POTEN ŢIALUL TURISTIC NATURAL

1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI POTENŢIALUL TURISTIC AL HIDROSFEREI POTENŢIALULTURISTIC AL VEGETAŢIEI ŞI AL FAUNEI

2. POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI SCOPUL LECŢIEI: SĂ ÎNVĂŢĂM CARE E IMPORTANŢA RELIEFULUI PENTRU TURISM COMPTENŢE: • UTILIZAREA CORECTĂ A TERMENILOR SPECIFICI • CITIREA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR GRAFICE ŞI CARTOGRAFICE • ANALIZA RELIEFULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL POTENŢIALULUI TURISTIC

4. RELIEFUL • ESTE CEA MAI BOGATĂ ŞI VARIATĂ RESURSĂ ATRCTIVĂ A TERREI • ESTE “COLOANA VERTEBRALĂ” A ORICĂRUI PEISJ • IMPORTANŢA RELIEFULUI PENTRU TURISM ESTE ILUSTRATĂ ŞI PRIN VARIETATEA REMARCABILĂ A FORMELOR (ATÂT LA NIVEL INDIVIDUAL CÂT ŞI CA ASOCIERI PEISAGISTICE)

5. ABRUPTURILE • SUNT OBIECTIVE TURISTICE ATRACTIVE PRIN ETALAREA PE VERTICLĂ A VERSANŢILOR, PRIN MĂTEŢIA ŞI GRANDOAREA LOR • ELE ÎNTRERUP BRUSC O CONTINUITATE, DEVENIND UN OBSTACOL IN CALEA PRIVIRILOR • ATRACTIVE SUNT ATÂT ABRUPTURILE DIN ZONELE MONTANE, CÂT ŞI ABRUPTURILE UNOR MASIVE IZOLATE CU STATUT DE INSELBERGURI CE APAR BRUSC ÎN SUPRAFEŢE APLATIZATE

6. ABRUPTURILE • INTEGRAREA ABRUPTURILOR ÎN CIRCUITELE TURISTICE SE REALIZEAZĂ DIFERENŢIAT ÎN FUNCŢIE DE POZIŢIA LOR ÎN CADRUL AREALULUI TURISTIC, DE POTENŢIALUL ATRACTIV, INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ ETC. • ÎN AFARA ALPINIŞTILOR, ZESTREA ATRACTIVĂ A ABRUPTURILOR ESTE APRECIATĂ PRIN CONTEMPLARE DE LA DISTANŢĂ ŞI MAI PUŢIN PRIN PERCEPŢIE DIRECTĂ (PARCURGEREA LOR)

10. INSELBERG ÎN MADAGASCAR

11. INSELBERG ÎN AUSTRALIA

13. CRESTELE ŞI PISCURILE MUNTOASE • SUNT LINII ŞI PUNCTE DE INTERSECŢIE A UNOR VERSANŢI • CU CÂT PISCURILE SUNT MAI ÎNALTE ŞI MAI IZOLATE ATRAG MAI MULT ATENŢIA TURIŞTILOR • ASCENSIUNEA PE UN ASTFEL DE PISC OFERA O PANORAMĂ DEOSIBITĂ ASUPRA REGIUNILOR INCONJURĂTOARE, INSUFLÂND OMULUI SENTIMENTE ÎNĂLŢĂTOARE, DE SATISFACŢIE SUFLETESCĂ

14. CRESTELE ŞI PISCURILE MUNTOASE • UNEORI ASTFEL DE PISCURI AU FOST ALESE PENTRU CONSTRUIREA UNOR CASTELE SAU MĂNASTIRI (Monte Casino, San Marino, Meteora) • CRESTELE ŞI PISCURILE DEVIN OBIECTIVE TURISTICE DE SINE STĂTĂTOARE ÎN CONTEXTUL UNUI RELIEF LIMITROF UNIFORM, CU LINII DOMOALE (EX. Creasta Cocoşuşui din M-ţii Gutâi domină un peisj de platouri şi măguri vulcanice de mică altitudine)

15. Creasta Cocoşului - M-ţii Gutâi

16. METEORA - GRECIA

17. METEORA

18. SAN MARINO

19. EVEREST- HIMALAYA

20. PASURILE ŞI TRECĂTORILE • AU UN ROL DECISIV ÎN CONCENTRAREA FLUXURILOR DE TURIŞTI; ACEASTĂ CONCENTRARE NU E DATĂ DE POTENŢIALUL RECREATIV, CI DE FACILITĂŢILE ACORDATE ACCESULUI DINTR-O REGIUNE ÎN ALTA (AU ROL FUNCŢIONAL) • FACILITAREA ACCESULUI A DETERMINAT AMPLASAREA ÎN ACESTE ZONE A CĂILOR FERATE ŞI ŞOSELELOR • CUNOSCUTE ÎN CONTEXTUL TURISMULUI EUROPEAN SUNT PASURILE DIN ALPI (ST. BERNARD, SIMPLON, BRENNER) SAU CARPAŢI (TIHUŢA, PREDEAL) • TRECĂTORILE SE SUPRAPUN SECTOARELOR DE ÎNGUSTARE HIDROLOGICĂ (CHEI, DEFILEE) ; ÎN CARPAŢI AVEM NUMEROASE TRECĂTORI ÎN LUNGUL Oltului, Jiului, Crişului Repede etc.

21. PASUL SIMPLON

22. ŞOSEA SPRE PASUL ST. BERNARD

23. PASUL PRISLOP

24. TRECĂTOAREA TURNU ROŞU acuarelă de Miklos Barabas

25. CHEI, DEFILEE, CANIOANE • SUNT ATRACTIVE PRIN INEDITUL LOR, PRIN SĂLBĂTICIA LOR, PRIN ASPECTUL DEOSEVIT DAT DE INGUSTAREA VĂII ŞI DE VERSANŢII ABRUPŢI FOARTE APROPIAŢI • CANIOANELE SUNT FOARTE SPECTACULOASE PRIN FAPTUL CA AU ADĂNCIMI SI LUNGIMI FOARTE MARI

26. CANIONUL COLORADO

27. BRYCE CANYON GLEN CANYON

28. RELIEFUL CARSTIC • CELE MAI ATRACTIVE SUNT PEŞTERILE CU TOATE CONCREŢIUNILE (DRAPERII, STALCTITE, STALAGMITE, COLOANE, GURURI, ETC) • ÎN UNELE PEŞERI EXISTĂ DEPOZITE DE GHEŢĂ (Focul Viu, Scărişoara) • EXISTĂ FENOMENE CARSTICE ŞI PE ALTE ROCI ÎN AFARĂ DE CALCARE CA DE EX. PE SARE, GIPS

30. PAMUKKALE - TURCIA

31. PAMUKKALE

32. PŞTERA FOCUL VIU

33. SCĂRIŞOARA

34. MUNTELE DE SARE – SLĂNIC PRAHOVA

35. CARST ÎN SARE

36. STÂNCI CU FORME DEOSEBITE • ATRAG PRIN INEDITUL LOR, PRIN ASPECTUL LOR DEOSEBIT, PRIN LEGENDELE CE SE NASC PORNIND DE LA FORMA LOR

37. BABELE – MUNŢII BUCEGI

38. SFINXUL – MUNŢII BUCEGI

39. CAPADOCIA - TURCIA

40. CAPADOCIA

41. TROVANŢI – SUBCARPAŢII OLTENIEI (COSTEŞTI)

42. TROVANT

43. SFÂRŞITUL PRIMEI PĂRŢI Realizat de prof. ZAMFIRA FLORENTINA GRUP SCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARA CONSTANTA