Clasa I primară

1. Clasa I primară Momentul: sfârşitul anului şcolar.

2. 6 ani, învăţământ primar Franceză Să scrie fără greşeală Gest de memorare

3. Pregătirea unei dictări care solicită gestul memorării . • Este vorba de o dictarede cuvinte. Li se cere copiilor: • - să reţină o listă de trei cuvinte • şisă le poată scrie fără greşeală. Observaţie: Învăţătoareaîncepeîntotdeauna prin a verifica dacă elevii au o bună înţelegerea cuvintelor. În activitatea descrisă aici, sensul cuvintelor era bine cunoscut copiilor. Ea n-a mai lucrat deci asupra acestui aspect.

4. Dublu proiect O asemenea activitate cere din partea elevilorun dublu proiect de memorare: - Un proiect de memorare acuvintelor în forma lor globală, în legătură cu semnificaţia lor. - Un proiect de memorarea literelorcare compun cuvintele şi a ordinii în care ele se succed. Acest al doilea proiect cere memorareadetaliilor formale. Aceste proiecte solicită activităţi mentale diferite. Este, deci, util de a le separa încă de la începutul pregătirii. Ca urmare, copiii vor putea să le asocieze pe amândouă de o manieră cvasi-automată.

5. Angajare în proiect de memorare globală a primului cuvânt.

6. Vă cer să le reţineţi Vom învăţa să scriem trei cuvinte fără greşeală şi să vi le aşezaţi în minte pentru a le putea scrie singuri mâine.

7. ca să nu greşim mâine Privim Ascultăm

8. Percepţie Evocare Primele schimburi

9. Scriu cuvântul pe tablă fără să-l pronunţ.

10. Copiii privesc în linişte, ... ... iar unii mişcă din buze de parcă le-ar repeta în minte.

11. Choucroute Cuvântul este mai întâi arătat, ... şi pronunţat. → Două intrări perceptive succesive (deci disociate) sunt propuse copiilor. apoi ascuns...

12. Fiecare elev evocă în felul său.

13. Dialog pedagogic

14. Cine a reuşit să-şi aşeze cuvântul în minte?

15. Charlotte? Am făcut o poză şi am văzut cuvântul.

16. Florence? şi l-am pus într-un dulăpior. Am privit cuvântul

17. Al cui era scrisul? Ce culoare aveau literele? Laura? J’ai photographié le mot en couleur Literele erau gri şi legate Era scrisul dvs..

18. Cine vorbea? Arnaud? Era vocea dvs.. Eu reţin mai bine când aud. Am auzit cuvântul de trei ori. Am apăsat pe un buton.

19. Câte litere avea cuvântul? Ai mai făcut ceva? Cine îţi spunea cuvântul? Adrien? Erau zece. Am numărat literele. Da, mi-am spus cuvântul. Era vocea mea. Am făcut o poză.

20. Alexis? şi am făcut un mic panou “atenţie”. Mi-am imaginat că le-am scris. Am privit literele. Eu am mărit literele

21. Angajare în proiect de memorare a literelor care alcătuiesc cuvântul.

22. Voi scrie din nou cuvântul. Priviţi cu atenţie fiecare literă, observaţi în ce ordine se află ele şi întrebaţi-vă dacă unele dintre ele ar putea fi greu de găsit. Găsiţi sunetul care se află de două ori în cuvânt... Imaginaţi-vă că sunteţi aici mâine şi că trebuie să-l scrieţi.

23. Percepţie-Evocare Următoarele schimburi.

24. Voi scrie din nou cuvântul, pentru ca voi să puteţi să vă verificaţi evocarea, eventual s-o corectaţi.

25. ajuste sa pensée, modifie ou corrige ses évoqués. Fiecare îşi verifică evocarea, Scriu cuvântul pe tablă.

26. Choucroute Cuvântul este arătat, ... şi repronunţat. → Din nou, două intrări perceptivesuccesive (deci disociate) sunt propuse copiilor. apoi ascuns...

