc în judeţul Braşov. • Cererile de brevet de invenţie au scăzut în 2012 comparativ cu 2011 cu 43,1%.
În judeţul Braşov valoarea ramurii agricole de bunuri şi servicii a scăzut cu 22,8% (preţuri curente) în anul 2012 faţă de anul precedent. • Indicele producţiei ramurii vegetale din judeţul Braşov (57,2%) este inferior celui din Regiunea Centru (65,5%) în anul 2012 comparativ cu anul 2011(în preţuri comparabile); indicele producţiei animale este mai mare (106,2%) decât în Regiunea Centru cu 101,8% (în preţuri curente). • Judeţul Braşov, în ierarhia naţională este al 3-lea judeţ la suprafaţa cultivată cu cartof şi al patrulea la producţia de carne sacrificată.
Numărul întreprinderilor active a crescut în 2012 cu 3,8% comparativ cu 2011, iar cifra de afaceri a unităţilor locale active a crescut cu 12,0% (în preţuri comparabile). Numărul întreprinderilor active a crescut la activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+25,2%), producţia şi furnizarea de energie termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+15,4%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (+9,1%). • În cadrul Regiunii Centru, judeţul Braşov s-a situat pe locul I referitor la numărul unităţilor locale active. • În anul 2012 comparativ cu 2011 personalul unităţilor active din judeţul Braşov a crescut cu 2,4%. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în activitatea de informaţii şi telecomunicaţii (+17,4%). Cea mai mare scădere a personalului unităţilor active în 2012 faţă de 2011 s-a înregistrat în activitatea de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-23,2%). • Personalul unităţilor active reprezintă 29,8% din totalul personalului ocupat la nivelul Regiunii Centru. • Cu doar 11,2% din numărul intreprinderilor active, industria realizează 47,1% din cifra de afaceri a judeţului, în creştere faţă de anul 2011 (45,5%).
În anul 2012 faţă de anul 2011 lungimea drumurilor publice în judeţul Braşov a rămas constantă, în timp ce numărul vehiculelor pentru transportul mărfurilor a crescut cu 2,5 %, iar cel al autoturismelor cu 4,3%. Scade în schimb numărul pasagerilor transportaţi. • Densitatea drumurilor publice din judeţul Braşov a fost în anul 2012 de 29,9 km pe 100 km², mai mică decât în Regiunea Centru (32,8 km). • În privinţa lungimii străzilor modernizate ne situăm pe locul 4 în topul naţional.
În anul 2012, comparativ cu anul 2011, exportul a crescut într-un ritm mai mare (+6,9%) decât importul (+4,7%), balanţa comerţului exterior fiind excedentară. • Regiunea Centru s-a situat în clasamentul pe ţară al regiunilor, în anul 2012, pe locul 4 referitor la volumul exporturilor şi pe locul 5 referitor la volumul importurilor. • Judeţul Braşov are cel mai mare volum al schimburilor comerciale din Regiunea Centru. • În clasamentul naţional judeţul Braşov s-a situat în anul 2012 pe locul 6 referitor la volumul exporturilor şi pe locul 8 la volumul importurilor (municipiul Bucureşti nu a fost inclus).
Judeţul Braşov este al doilea judeţ la nivel naţional privind numărul de unităţi de cazare turistică existente. Judeţul Braşov a avut cel mai mare număr de unităţi de cazare turistică existentă, cel mai mare număr de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor, din Regiunea Centru. • Numărul turiştilor care s-au cazat în judeţul Braşov în anul 2012 a crescut cu 14,8%faţă de anul 2011, în timp în Regiunea Centru a crescut cu 15,3%. • Numărul de înnoptări din hoteluri a crescut în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 13,5%, în timp ce numărul de locuri din hoteluri a crescut cu 15,9 %. • Cel mai mare număr de vizitatori străini au venit din Germania şi Israel.
Numărul infracţiunilor cercetate de poliţie în judeţul Braşov au crescut cu aproximativ 53,2% în perioada 2007-2012. • În anul 2012 comparativ cu anul 2011 în judeţul Braşov rata criminalităţii a scăzut cu 5,5%, iar rata infracţionalităţii a scăzut cu 5,7%.
Capitol nou introdus, care prezintă situaţia judeţului Braşov comparativ cu toate celelalte judeţe.
Vă mulţumim pentru atenţie! Director executiv, Director executiv adjunct,Ion POPESCUMihaela PÂTEA