Dr. Ing . Constantin STROE, Presedinte ACAROM Vicepresedinte Dacia

1. O priviredinspremediul industrial automobilisticasupraeducatieiingineresti din universitatiletehnice Dr. Ing. Constantin STROE, Presedinte ACAROM Vicepresedinte Dacia Conferinta CREDING, Bucuresti, 15.05.2014 1

2. Evolutiaindustriei auto internationale : productiade automobile: cresterela nivel global in 2013, in timpce in Europa- stagneaza. In tara, industria auto isi continua cresterearobusta, care se sprijinape export (nu pepiatainterna).

5. Constructorii auto, Dacia si Ford, suntpiloniidezvoltariiindustriei auto in Romania • DACIA RENAULT 2. FORD Romania • Date « cheie » din 2013 : • Autoturisme produse : 342.620 unitati • Colectii CKD : 350.000 • Motoare: 700.000 unitati • CV: 600.000 unitati • Date « cheie »: • 68.339 buc B max produse in 2013 • Capacitatea de productie: 350.000 vehicule/an • Capacitatea de productie motoare: 350.000 • 675 mil Euro- total volum investitii 5 5

6. Seminar Magic Engineering, Pitesti Productia de automobile usoare in Romania-evolutie pozitiva . In 2013, la Daciaproductia a crescutcu 15,8% fata de anulprecedent . Duster a avutpondereaproductiei la Dacia . Ford Romania : cadenta de fabricatie de B Max a fostfranata la sfarsitulanului 2013. In 2013 s-au produsdeasemenea 350.000 colectii CKDexportate de Dacia catresiturile de productie Renault din lume. Date: APIA 6

7. Piata auto interna de automobile usoarenoi : nivelcritic in 2012 si 2013 Pentru 2014 se prognozeazaincetareadeclinuluipietei interne, cu o reluarea cresterii Sursa date : APIA Piata interna a absorbit in 2013,numai20.518dintrecele410.959autoturismeproduse in tara de catre DACIA si FORD, adicacca 5%. . Semnificativ: in 2013 importurile de autoturisme second hand s-au ridicat la221.852 unitati. Date:APIA

8. Exportul de automobile sustine productia si economia nationala Top tari de export Dacia in 2013 ExportulDACIA in 2013 a insumat un volum de 294.526 unitati (93% din total productie). Celmaiexportat model: Duster Ford Romania a exportattoataproductia de FORD Bmax (68.353 unitati). In Q1/2014 exportul auto a marcat o crestere cu 9,3% fata de Q1/2013 In 2014 exportul de autoturismeisiva continua trendul de cresteresolida Sursa date: INS

9. Dinamicaexportuluivaloric auto (numaicelgrupat statistic in grupa CAEN 29- MCE) Milioane Euro Sursadate:INS • In 2013 cresterea valorica a exportului auto fata de 2012 a fost spectaculoasa : +36% la autoturisme si + 23% la piese auto si accesorii de autoturisme. • In 2013 exportul auto a ajuns la cca 24% din valoarea exportului national. 9 9

10. Industria auto are o contributieesentiala la economianationala. • Alte date relevante: • Numar de companii auto: >600 • Total salariatidirecti: 202.600 • 150 furnizoriinternationali de componente cu know-how de inaltnivel; o parte dintreeideruleazaactivitati de CD Cifra de afaceri generata de furnizorii de componente este de doua ori mai mare decat cea a constructorilor Ansambluri mecanice (motoare , cutii viteze, transmisii etc) Componente mecanice Anvelope Cablaje Bateriii Piese Plastic Piese cauciuc … 10,7 6,16 (4,16 Dacia+ 2 Ford) Cifra de afaceri a sectorului auto (2013): 16,86 mld Euro (cifric- peste11% fata de PIB), in cresterecucca26% fata de anulprecedent. Miliarde Euro Furnizori DACIA si FORD Sursedate:Eurostat+ACAROM 10 10

