Îmbătrânirea activă - prevenire si interventie in asistenţa socială gerontologică

1. Îmbătrânirea activă - prevenire si interventie in asistenţa socială gerontologică Eugen Bucur Lector. univ. dr. Venera Margareta Bucur

2. ASPECTE PRIVIND IMBATRINIREA Toti oamenii incep sa imbatraneasca din ziua in care s-au nascut, dar cuvantul « varstnic »in general se refera la persoanele care se afla in ultima etapa a vietii lor. Este dificil de stabilit o varsta clara pentru acest stadiu de viata. Unii spun ca fiecare este virstnic dupa 55 de ani ; unii dupa 60 de ani si altii dupa 65 de ani. Si totusi altii spun ca intrr-adevar in realitate exista 2 grupuri de populatie varstnica, aceia sub 75 de ani si aceia peste 75 de ani.

3. Atunci cand vorbim despre aceasta varsta, este important sa identificam cateva din schimbarile biologice, psihologice si sociale care au loc in aceasta perioada de viata, deoarece aceste lucruri sunt importante in intelegerea nevoilor speciale ale acestei categorii sociale. Schimbarile fizice care au survenit treptat, de catva timp, sunt acum evidente. Amploarea acestor schimbari variaza mult de la un virstnic la altul. In mod fiziologic pielea nu mai este atat de elastica, apar ridurile, parul incarunteste.

4. Sistemul osos si muscular este si el predispus la imbatranire, fracturile apar mai usor mai ales pe fondul osteoporozei , artroza se dezvolta, articulatiile nu mai sunt asa de mobile si elastice. Functiile senzoriale sunt reduse, vederea slabeste, la fel si auzul, simtul tactil poate disparea si el. Sistemul cardio-vascular este si el afectat; pot aparea cresteri ale valorilor tensionale , tulburari ale circulatiei singelui,precum si probleme de natura respiratorie.Aceste schimbari fizice necesita o schimbare a stilului de viata si diminueaza capacitatea unui virstnic de a se adapta.

5. In ultimii ani s-au dezvoltat multe teorii psihologice si sociale. Erik Erikson,a numit aceasta varsta ca o trecere de la integritate la disperare. Robert Peck,directorul in cadrul Centrului de Cercetari practice de la Universitatea din Austin,Texas,a extins aceasta teorie afirmand ca „obligatiile” la aceasta varsta includ : dezvoltarea simtului de util a propriilor actiuni, dezvoltarea capacitatii de a accepta declinul capacitatilor fizice dezvoltarea capacitatii de a se obisnui cu perspectiva si sensul mortii„.

6. Mentionarea unui concept pozitiv este cea mai importanta obligatie pentru un virstnic. Linda George,profesor de psihiatrie la Universitatea Duke,a identificat patru dimensiuni ale conceptiilor unui adult,care sunt deosebit de importante. Acestea sunt : 1)-aspectele interpersonale bazate pe reactiile sociale ; 2)-aspectele altruiste bazate pe interese etice,religioase si filozofice ; 3)-aspectele de maiestrie concentrate pe competenta,creativitate si autonomie ; 4)-aspectele ce tin de auto-aparare concentrate pe simtul bunastarii

7. In timp ce evident nu toti virstnicii de peste 65 de ani au nevoie de atentie din partea sistemului de asistenta sociala in lume, un numar destul de mare considera ca este o adevarata lupta pentru virstnici sa-si asigure nevoile personale, fie prin propriile resurse, fie cu ajutorul unei rude. Factorii care pun in situatie de risc viata batranilor sunt resursele financiare insuficiente, faptul ca traiesc singuri fara a avea pe nimeni in apropiere, sanatatea subreda,atitudinile negative care exista fata de batranete si de asemenea faptul ca au peste 75 de ani. Unii dintre ei se descurca insa destul de bine. Dar atunci cand acesti factori de risc incep sa afecteze capacitatea individului de a se descurca singur si cand stresul creste, asistenta sociala devine un lucru important.

