Asociaţia de Standardizare din România

1. SR A O Asociaţia de Standardizare din România Standardizarea în domeniul agroalimentar Lector Mioara Vistig Expert principal standardizare Standardul – limbaj universal Seminar Bucureşti 2006

2. SR A O Asociaţia de Standardizare din România Cadru legislativ Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) - asociaţie non-profit, de drept privat, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, de interes public, recunoscută ca unic organism naţional de standardizare prin HG 985 din 7 iulie 2004, organizată şi funcţionând în condiţiile OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională din România, aprobată cu modificări prin Legeanr. 355 /2002. Seminar Bucureşti 2006

3. Atribuţiile principale ale Asociaţiei de Standardizare din România Atribuţiile principale ale Asociaţiei de Standardizare din România Standardizarea naţională din România în mod similar cu standardizarea din majoritatea ţărilor din lume, îşi defineşte activitatea pe principalele coordonate: • Adoptarea standardelor europene şi internaţionale ca standarde naţionale; • Elaborarea, aprobarea, revizuirea, anularea standardelor naţionale; • Asigurarea informării publice prin editarea, publicarea şi difuzarea standardelor naţionale; • Reprezentarea României şi participareala lucrările organismelor de standardizare internaţionale, regionale şi europene; • Asigurarea funcţionării punctului de informare pentru standarde şi reglementări tehnice; • Prestarea de servicii de consultanţă, instruire şi altele în domeniul standardizării. Seminar Bucureşti 2006

4. Obiectivele activităţii de standardizare Crearea şi dezvoltarea cadrului adecvat realizării produselor/serviciilor în vederea alinierii şi integrării în UE Crearea şi dezvoltarea unui mediu favorabil în domeniul calitătii şi certificării produselor, a serviciilor şi a sistemelor de management calitate-mediu-securitate Cresterea competitivităţii organizaţiilor din România, în raport cu exigentele impuse de progresul integrării în UE Seminar Bucureşti 2006

5. Termeni şi definiţii Termeni a căror definiţie este prevăzută în Legeanr. 355 /2002şi înstandardul metodologic de vocabular SR EN 45020:2004 standard document, stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat standardizare activitate prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat reglementare document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de către o autoritate reglementare tehnică reglementare care prevede condiţii tehnice fie în mod direct fie prin referire la un standard, specificaţie tehnică, cod de bună practică sau preia integral conţinutul acestora specificaţie tehnică document care prescrie condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, serviciu, proces Seminar Bucureşti 2006

6. Termeni şi definiţii (continuare) referire la standard:o referire, făcută de către o autoritate într-o reglementare, la un standard editat de către un organism de standardizare. referinţă exclusivă (la standard): o referire într-o reglementare, stabilind că un anumit standard poate fi urmat pentru a atinge scopul unei reglementări. referinţă indicativă (la standard): o referire într-o reglementare, stabilind că o cale de îndeplinire a scopului unei reglementări este de a urma un anumit standard. referinţă datată (la standard): o referinţă dintr-o reglementare, identificându-se prin numărul şi ediţia (sau data) standardului la care s-a făcut referire. referinţă nedatată (la standard): o referinţă dintr-o reglementare, identificându-se numai prin numărul şi/sau titlul standardului la care s-a făcut referire şi nu ediţia sau data (care implică că revizuirile ulterioare ale standardului se vor referi în mod automat la data de la care s-a publicat standardul). Seminar Bucureşti 2006

7. Legea 608 /2001 (modificată prin Legea 503 /2003) privind evaluarea conformităţii produselor • Art.7 (1) Reglementările tehnice vor face referire la standardele europene armonizate adoptate la nivel naţional care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale, (2) În scopul adoptării standardelor europene armonizate autorităţile competente asigură mijloacele financiare din fonduri alocate de la bugetul de stat. • Art. 8. Autorităţile competente vor publica în Monitorul Oficial al României lista cuprinzând standardele adoptate prevăzute la art.7 standard european armonizat – elaborat în baza unui mandat al Comisiei Europene şi adoptat de o organizaţie europeană de standardizare, care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale dintr-o reglementare tehnică Seminar Bucureşti 2006