27. O mică observaţie! Pentru că li s-a cerut copiilor să observe cuvântul în toate detaliile legate de litere, în acest stadiu se poate întotdeauna: • Să-i întrebăm care litere le pun probleme? • În funcţie de răspunsurile date, să le pună în evidenţă prin semne colorate de forme diferite: de exemplu, încercuirea celor doi “ou” cu galben, sublinierea lui “e” final cu albastru; dacă se pretează cuvântul, încadrarea lui, pentru a pune în evidenţă literele care “urcă” şi pe cele care “coboară”, desenarea în cuvânt, schimbarea grafiei pentru litera care pune probleme sau schimbarea vocii etc. Această practică le permite copiilor care n-au remarcat anumite dificultăţi (cazul este frecvent, mai ales la copiii care tratează informaţia global) să le audă numiteşi/sau să-şi ia repere suplimentare bazate pe detalii. 

28. Al doilea dialog pedagogic

29. Loïc ? Am numărat literele: am văzut că nu sunt decât două litere mari care urcă şi că celelalte erau litere joase. apoi i-am închis din nou. Am încercat să reţin cuvântul. Am deschis ochii,

30. Ce ai numărat? Lucas ? Am numărat literele. Am făcut o poză. Am numărat. apoi am închis ochii.

31. Lydie? în imaginaţie. pe o hârtie Eu am scris cuvântul

32. Shana ? Eu am văzut că “o” şi “u”,care îşi dau mâna, se pronunţă “ou”şi că apar de două ori în cuvânt.

33. Guillaume ? Eu m-am bucurat să văd cuvântul a doua oară, pentru că uitasem cuvântul.

34. Percepţie- Evocare Al treilea schimb.

35. Gândiţi-vă la tot ce ştiţi pentru a scrie cuvântul fără greşeală. Şi acum, vă voi arăta cuvântul pentru ultima oară. Verificaţi că aveţi cuvântul şi toate literele sale în minte.

36. Scriu cuvântul pentru ultima oară.

37. Şi fiecare îşi verifică evocarea.

38. Imaginarea viitorului

39. Imaginaţi-vă în banca voastră scriind cuvântul. veţi rescrie cele trei cuvinte. Atenţie, mâine dimineaţă, singuri, din memorie veţi căuta în minte cuvintele pe care tocmai le-aţi aşezat acolo astăzi. Copiilor li se lasă un timp de evocare pentru a realiza activitatea de anticipare a viitorului.

40. Aceeaşi tehnică a fost aplicată pentru celelalte două cuvinte: moustacheşi toupie.

41. Realizare

42. Rappelez vous les trois mots d’ hier.

44. Din timp în timp, scriu pe tablă toate evocările citate în timpul dialogurilor pedagogice şi realizez cu elevii o fişă de sinteză, pe care ei o vor putea consulta altădată, pentru a alege procedeul care le convine cel mai mult, dacă trebuie “să aşeze ceva în minte”.

45. Observaţia învăţătoarei: Când copiii au ajuns la mine în clasa întâi în septembrie, am constatat că ei aveau deprinderea să fie atenţi şi să evoce. Spontan, fără ca eu să le spun, ei adoptă atitudinea care constă în a lucra mental. Eu o atribui, fără nici o îndoială, excelentei activităţi depuse de colega mea de la grupa pregătitoare.

46. Observaţia învăţătoarei Când copiii lucrează astfel, ei nu au impresia că “muncesc”. Şi totuşi, am observat că o activitate de Gestiune Mentală necesită multă concentrare din partea copiilor, care îi oboseşte uneori. De aceea este important să le permitem să se refacă pentru câteva minute prin activităţi mai ludice şi apoi să reia activitatea în Gestiunea Mentală. Véronique Lapaille, învăţătoare la clasa I.

47. Ecole Notre-Dame de Mehagne • Rue des Coquelicots, 12 • B – 4053 Embourg • Belgique • +32 4 365 75 06 @ vbblaise@skynet.be Photos : Marc LAENEN Mise en forme power point 2003 : Marc LAENEN.