Dezvoltarea competenţelor de literaţie prin lecţia de matematică

1. Dezvoltarea competenţelor de literaţie prin lecţia de matematică Instruire de bazăîn domeniul LITERAȚIEI Miron Smaranda.

2. Definiția : • Literațiaînseamnăînțelegerea , folosirea și reflectarea asupra textelor scrise, cu scopul de a ne dezvolta cunoașterea și potențialul, pentru a deveni indivizi activiîn societate. • Cititorul trebuie săreconstruiască sensul textului scris. • Cititul nu e receptare pasivă, ci reconstruire activă a ceea ce este în text. • Cititul apeleazăîntotdeauna la cunoștintele noastre anterioare. Miron Smaranda.

3. De ce esteimportantăliterațiapentru toți profesorii ? • Înainte,cititul însemna a transfera conținutul textului în mintea cititorului. • În prezent, cititul înseamnăreconstruirea sensului. Dacă vrem săîntelegem un cuvânt, o propoziție, un text, avem nevoie întotdeauna să apelăm la cunoștințele anterioare, pentru a face legătura cu cuvintele din text. Citituldevineastfel un procesinteractivîntre text șicititor. Miron Smaranda.

4. De ce e literația importantă pentru asimilarea conținutului (de învățat)? Învățarea este vitală pentru că îi ajută pe elevi să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși și să înțeleagă mai bine realitatea din jurul lor. De exemplu, matematica este esențială în aproape orice domeniu s-ar angaja cineva; îi ajută pe oameni să aprecieze simetria și modelele; îi ajută pe oameni să ia decizii ferme, logice, dezvoltă creativitatea, abordarea sistematică a situațiilor cu care ne confruntăm etc. Miron Smaranda.

5. Principalele tipuri de texte folosite în matematică: Descriptive - orientate spre evenimente/fenomene(matematică și științe)-descrierea rezolvării sarcinilor unor probleme Argumentative - orientate pentru a dezvolta un anumit subiect (folosite în toate materiile curriculare) Expozitive - explică un anumit subiect, folosind un vocabular tehnic Sarcini și întrebări - model didactic creat pentru sprijinirea, monitorizarea și controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective Diagramele tipurilor principale de texte. Miron Smaranda.

6. Scheme logice de operare cu problemele literației • Modelul COME: • Etape: • Conectarea elevilor cu conținutul • Organizarea informației pentru înțelegerea textului • Negocierea sensului lecției și reflecția metacognitivă • Lărgirea sferei de cunoaștere Miron Smaranda.

7. Ce înseamnă abordarea modelului COME? • Sprijiniți-vă elevii să-și construiască noile cunostințe, prin integrarea, în procesul de învățare a informațiilor mai vechi. • Arătați-le elevilor cum să învețe, implicând strategii de învățare înainte, în timpul și după lectura propriu-zisă. • Ghidați-vă elevii să-și construiască o înțelegere mai profundă aconținutului învățării, dându-le ocazia să–și răspundă la următoarele întrebări: • Cum îmi voi stabili un scop legat de ceea ce citesc? • Ce să fac pentru a-mi activa cunoștințele pe care le am deja în domeniu? • Ce strategii de lectură voi folosi pentru acest text? • Cum îmi voi organiza informația, așa încât să mi-o amintesc? • Cum pot să mă verific singur, ca să-mi dau seama dacă am înțeles? Miron Smaranda.

8. Lacune ale sistemului educațional românesc, legate de literație: Nu există conceptul, deci nici conștientizarea unor nevoi speciale, legate de lucrul cu textul. Profesorii nu cunosc strategii de lectură și chiar când le cunosc, nu le aplică in mod coerent sau nu le aplică atunci cand e nevoie. Profesorii nu lucrează cu texte, predau conținutul într-o formă prelucrată deja de ei înșisi. Dascălul nu verifică în permanență întelegerea vocabularului. Miron Smaranda.

9. Dascălii nu sunt interesați să diagnosticheze nivelul de literație al elevilor și anume: • cât vocabular înțeleg • dacă pot selecta informațiile importante • dacă sesizează distribuirea detaliilor pe palierele ideilor de bază • dacă pot face asociații • cât de subtile pot fi aceste asociații ,dacă pot interpreta informațiile din text • Nu dezvoltă suficient capacitățile metacognitive ale elevilor (elevii nu sunt obișnuiți să reflecteze asupra propriilor capacități cognitive). • Nu expun elevii la o diversitate de texte. • Nu-i învață să fie critici față de felul în care e scris un text. • Nu stabilesc scopuri clare pentru fiecare text folosit la oră. Miron Smaranda.

10. Reguli ale interacțiunii profesor-elev : • Respectul reciproc • Responsabilitate comună • Reguli sigure, de comun stabilite pentru interacțiune • Sprijin și feed-back • Scopuri clare, rezonabile și care pot fi atinse de elevi Miron Smaranda.

11. Interacțiunea profesor –elev : • Un bun profesor: • Va aplica strategii de lectură diferite, în așa fel încât fiecare elev să devină un cititor strategic. • Va avea cunostințe de specialitate în ceea ce privește textele pe care le predă (va putea face, de exemplu, diferența între un text expozitiv și un text argumentativ, abordându-le diferit). • Va evalua în permanență felul în care crește nivelul abilităților de lectură ale elevilor, descoperindu-le punctele tari și punctele slabe. • Va face ca elevii să poată descoperi ei punctele lor tari și puntele slabe. Miron Smaranda.

12. Două metode eficiente pentru învățarea interactivă: • Gândește asupra sarcinii de lucru, lucrează în perechi, împărtășește. • Ce știu, ce vreau să știu, ce am învățat/ce am de făcut. Miron Smaranda.

13. Metacognitia(sau “gândirea despre gândire”) se referă la procesele mentale care controleazăși reglementează modul în care gândim: • Percepția • Memoria • Judecata • Motivarea • De ce este importantămetacognitia? • - dezvoltă competențele de analiză a unui text • - dezvoltă capacitatea de autoevaluare Miron Smaranda.

14. Care sunt strategiile de lectură prin care putem îmbunătăți funcționarea proceselor metacognitive la matematică? Citiți în liniște,cu atenție. Vizualizați ce citiți, imaginandu-vă lucrurile despre care ați lecturat. Focalizați-vă atenția asupra cuvintelor și informațiilor cheie. Fii atent la cauze și efecte. Fă-ți notițe mentale cu ce se întâmplă mai întâi, cu ce se întâmplă după aceea . Miron Smaranda.

15. Analizează ce citești și compară informațiile cu propriile experiențe. Întreabă-te cu ce schimbăperspectiva ta asupra lumii lucrurile nou aflate. Fă legături, trage concluzii și vezi dacă ideile tale sunt pertinente În timp ce citești, fă predicții asupra evenimentelor, asupra informațiilor; în felul acesta vei fi implicat în lectura textului Studiază diagramele, hărțile, graficele. Acestea îți furnizează informații vitale, care pot fi reținute cu ușurință. Grupează informațiile și evenimentele pe categorii. Întreabă-te cum poți să le relaționezi cu propriile tale idei. Caută asemănări și diferențe. Caută mereu legături. Întreabă-te cum și de ce. Miron Smaranda.

16. Ce implicații are o schemă de lectură? • influențează cât va putea memora elevul și cât anume din conținuturile învățării va asimila acesta • facilitează direcționarea atenției către anumite aspecte ale textului • facilitează o scanare a memoriei și facilitează felul în care rezumăm informațiile unui text Miron Smaranda.