8. Cadru legislativincluderea standardelor în legislaţie în scop de armonizare a legislaţiei româneşti cu legislaţia europeană Legea 177 /2005completează art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 39 /1998 privind activitatea de standardizare naţională prin introducerea a trei alineate noi: "(4) Autorităţile şi instituţiile cu funcţie de reglementare au obligaţia să consulte Asociaţia de Standardizare din România - ASRO atunci când promovează acte normative care vor cuprinde norme bazate pe standarde naţionale române, europene sau internaţionale.   (5) Referirile la standardele naţionale, europene sau internaţionale, în actele normative, trebuie să prevadă explicit că aplicarea standardelor reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele din actele normative respective.   (6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) actele normative în care referirile la standarde naţionale, europene sau internaţionale se fac potrivit reglementărilor europene pe care acestea le transpun, precum şi actele normative care fac referire la aceste standarde din considerentele prevăzute la art. 6 alin. (2), cu respectarea principiilor şi cerinţelor ce decurg din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte." Seminar Bucureşti 2006

9. Obligaţia autorităţilor şi instituţiilor cu funcţie de reglementare de a colabora cu ASRO Exemple: Ordin nr. 638 /2004 anexa,sau Ordin nr. 174 /207/2003 art.4 fac referire la standarde datate, “ Art. 4 (3) 5. Metode de analiză pentrudeterminarea umidităţii – conform SR ISO 712:99 Cereale şi produse cerealiere. Determinarea umidităţii “standardul are acum altă versiune SR ISO 712:2005 Ordin nr. 855/2001 anexa 4 pct.2 se referă ca exemplu la standardul “Precizia metodelor de testare ISO 5725 /1981 “anulat şi înlocuit cu standardele din seria ISO 5725-1.……..6 aprobate ca standarde române Seminar Bucureşti 2006

10. Obligaţia autorităţilor şi instituţiilor cu funcţie de reglementare de a colabora cu ASRO Legea nr. 312 /2003 art. 9, 10, 23, Legea nr. 348 /2003 art. 27, Legea nr. 469 /2003 art. 11, 16, (produsele) destinate comercializării în vederea consumului uman în stare proaspătă, se supun standardelor de calitate, care dobândesc caracter de obligativitate, (produsele) circulă însoţite de certificat de conformitate cu standardele de calitate pe filiera de produs, (produsele) destinate consumului uman se supun standardelor de calitate………….. este vorba de fapt de condiţii de calitate specificate în standarde. Ordin nr. 532/2004 a înlocuit termenul “standarde de calitate” cu “standarde de comercializare” de fapt sunt standarde naţionale, iar în art.2 introduce în mod eronat “ se aprobă standardul de eşantionare…. “ numai ASRO aprobă standarde, autoritatea informează publicul despre ele. Seminar Bucureşti 2006

11. Tipuri de standarde Standarde naţionaleromâne - se identifică prin iniţialele SR (STAS) STAS 9597/12-80, SR 13178-2:1994 Standarde naţionale din alte ţări : Franţa (NF EN ISO 22000:2005), Danemarca (DS EN ISO 22000:2005), Marea Britanie (BS 3591:1993), Standarde europenese identifică prin iniţialeleEN EN 14663:2005 Standarde internaţionale se identifică prin iniţialele ISO ISO 16820:2004 Seminar Bucureşti 2006

12. Tipuri de standarde(continuare) Alte standarde accesibile publicului : • standardecu impact geografic standarde teritoriale şi standarde regionale • standarde de firmă realizate ca specificaţii; • standarde profesionale Codex Alimentarius, Farmacopeea, ISTA, OIV, IUPAC, CEE-ONU etc. Seminar Bucureşti 2006

13. Standarde române SR Standardelenaţionaleromânepot fi: • originale române cu indicativ SR sau STAS STAS 2213/19-89 SR 2257:1994 • standard român care a adoptat un standard european, cu indicativ SR EN 13312-6:2002 SR EN ISO 22000:2005 - standard român care a adoptat un standard internaţional, cu indicativ SR ISO 8262-3:1998 • standard român care a adoptat un amendament SR EN ISO 660:1999/A1:2005 • standard român care a adoptat o erată SR EN 14122:2003/AC:2005 Seminar Bucureşti 2006

14. Tipuri de standarde O clasificare a standardelor din punct de vedere al conţinutului: • Standarde de prescripţii fundamentale care se referă la terminologie, metrologie, convenţii, semne, simboluri etc; • Standarde pentru metode de încercare şi analiză care măsoară caracteristici şi proprietăţi; • Standarde care definesc caracteristicile unui produs sau servicii şi pragurile de performanţă ce trebuie atinse (utilizare adecvată, interfaţa şi interschimbabilitatea, securitate, sănătate, protecţia mediului, documentaţie însoţitoare, etc) • Standarde de organizaţie care se referă la descrierea funcţiilor unei companii şi la relaţiile acesteia cu altele (managementul şi asigurarea calităţii, mentenanţa, analizele de valoare, logistica, etc). Seminar Bucureşti 2006