11. Domeniiindustrialepeorizontala cu dezvoltareindusa de evolutiaindustriei auto din Romania Anvelope auto Continental, Pirelli, Michelin Dacia & Ford Ro Valeo, Delphi,Lear, Yazaki, Sumitomo, Draexlmaier,Sews Cablaje auto Faurecia, Magna, Preh, IAC,Valeo, Delta invest etc Mase plastice auto Ambutisare si unitsuri din tabla Kirchoff, GIC,Bamesa, SILDVB… Integratorii locali de ansambluri auto Componente tehnice din cauciuc RONERA, Contitech, VM Comp Dezvoltari induse in industria orizontala din Romania Rulmenti, planetare, tacheti auto NTN SNR, INA Schaeffler, COMPA, Continental, Siemens, Kuhnke, Delphi, Bosch, Marquardt Module electronice/mecatronice Dispozitive optice ELBA, Valeo, Hella, TESVA Constructori &furnizori straini Baterii acumulatori. Rombat, Caranda Romcarbon, Rombat, Urziceni Reciclare

12. Dezvoltareaindustriei auto se datoreaza in mod esential ISD. Aveminsasi “istoriide succes” ale capitaluluilocal. • ROMBAT Bistrita: • 2.3 mil baterii pe an, >55% export, capacitate noua pt “stop/start” • Furnizor pentru panel Dacia-Renault si Peugeot-Citroen Slovacia ELBA Timisoara: Traditie de 90 de ani; modernizata in locatia noua in Parcul industrial Freidorf ; dezvolta si fabrica numeroase tipuri de dispozitive optice auto GIC Pitesti: un holding auto complex care fabrica componente de prim montaj pentru Dacia si Ford si P/S pentru piata interna RONERA RUBBER- Pitesti : fabrica moderna, specializata in componente din cauciuc pentru automobile, tractoare, etc. 12

13. 2. Constatari privind educatia inginereasca actuala rezultatedupa ce companiile din sectorul auto au intrat in contact cu tinerii ingineri

14. Perceptiagenerala la nivelulcompaniilor din industria auto este ca tineriiabsolventidispun de un background inginerescsuficient de consistent, pe care isi pot cladicariera; suntcapabilisaasimilezeusorcunostintenoi, moderne, suntadaptabilisicreativi

15. Pefondulsatisfactieigeneralefata de educatiainginereasca, semnalelecaptate de la absolventisunt de luat in seama: • Insuficienta flexibilitate a sistemului in privinta orientarii profesionale a studentului in perioada pana la licenta. • Exista specialitati care nu-i intereseaza pe angajatorii din zonele in care functioneaza unele universitati tehnice. • Unele cursuri nu mai sunt in pas cu tehnologiile noi si nu sunt atractive. • Unele dintre proiectele de licenta nu sunt legate de tematica industriala reala • Multe dizertatii la masterate sufera de aceelasi deficiente. • Unele cursuri de la masterat sunt putin diferite fata cele pe care studentii le-au parcurs in primul ciclu • Implicare slaba a intreprinderilor in organizarea stadiilor de practica.

16. O “fotografie” a educatieiinginerestilegata de automobilrealizata de RH de la o mare corporatiestrainaprezenta in industria auto din Romania (2012) • Analiza a fostfocusatapeurmatoarele zone de interes ale industriei auto: • design sidezvoltare • manufacturing • lantul de furnizorisilogistica • Constatari: • Studenti • Lipsa de aprecieresi de intelegerepentrucariera in manufacturing • Calitateaeducatieiafectata de procedurile de admitere • Profesori • Obligatiapentrucercetarioriginalesipublicatiiestelimitata • Evaluareapersonalaredusa • Autonomiauniversitatilor &facultatilor duce la un climat de competitie, nu de colaborare • Dotari • Combinatie de dotarimoderne cu altelecompletdepasite • Multedotaridecisesuperficial • Fondurilipsapentrudotarinoisipentrumentenantacelorexistente • Curriculum-ul • Preateoretic, cu relevantapracticalimitatapentruconceptelecontemporane • Activitatiadeseainsuficient de provocatoarepentrustudenti CONCLUZIA LOR: Relatiaintrecompaniisiuniversitatiesteinversata: companiiledetinmaimultacunosteresiexperientadecatuniversitatile.

