PROFITABILITATEA NATIONALA

1. ALEXANDRA ISPAS AFACERI EUROPENE SI MANAGEMENT DE PROGRAME ANUL II PROFITABILITATEA NATIONALA

2. Profitabilitatea nationala si profitabilitatea comerciala incearca sa identifice costurile si beneficiile pentru a determina profitabilitatea unei investitii propuse; Profitabilitatea comerciala difera din multe puncte de vedere, de la obiective si pana la modul de analiza: INTRODUCERE

3. Obiectivul profitabilitatii comerciale este de a stabili rezultatul financiar net al unui proiect; Ia in considerare doar efectele monetare directe; Se bazeaza pe pretul pietei; Nu constituie o baza suficienta pentru deciziile de investitie Analiza Profitabilitatii Comerciale

4. Obiectivul analizei profitabilitatii nationale este de a trasa contributia proiectului la toate obiectivele fundamentale de dezvoltare (economice si non-economice); Ia in considerare efectele masurabile si nemasurabile, directe si indirecte; Este determinata cu ajutorul unui pret ajutator; Jutifica luarea unei decizii de investitie; Analiza Profitabilitatii Nationale

5. Fiecare proiect trebuie privit din punctul de vedere al efectelor sale asupra economiei nationale; Pentru a stabili impactul unui proiect este recomandata studierea urmatorii indici: valoarea neta, efectele asupra locurilor de munca, distributia, competitivitatea internationala, etc. Indicii de masurare a impactului unui proiect de investitie

6. Pentru analiza profitabilitatii nationale a unei propuneri de investitie sunt recomandate urmatoarele metode: Reglarea preturilor Criteriul de baza al profitabilitatii nationale – valoarea adaugata Pentru proiecte noi de investitie Pentru evaluarea proiectelor de modernizare/expansiune Pentru evaluarea complexelor industriale Indicii aditionali

7. In principiu iesirile si intrarile unui proiect de investitii ar trebui evaluat la pretul pietei curente Pretul curent=pretul actual si pretul preconizat pe pietele interne relevante, unde iesirile pot fi vandute si intrarile pot fi achizitonate REGLAREA PRETURILOR

8. Pretul pietei nu reprezinta de fiecare data costurile sociale reale, astfel se vor indeplini urmatorii pasi: 1. Vor fi revazute preturile existente si cele previzionate si vor fi identificate distorsiunile care ar puea afecta analiza proiectului; Tehnici de reglare a preturilor

9. 2. Se va segrega si se va regla pretul pietei la un nivel care reprezinta o aproximare a costurilor lor sociale reale; Costurile si beneficiile reale ar trebui estimate sub conditiile in care proiectul va opera, si nu sub conditii presupuse sau idealistice; Reglarile mentionate trebuie realizate inainte de a analiza profitabilitatea nationala; Tehnici de reglare a preturilor

10. Urmatoarele tehnici simple de reglare a preturilor pot ajuta la obtinerea unei aproximari dorite asupra veniturilor sociale ale iesirilor si intrarilor; Iesirile pot fi divizate in exporturi, inlocuirea intrarilor, servicii de piata si de infrastructura interne; Intrarile pot fi divizate in: importuri, produse interne, servicii de infrastuctra, teren si forta de munca

11. Astfel: Iesirile exportate vor fi evaluate la pretul liber pe piata actual Bunurile de baza de piata interna vor fi evaluate la pretul pietei interne curent, care deseori include taxe indirecte Importurile importate sunt evaluate la pretul costurilor, asigurarilor plus taxele interne pentru asigurari Pentru unele intrari se va folosi pretul curent al pietei interne sau pretul curent liber pe piata (se va alege cel mai ridicat)

12. Valoarea adaugata reprezinta criteriul de baza pentru efectele de ansamblu a unui proiect asupra economiei si este egala cu cu diferenta dintre valoarea intrarilor provenite din alte unitati; Evaluarea unui proiect de invetitie se poate baza pe valoarea neta adaugata, care poate fi masurata pentru un singur an, sau pentru toata viata proiectului VALOAREA ADAUGATA – criteriul de baza al profitabilitatii nationale

13. Valoarea totala adaugata generata de un proiect de investitie contine: a). Valoarea adaugata directa – produsa chiar de catre proiect; b). Valoarea adaugata indirecta – valoare adaugata aditionala generata de alte proiecte tehnologice si economice relationate cu proiectul Evaluarea unui proiect de investitii trebuie sa e bazeze pe suma valorilor adaugate, directe si indirecte

14. Pentru evaluarea criteriului valorii adaugate sunt sugerate 2 stagii: Testul eficientei absolute – pentru vizualizarea propunerilor unde se vor aplica: a) Formula simpla – se aplica in stadiile de inceput ale formularii proiectului; va furniza o idee preliminara a benefciilor proiectului; b) Formula de discouting – se recomanda in stadiile avansate ale formularii proiectului Aplicarea criteriului valorii adaugate pentru evaluarea unui nou proiect de investitie

15. Testul eficientei relative – cotarea propunerilor In multe cazuri exista proiecte care “promoveaza” testul eficientei absolute, dar evaluatorul intampina probleme de ranking Cotarea unui proiect de investitie este posibila prin aplicarea testului eficientei relative la valoarea adaugata determinata anterior Aplicarea criteriului valorii adaugate pentru evaluarea unui nou proiect de investitie-continuare

16. Exista doua tipuri majore de modernizare: a) modernizare – prin imbunatatirea sau inlocuirea unor masini dintr-un grup de utilaje, care inca sunt fizic operationale, dar nu au randament economic (in acest caz se aplica tehnicile de evaluare simple) Aplicarea criteriului valorii adaugate pentru evaluarea unui proiect de modernizare

17. b) modernizarea – reconstructie completa a unei companii existente, prin inlocuirea utilajelor si echipamentelor, pastrand doar cladirile; reconstructia poate duce la cresterea capacitatii de productie, reducerea costurilor si cresterea calitatii (proiectul se evalueaza in 2 pasi: prin testul eficientei absolute si apoi prin tstul eficientei relative) In urma evaluarii valoarea adaugata dupa modernizare trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu valoarea adaugata dinainte de modernizare

18. Complexul industrial=poate fi definit ca un grup de proiecte care interrelationeaza d.p.d.v tehnologic, economic, geografic Scopul gruparii proiectelor in procesul de evaluare al complexelor industriale este dublu: Aplicarea criteriului valorii adaugate pentru evaluarea complexelor industriale

19. a). furnizeaza o imagine a eficientei grupului de proiecte prin stabilirea legaturilor economice, tehnice si sociale; b). sa furnizeze o “rescriere” a proiectelor constituite in cazul in care evaluarea sugereaza acest lucru “rescrierea” poate conduce la beneficii considerabile pe scala economica

20. Tehnica complexului industrial poate fi folosita in trasarea si masurarea beneficiilor si costurilor indirecte ale unui proiect de investitii Un proiect de investitii poate provoca stabilirea unor noi proiecte; modernizarea/expansiunea unitatilor de productie existente poate ajuta la o mai buna utilizare a capacitatilor deja existente. Un proiect de investitii mai poate induce si alte beneficii indirecte(beneficii aduse ariei de acoperire careia i se adreseaza proiectul, altor societati etc.).

21. Analiza profitabilitatii nationale masoara contributia unui proiect la economia nationala. In urma efectuarii analizei, evaluatorul de proiect, poate furniza factorului de decizie rezultate economice selective care permit schimbarea unor situatii nedorite, inainte a se lua angajamente pe termen lung. Concluzii