15. Tipuri de standarde(continuare) Standarde metode de analiză: SR EN ISO 14501:2003Lapte şi produse din lapte. Determinarea continutului de alfatoxina M1. Purificare prin cromatografie de imunoafinitate si determinare prin cromatografie de lichide de înaltă performanţă Standarde de produs natural sau produs prelucrat: SR 1490:2004Fructe şi legume proaspete. Struguri de masă STAS 10962-86/A1:1997Conserve de peşte Standarde de organizaţie: SR EN ISO 22000:2005Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizatie din lanţul alimentar Standarde fundamentale: SR EN 12682:2002Biotehnologie. Organisme modificate diseminate în mediu. Ghid pentru caracterizarea organismului modificat genetic prin analiza expresiei functionale a modificarii genomice SR EN ISO 7088:2006Faina de peste. Vocabular SR ISO 15223:2002 Simboluri care se utilizeaza cu etichetele, etichetarea ….. Seminar Bucureşti 2006

16. Examinarea periodică a standardelor Conform metodologiei de standardizareSR 10000-3:2004: • standardele naţionale conflictuale cu standardele care au adoptat standarde europene trebuie anulate; • standardele române originale sau care au adoptat un standard internaţional trebuie examinate la 5 ani de la publicare, reconfirmate, revizuite, modificate sau anulate. Seminar Bucureşti 2006

17. Examinarea periodică a standardelor exemplu SR 12922-5:1993Peste si produse din peste. Determinarea bacteriilor Salmonella (anulat) SR EN ISO 6579:2003Microbiologia produselor alimentare si furajere. Metoda orizontala pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella exemplu SR ISO 712:2005Cereale si produse cerealiere. Determinarea umiditatii. Metoda practica de referinta ( înlocuieşte SR ISO 712:1999) exemplu SR 3665:1999Iaurt. Conditii tehnice de calitateeditia 6 Seminar Bucureşti 2006

18. Aplicare standarde • Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar (Legea 355/2002 Art. 6 pct.1) • Aplicarea unui standard naţional are caracter obligatoriu (Legea 355/2002 Art. 6 pct.2) numai conform prevederilor unei reglementări tehnice adoptate, în cazul în care considerente de ordin public, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice, a mediului şi de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură, Seminar Bucureşti 2006

19. ExempleAplicare standarde exemplu de standarde obligatorii: Legea nr. 90 / 2004 (conform Directivei 89/622/CEE) - modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun face obligatorie aplicarea a 4 standarde ISO 4387 - Tigarete. Determinarea materiei particulare totale si a materiei anhidre si libera de nicotina cu ajutorul unei masini de fumat analitice de rutina ISO 10315 - Tigarete. Determinarea nicotinei din condensatele de fum. Metoda gaz-cromatografica ISO 8454 - Tigarete. Determinarea monoxidului de carbon din faza gazoasa a fumului de tigara. Metoda IRND ISO 8243Tigarete. Esantionare Seminar Bucureşti 2006

20. SR A O Procesul de standardizare La nivel naţional, activitatea de standardizare este condusă de comitetele tehnice de standardizare care pot beneficia de asistenţă din partea grupurilor de experţi. Aceste comitete sau grupuri de lucru sunt alcătuite din reprezentaţi calificaţi din cadrul firmelor industriale, institutelor de cercetare, autorităţilor publice, consumatorilor sau organismelor de profil. Standardele elaborate în cadrul comitetelor tehnice sunt documente de referinţă folosite în special în contextul contractelor comerciale, referinţă ce simplifică relaţiile dintre doi parteneri economici. Principiile şi procedurile utilizate în standardizarea europeană şi internaţională au fost transpuse în metodologia de standardizare naţională. Standardul de metodologie SR 10000-3 stabileşte modul de funcţionare al comitetelor tehnice naţionale, procedurile de elaborare a standardelor române şi participarea la lucrările de standardizare europene şi internaţionale. Standardul specifică faptul că structura comitetelor naţionale trebuie să fie aliniată la cea a comitetelor europene astfel încât fiecare comitet tehnic european să aibă un comitet naţional “oglindă”. Un comitet naţional poate să corespundă mai multor comitete tehnice europene. Seminar Bucureşti 2006