17. Catevaproblemecurente, specificeindustriei auto, rezultate din gestionarearesursei de ingineritineri • Nivelulmediu de educatieinginereascapentruunelespecialitati se afla sub cerinteleminimale ale companiilormoderne. • 550 ore de formaresuntnecesare, in medie, la Dacia pentru ca un absolvent sadevinaautonom la locul de munca de debut. • tineriiinginerisuntadesearupti de problematicatehnologicadintr-o uzinareala • Cunostintemodestedesprenoileconcepte, proceduri, soft-uri etc privindmanagementul modern al calitatii, domeniu “revolutionat “ in ultimaperioada • Penurie de cunostinte de bazadespre : productia“lean”, uzinavirtuala, validareavirtuala a produselor, ingineriesimultana , logisticamoderna etc • Lipsaabilitatilor de a lega de practica a conceptelorteoretice (in cazurilecandacestea au fostinsusite!) • RNCIS estedepasit de evolutiaindustriei auto in anumiteprivinte • Recrutareaagresiva a companiilor din exterior • Ingineriiabsolventi ca sitineriidejaangajati in companii locale cunoscutesunt “absorbiti” dupaformare de companii din Anglia, Germania etc prinsalariimairidicate, dar cu contractetemporare.

18. Se constata o dispersieridicata a nivelului de pregatire al absolventilor, cu media sub nivelulasteptariloractuale Faraindoiala, nivelulridicat al unoradintreabsolventi probeazapotentialul de performanta al majoritatiiuniversitatilortehnice. Cauzaproblemei mi se pare a figestiuneadefectuoasa a motivatieistudentilor cat si a cadrelordidactice .

19. Este necesaraaducerea la zi a calificariloringineresti din RNCIS Existaspecializarisimasterate care nu maiintereseazaindustriareala, in timpcealtele, de mare actualitatelipsesc, in pofidademersurilorindustriei. Un caz relevant : plasturgia/ingineriaproduselorpolimerice.

20. Progrese in colaborareadintreangajatorisiinvatamentulingineresclegat de automobile, care se cer consolidate (1) • S-au conturatparteneriatepentrueducatiainginerescacu marilecompanii auto: DACIA-RTR, Continental, Schaeffler, Delphi, Bosch, Plastor, Draxlmaier etc, cu universitatile din zona • Practica in companiile auto moderne • Se realizeazalucrari legate de activitateareala din companii, care conditioneazaparticiparea la examenele finale • Multecompaniipreiaucosturile legate de practicasiacordasalariipracticantilor • Companiileacorda, pebazaevaluarilorinitialesisemestriale, burse sialtefacilitatipentrumasteranzi • Au fostorganizatesifunctioneazamasterate la cerereasi cu sustinereacompaniilor (la Dacia-RTR : 4 masterate); uneledintreelebeneficiaza de cooperareaunoruniversitatistraine

21. Progrese in colaborareadintreangajatorisiinvatamentulingineresclegat de automobile, care se cer consolidate (2) Doctorate Mai multecompaniisuntconsultate la stabilireatemelor de doctorat ; s-a multiplicatnumarulde doctorate in co-tutela cu universitatitehnice de prestigiustraine. Dotari Se inmultesc call-urilepentruproiecteeuropene care vizeazadezvoltarea (cu maimultaeficacitate) bazeitehnice a educatieiingineresti Poli de competitivitatesiclustere Universitatiletehnice au fostatrasesiparticipaactiv la polii de competitivitatesiclusterele auto cu finantareeuropeana Educatia post universitara a tineriloringineri Cursuripostuniversitarepeteme auto, finantate de companiile auto au inceput a fiorganizate ( ex: celepentruplasturgie la Pitesti si Oradea)