8. Cu un numar din ce in ce mai mare de indivizi apartinand acestei categorii ,,gerontologia a devenit un domeniu de practica, iar sistemul de asistenta sociala trebuie sa dezvolte metode speciale de a lua la cunostinta problemele acestei categorii sociale. Importanta pe care o acordam astazi virstnicilor isi are radacinile in atitudinile si asociatiile de caritate care au functionat in trecut. Prima asociatie din istorie care s-a ocupat de ingrijirea batranilor a pus in lumina familia ca resursa principala si, pana in prezent, responsabilitatea lor pentru rude este mai mult morala si culturala si mai putin obligatorie prin lege.

9. Datele problemei: • În prezent, lumea întreagă se confruntă cu o adevarată revoluţie demografică, din cauza îmbătrânirii accentuate a populaţiei. • În anul 2003, populaţia persoanelor în vârstă de peste 60 de ani era de 600 milioane. • până în anul 2025 acest număr se va dubla. • după vârsta de 65 de ani, 11% dintre bărbaţi şi 16% dintre femei prezintă un grad de incapacitate, • după 80 de ani, 4 din 5 persoane sunt afectate de incapacitate rezultată în urma unei afecţiuni cardiovasculare, osteoarticulare sau psihice.

10. În România, în urma recensământului din 2002 s-a observat o pondere a populaţiei în vârstă de peste 60 de ani de 18,3% din populaţia totală. • Date privind distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe, arată că fenomenul îmbătrânirii este mai accentuat la sexul feminin. • În ceea ce priveşte distribuţia în profil teritorial, zonele din România cu populaţia cea mai îmbătrânită sunt Banatul, Oltenia şi municipiul Bucureşti.

11. Conceptul în România, campanii existente • Obiective de campanie în jud. Sălaj susţinută de Sindicatului Liber al Pensionarilor (SLP) Salaj : • stimularea cooperării active si eficiente intre generatii, in judetul Salaj; • cunoasterea si popularizarea experientei pozitive in domeniu; • promovarea unei culturi a parteneriatului intre generatii; • cunoasterea si valorificarea experientei europene in domeniu

12. Tendintele demografice si ale pietei muncii vor reclama o politica de incurajare a populatiei varstnice de a ramane activa, dar aceasta nu va avea efect daca lucratorii nu vor avea aptitudinile solicitate de angajatori. • Imbatranirea populatiei active reclama noi abordari privind: • relatia dintre varsta, pe de o parte si • productivitatea muncii, • organizarea muncii, • cresterea motivatiei, • pastrarea starii de sanatate, • diminuarea stresului si a riscului imbolnavirilor profesionale, pe de alta parte. O atentie speciala trebuie acordata politicii de educatie, resurselor umane si politicii de ocupare a tinerilor, promovarii mobilitatii geografice si competentelor..

13. Procesul de imbatranire a populatiei priveste toate grupele de varsta si impune necesitatea adaptarii masurilor in functie de specificul fiecarei grupe de varsta, conducand la cresterea oportunitatilor, prin includerea masurilor care iau in considerare nevoile uneia sau ale altei grupe de varsta. Practicile sunt concentrate pe imbatranirea activa care implica educatie, invatare pe tot parcursul vietii si retragere tarzie din viata activa. Reformele generatoare de locuri de munca si crestere economica vor asigura o reactie adecvata la presiunea imbatranirii populatiei si mentinerea constanta a ratei beneficiilor sociale

14. „Îmbătrânirirea activă” poate fi susţinută prin: • asigurarea de oportunităţi de muncă pentru vârstnici, • crearea de condiţii adecvate de muncă, • îmbunătăţirea sănătăţii la locul de muncă, • facilitarea accesului la formare profesională • oferirea de stimulente pentru continuarea rolului activ pe piaţa muncii a vârstnicilor • descurajarea pensionării anticipate.

15. Promovarea si susţinerea acestui obiectiv orizontal prezintă beneficii pentru angajatori, prin: • implicarea în echipe mixte a persoanelor cu vârste diferite, care combină avantajele competenţelor diferitelor grupe de vârstă, având în vedere studiile de caz care indică o crestere a bunăstării, • atitudini mai pozitive privind munca • creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor vârstnice. • un impact pozitiv asupra tuturor angajaţilor în ceea ce priveste relaţiile dintre generaţii, şi asupra cunoaşterii şi atitudinilor faţă de colegii mai vârstnici