21. SR A O Procesul de standardizareElaborare standarde În general, pentru elaborarea unui standard sunt parcurse următoarele etape: • Identificarea necesităţilor dintr-un domeniu - anteproiect; • Elaborarea proiectului de standard de părţile interesate; • Consensul experţilor prin ancheta în cadrul comitetelor tehnice; • Validarea proiectului prin ancheta publică; • Aprobarea şi publicarea ca standard; • Revizuirea sau confirmarea de către organismul de standardizare. Etape ulterioare pot fi: • Amendarea standardului; • Corectarea prin publicarea eratei. Procedura de (stopare) standstill care se aplică unor proiecte sau teme aprobate de Consiliul Tehnic al CEN/CENELEC. Seminar Bucureşti 2006

22. Standardizarea naţională Relaţia ASRO cu organismele de standardizare europene şi internaţionale Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) Membru cu drepturi depline la ISOşi CEI Membru cu drepturi depline la ETSI Membru cu drepturi depline la CEN şi CENELEC Seminar Bucureşti 2006

23. Comitete tehnice române şi echivalenţa cu comitetele tehnice CEN şi ISO Structura unui comitet tehnic coordonat de un expert ASRO: Preşedinte Secretar Membrii cu reprezentanţi din factorii interesaţi în domeniu: • producători de produse • furnizori de servicii • asociaţii profesionale, consumatori, autorităţi • laboratoare de încercări şi etalonări • institute de cercetare • institute de învăţământ, etc Seminar Bucureşti 2006

24. Comitete tehnice române pe domeniul agroalimentarşi echivalenţa cu comitetele tehnice CEN şi ISO Comitete ISO ISO/TC 34 ISO/TC126 Comitete CEN CEN/TC 302, CEN/TC 275, CEN/TC 327, CEN/TC 307, CEN/TC 338 Comitete române CT 95 CT 97 CT 180 CT 367 Seminar Bucureşti 2006

25. Comitete tehnice românepe domeniul agroalimentar CT 95Produse agroalimentare şi metode de analiză Standardizare în domeniul metodelor de analize microbiologice şi de eşantionare, a terminologiei, elaborare de ghiduri de producere, procesare, ambalare, etichetare şi depozitare a produselor agroalimentare şi produselor biologice CT 97Fructe, legume, tutun şi produsele lor Standardizare în domeniul calităţii legumelor şi fructelor proaspete, uscate şi deshidratate, tutun şi produsele lor CT 180Seminţe de consum Standardizare în domeniul seminţelor de oleaginoase şi produse din acestea, seminţe de cereale şi produse din acestea, uleiuri de origine vegetală şi animală, amidon şi produse dulci. CT 367Bere şi materii prime folosite la fabricarea berii Standardizare in domeniul calităţii berii şi a materiilor prime pentru fabricarea berii, a metodelor analiză şi eşantionare. informaţii pe site www.asro.ro Seminar Bucureşti 2006

26. Comitete tehnice europene pe domeniul agroalimentar Comitete tehnice CEN (Comitetul European de Standardizare) • CEN/TC 275, Food analysis – Horizontal methods • CEN/TC 302, Milk and milk products – Methods of analysis and sampling • CEN/TC 327, Animal feeding stuffs - Methods of sampling and analysis • CEN/TC 307, Oilseeds, vegetable and animal fats and oils and their by-products – Methods of sampling and analysis • CEN/TC 338, Cereal and cereal products Elemente pentru strategia CEN – standarde ce contribuie la calitatea şi siguranţa alimentelor: alimente iradiate, OMGuri, detectarea Listeria monocytogenes informaţii pe site www.cenorm.be Seminar Bucureşti 2006

27. Comitete tehnice internaţionale pe domeniul agroalimentar Comitete tehnice ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) • TC 34    Food products  • TC 34/SC 2    Oleaginous seeds and fruits and oilseed meals  • TC 34/SC 3    Fruit and vegetable products  • TC 34/SC 4    Cereals and pulses  • TC 34/SC 5    Milk and milk products  • TC 34/SC 6    Meat, poultry, fish, eggs and their products  • TC 34/SC 7    Spices and condiments  • TC 34/SC 8    Tea  • TC 34/SC 9    Microbiology  • TC 34/SC 10    Animal feeding stuffs  • TC 34/SC 11    Animal and vegetable fats and oils  • TC 34/SC 12    Sensory analysis  • TC 34/SC 14    Fresh, dry and dried fruits and vegetables  • TC 34/SC 15    Coffee  • TC 126    Tobacco and tobacco products   informaţii pe site www.iso.ch Seminar Bucureşti 2006