22. Un subiect de reflectie: cateva dintre ideile care stau la baza noii legi de orientare a invatamantul superior si cercetarii din Franta • Invatamantului superior tehnic, mai aproape de productie si de organismele CD. • Oferta de formari in invatamantul superior a devenit prea complexa atat pentru studenti, cat si pentru agentii economici . Aceasta oferta dezorienteaza pe toata lumea . • Favorizarea intrarii universitatilor in “era numerica” : un plan national de aliniere a invatamantului la instrumentele de calcul moderne. • Studentul = actor al formarii sale: favorizarea schimbarilor de orientare • Deschiderea universitatilor tehnice catre “personalitatile exterioare” din mediul economic • Stimularea transferurilor intre mediul universitar si cel economic • Dezvoltarea si institutionalizarea cooperarii intre actorii din invatamantul superior, din RD si din mediul economic dintr-o regiune . (Clustere inovative zonale, poli de competitivitate si alte formule)

23. 3. O priviresumaraspreviitor Industria auto este o industrie de serie mare, extrem de dinamica si puternic globalizata, care aplicanumeroasetehnologii de varf. Ne intrebam, desigur: estecapabilaeducatiainginereasca din tarasaasigure pregatirea si abilitatile necesareviitoriloringineri, astfelincatacestiasa-sipoata construi cariere de succes intr-o astfel de industrie?

24. Schimbaritehnologice de substantavorafecta in urmatorii 10 anistructuraspecialitatiloringineresti din industria auto Schimbaritehnologice Deficitul de inginerivafi tot maiaccentuat in Romania si in altetari cu declindemografic Sursa : Roland Berger

25. In industria auto companiile pot avea succes numai daca devin durabile (in termenieconomici, energetic, mediu),agile/flexibile sicentratepecerereaoamenilor; tineriiingineritrebuiesa fie pregatitisaasumecele 5 concepte “cheie” care vortutela evolutia industriei autoglobalizate

26. Productia de automobile trece in etapa “glo-cal”: mega platformeglobale multi marca ale grupurilor, cu particularizari locale Programul “low-cost” Renault/Dacia ilustreaza perfect aceastaevolutie

27. Reteua Renault de productie si conceptie de vehiculelow-cost este centrata in Romania ROMANIA: Productie auto low-cost (Mioveni) & reteanationala de componente CD: RTR, filialaTechnocentre Paris (design, conceptie/ adaptareproduse, engineering, testare/validare Sourcing: Centru international CKD la ILN Mioven Rusia (Avtoframos& AUTOVAZ) ILN GC Mexic Nissan ILN Valladolid ILN Bursa (Tanger) Maroc (Somaca) Iran ILN Pune India Columbia (Sofasa) ILN Curitiba Brazilia Africa de Sud Uzinevehiculelowcost Alianta Renault Nissan ILN Cordoba Filiale ale Technocentre Renault 27

28. Industria auto din Romania estedejaputernicglobalizata, urmare a ISD. In consecinta, componentaglobalizanta a educatieiinginerestitrebuieranforsata in universitatiletehnice Catevasugestii in acestsens: Dinamica “cunoasterii” legata de automobilesteglobalasiexponentiala; educatiainginereascatrebuiesaadopte un ritm de evolutiecorespunzator, cu cursurimodernizateanual. Devine necesaracolaborareaintensivasiextensiva cu universitatistrainepetoatepaliereleeducatieiingineresti Relationareainvatamantuluiuniversitar cu companiilestraine din taratrebuiesacastige in substantapebazacompetentelor din invatamantulinginerescconfirmate industrial Participaremaiintensa la trendul de standardizare/ validareinternationala a cursurilor de baza (core) pentrupregatireainginerilornostri Revedereacurriculumuluide specialitate cu consultareaindustriei