28. De ce se elaborează standardele? • Motivaţia economică – pentru producători şi consumatori sunt motive de obţinere de avantaje economice • Motivaţie individuală – se găsesc mai uşor soluţii într-un cadru organizat şi cu specialişti pe acelaşi profil • Motivaţia implicării în serviciul public – pentru autorităţile care au obligaţia de a acţiona în interes public, standardele oferă un control de calitate • Motivaţia comunicării – standardele asigură compatibilitate produselor şi oferă un limbaj comun Seminar Bucureşti 2006

29. Standarde de interes pe domeniu Standardul SR EN ISO 22000:2005Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar De ce este important acest standard? întrucât riscurile care ameninţă securitatea alimentelor pot fi prezente în orice etapă a lanţului alimentar este esenţial un control adecvat de-a lungul întregului lanţ alimentar. Ce avantaje oferă ? rod al consensului internaţional, armonizează cerinţele cu privire la un management sistematic al securităţii lanţurilor alimentare şi oferă o soluţie unică pentru bunele practici la nivel mondial La ce se referă el? Comunicare interactivă  Managementul sistemelor  Controlul riscurilor Seminar Bucureşti 2006

30. Standardul SR EN ISO 22000:2005 Seria de standarde ISO 22000, 22004, 22005, 22003 sunt elaborate de specialişti din 23 de ţări pe structura ISO 9001. Au participat pe lângă specialiştii din ISO/TC 34 specialişti din - Comisia Codex Alimentarius în colaborare cu FAO şi OMS - Confederaţia Industriilor Agroalimentare a Uniunii Europene - Iniţiativa Mondială pentru Securitatea Alimentelor • Organizaţia Mondială a Securităţii Alimentelor • ISO pentru Evaluarea Conformităţii • Forumul Internaţional de Acreditare • Reţeaua Internaţională de Certificare şi sunt preluate ca standarde europene de CEN. Seminar Bucureşti 2006

31. Standardizarea în serviciul consumatorilor Standardizarea pune la dispoziţia laboratoarelor standarde de microbiologie (toxiinfecţiile alimentare) SR ISO 7218:2000Microbiologia alimentelor si furajelor. Reguli generale pentru examenele microbiologice Organismele de acreditare utilizează standardul pentru acreditarea laboratoarelor pentru microbiologie alimentarăca şi toate celelalte standarde de microbiologie SR EN ISO 11290-1:2000 pentru detectarea Listeria monocytogenes SR EN ISO 6579:2003 pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella Seminar Bucureşti 2006

32. Standardizarea pune la dispoziţia laboratoarelorstandarde de microbiologie (toxiinfecţiile alimentare) SR EN ISO 16654:2002 pentru detectarea Escherichia coli O157 SR ISO 10272:2000 pentru detectarea speciilor termotolerante de Campylobacter familia de standarde SR EN ISO 6888-1:2002pentru enumerarea stafilococilor coagulazo-pozitivi (Stafilococcus aureus si alte specii). Partea 1: Tehnica pe mediu de agar Baird-Parker SR EN ISO 6888-2:2002 Partea 2: Tehnica ce utilizeaza mediu de agar cu plasma de iepure si fibrinogen SR EN ISO 6888-3:2003 Partea 3: Detectie si tehnica pentru numere mici STAS ISO 8914-92Microbiologie. Directive generale pentru identificarea Vibrio parahaemolyticus Seminar Bucureşti 2006

33. Standarde elaborate de CEN şi ISO pentrudeterminareaaflatoxinelor din produse agroalimentare Aflatoxinele, cele mai importante micotoxine conţinute de mucegaiul Aspergillus, constituie o problemă importantă pentru standardizare SR EN 14123:2004Produse alimentare. Determinarea aflatoxinei B1 si a sumei aflatoxinelor B1, B2, G1 si G2 din arahide, fistic, smochine si boia de ardei. SR EN ISO 14501:2003Lapte si produse din lapte. Determinarea continutului de alfatoxina M1( ). SR EN ISO 14675:2003Lapte si produse lactate. Determinarea continutului de aflatoxina M1 ( ) SR ISO 14718:2001Nutreturi. Determinarea continutului de aflatoxina B1 din nutreturi combinate. ( ) ISO 6651:2001 Nutreturi. Determinarea continutului de aflatoxina B1 ISO 14674:2005Lapte si produse din lapte. Determinare continut de alfatoxina M1 ISO 16050:2003 aflatoxine B1, B2, G1, G2 din cereale, alune Seminar Bucureşti 2006

34. Standarde de interes pe domeniu Standardizarea pune la dispoziţia consumatorilor un pachet de standarde pentru detectarea organismelor modificate genetic şi a produselor alimentare derivate ca răspuns la îngrijorarea şi ostilitatea populaţiei faţă de OMGuri. Uniunea Europeană a introdus etichetarea obligatorie pentru produsele alimentare derivate din organisme modificate genetic. În HG nr. 106/2002 c) se specifică : “Normele metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic, ……“ Seminar Bucureşti 2006

35. Standarde de interes pe domeniu Standardizarea pune la dispoziţia laboratoarelor un pachet de 5 standarde pentru detectarea produselor alimentare iradiate, standarde europene preluate ca metode CODEX (Ordin nr. 855/2001) SR EN 1784:2005Produse alimentare. Detectia alimentelor iradiate continând grasime. Analiza hidrocarburilor prin cromatografie în faza gazoasa SR EN 1785:2005Produse alimentare. Detectia alimentelor iradiate continând grasime. Analiza prin cromatografie în faza gazoasa/spectrometrie de masa a 2-alchilciclobutanonelor SR EN 1786:2003Produse alimentare. Determinarea iradierii la alimente care contin oase. Metoda prin spectroscopie ESR SR EN 1787:2003Produse alimentare. Detectia alimentelor iradiate continând celuloza prin spectrometrie ESP SR EN 1788:2002Produse alimentare. Detectia prin termoluminiscenta a alimentelor iradiate din care se pot izola silicati minerali Seminar Bucureşti 2006

36. Standarde de interes pe domeniu Standardizarea pune la dispoziţia consumatorilor un pachet de 24 de standarde pentru analiza senzorială, larg folosită în industria cosmeticelor şi în cea agroalimentară Analiza senzorială permite cunoaşterea caracteristicilor senzoriale ale produselor, a modurilor lor de ambalare şi chiar a adecvării ambalajului la caracteristicile produsului utilizând în acest scop omul cu simţurile sale ca instrumente. Obiective urmărite prin standardizarea acestui domeniu: adaptarea produselor la aşteptările consumatorilor şi diferenţierea lor de produsele concurenţilor de pe piaţa mondială. Exemplu: Îmbunătăţirea calităţii organoleptice a tomatelor– face obiectul unui program de cercetare al INRA din Franţa. Preocuparea IBA pentru traducerea în limba română a întregului pachet de standarde. Seminar Bucureşti 2006

37. Standarde de interes pe domeniu Standarde elaborate de ASRO, CEN şi ISO pentru determinarea pesticidelor din produse agroalimentare STAS 12819-90Peste si produse din peste. Determinarea rezidurilor de pesticide organofosforice STAS 12788-89Lapte si produse lactate. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice STAS 12905-90Produse din legume si fructe. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice STAS 2213/21-91Produse dulci. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice SR 13347:1996Cafea. Determinarea reziduurilor de pesticide organoclorurate SR EN ISO 14182:2001Nutreturi. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice. Metoda prin cromatografie de gaze SR EN 1528-2:2003Produse alimentare grase. Determinarea pesticidelor si policlorbifenililor (PCB-uri). Partea 2: Extractia grasimii, pesticidelor si PCB-urilor si determinarea continutului de grasime SR EN 1528-4:2004Produse alimentare grase. Determinarea pesticidelor si policlorbifenililor (PCB). Partea 4: Determinare, teste de confirmare, diverse Seminar Bucureşti 2006

38. SR A O INFORMAŢII UTILE Direcţia Standardizare Str. Calea Victoriei 118 Bucureşti sector Tel /Fax 312.47.44 Direcţia Certificare Mediu, Calitate, Produse str. Mendeleev 21-25, 010362 Bucureşti sector 1 Tel.: 313.55.16, Fax.: 316.08.70 Direcţia Publicaţii, Vânzări str. Mendeleev 21-25, 010362 Bucureşti sector 1 Tel.: 316.77.25, Fax.: 312.94.88 Seminar Bucureşti 2006

39. SR A O ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA- ORGANISM NAŢIONAL DE STANDARDIZARE - ACCES INFO ONLINE www.asro.ro Vă mulţumim pentru atenţie ! Seminar Bucureşti 2006