Introducere în campanie

1. Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoaseGestionarea stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă

2. Introducere în campanie • Coordonată de Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) • Organizată în peste 30 de țări • Susținută de o rețea de parteneri: • puncte focale naționale; • parteneri sociali; • parteneri oficiali ai campaniei; • parteneri media; • Rețeaua întreprinderilor europene; • instituții ale UE.

3. Obiective cheie • O mai bună înțelegere a stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă • Promovarea gestionării acestor riscuri • Prevenirea efectelor negative semnificative • Sprijinirea și îndrumarea lucrătorilor și a angajatorilor • Încurajarea utilizării unor instrumente practice și ușor de folosit

4. Dimensiuneaproblemei • Peste jumătate din lucrătorii europeni declară că se confruntă des cu stresul la locul de muncă. • Se consideră că aproximativ jumătate din numărul total de zile lucrătoare pierdute pot fi atribuite stresului și altor riscuri psihosociale. • Circa 4 din 10 lucrători consideră că stresul nu este bine gestionat la locul lor de muncă.

5. Definiții Riscurile psihosociale au ca sursă: • deficiențele de concepere, organizare și gestionare a muncii; • contextul social nefavorabil la locul de muncă; • și pot cauza evoluții psihologice, psihice și sociale negative, inclusiv stres la locul de muncă. • Stresul la locul de muncă • reprezintă o problemă organizațională, nu o deficiență individuală; • apare atunci când cerințele locului de muncă depășesc capacitatea lucrătorului de a le face față.

6. Climatul de muncă psihosocial Cauzele posibile ale apariției unui climat de muncă psihosocial inadecvat: • cerințe de muncă excesiv de solicitante sau contradictorii; • neimplicarea sau lipsa de influență asupra modului în care sunt îndeplinite sarcinile de lucru; • comunicarea defectuoasă și lipsa sprijinului; • hărțuirea psihologică sau sexuală și violența din partea unui terț; • schimbările organizaționale gestionate necorespunzător și nesiguranța locului de muncă.

7. Efecte negative Pentru individ • dificultate de concentrare și apariția greșelilor; • surmenaj și depresie; • probleme personale; • abuz de substanțe și de alcool; • sănătate fizică precară. Pentru organizație • rezultate economice în general slabe; • creșterea absenteismului/prezenteismului; • rate mai ridicate ale accidentelor și vătămărilor.

8. Gestionarea riscurilor psihosociale • Numai aproximativ 30% dintre organizațiile din Europa dispun de proceduri de combatere a riscurilor psihosociale*. • Adesea se consideră că riscurile acestea sunt mai dificil de gestionat decât riscurile „tradiționale” legate de SSM. Dar... • Riscurile psihosociale pot fi evaluate și gestionate în același mod sistematic ca orice alte riscuri legate de SSM. • Avantajele gestionării riscurilor psihosociale și a stresului la locul de muncă depășesc clar costurile legate de punerea în aplicare suportate de organizații, indiferent de dimensiunea acestora. * Sondajul european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER), Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă, 2010. Disponibil la adresa: https://osha.europa.eu/en/publications/reports/esener1_osh_management

9. Avantajele gestionării riscurilor psihosociale • Îmbunătățirea stării de bine și a satisfacției lucrătorilor la locul de muncă; • O forță de muncă sănătoasă, motivată și productivă; • Performanță și productivitate globale îmbunătățite; • Reducerea absenteismului și a rotației personalului; • Costuri și sarcini reduse pentru societate în ansamblu; • Conformitate cu cerințele legale.

10. Rolul conducerii • Angajatorii au responsabilitatea de a pune în aplicare un plan de prevenire/reducere a riscurilor psihosociale. • Cadrele de conducere ar trebui să promoveze un mediu de lucru motivant, încurajându-i pe lucrători să își exprime preocupările și să facă sugestii. • Cadrele de conducere de nivel mediu au un rol crucial, deoarece interacționează zilnic cu lucrătorii. • Bunele aptitudini de conducere și de gestionare a personalului contribuie la crearea unui mediu de lucru psihosocial propice; aceste aptitudini pot fi învățate și dezvoltate. • De asemenea, aplicarea unor măsuri suplimentaremenite să promoveze bunăstarea psihică poate fi o contribuție importantă la un mediu de lucru sănătos.

11. Importanța participării lucrătorilor • Deși bunele aptitudini de conducere pot contribui la reducerea stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă, este esențial ca lucrătorii să participe; • Trebuie să existe un dialog real între angajatori și forța de muncă; • Lucrătorii și reprezentanții lor înțeleg cel mai bine problemele de la locul lor de muncă și pot contribui la întocmirea planificării și la punerea în practică a soluțiilor; • Consultarea lucrătorilor va ajuta la îmbunătățirea moraluluiacestorași va asigura instituirea unor măsuri adecvate și eficace.

12. Modalități de gestionare a stresului și a riscurilor psihosociale • Riscurile psihosociale pot fi evaluate și gestionate eficient chiar și cu resurse limitate. • Atitudinea proactivă și existența unui plan de prevenire a problemelor reprezintă cel mai eficient mod de gestionare a riscurilor psihosociale la locul de muncă. • Evaluarea riscurilor este esențială pentru identificarea pericolelor și a soluțiilor adecvate. • Sunt disponibile orientări și instrumente practice privind gestionarea eficientă a riscurilor psihosociale.

13. Implicați-vă • Toate organizațiile și persoanele fizice pot să participe. • Modalități de implicare: • difuzarea și publicarea mesajelor și a materialelor campaniei; • utilizarea și promovarea instrumentelor practice ale campaniei; • participarea la evenimentele campaniei sau organizarea propriilor evenimente.

14. Date cheie • Lansarea campaniei: aprilie 2014. • Săptămânile europene pentru securitate și sănătate în muncă: octombrie 2014 și octombrie 2015. • Ceremonia de decernare a Premiilor europene pentru bune practici: aprilie 2015. • Reuniunea la nivel înalt pe tema locurilor de muncă sigure și sănătoase: noiembrie 2015.

15. Oferta de a deveni partener al campaniei • Vizează organizațiile paneuropene și internaționale. • Partenerii campaniei o promovează și îi acordă publicitate. • Avantajele includ: • un pachet de bun-venit; • un certificat de partener; • o categorie specială pentru parteneri la Premiile europene pentru bune practici; • promovare la nivelul UE și în mass-media; • oportunități de a stabili legături profesionale și de a face schimb de bune practici cu alți parteneri ai campaniei; • invitații la evenimentele EU-OSHA.

16. Premiile europene pentru bune practici • Recunoașterea bunelor practici deosebite și inovatoare • Soluții de gestionare a stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă • Pot să participe organizații și întreprinderi din: • statele membre ale UE; • Spațiul Economic European; • Balcanii de Vest și Turcia. • Înscrierile sunt coordonate de punctele focale și EU-OSHA în două etape: • procedura de selecție la nivel național; • evaluarea la nivel european. • Ceremonia de decernare a premiilor pentru bune practici

17. Resursele campaniei rapoarte ghiduri și instrumente practice filmul cu Napo www.healthy-workplaces.eu • ghidul campaniei • pliant • broșura Premiile pentru bune practici • setul online de instrumente pentru campanie • materiale și obiecte promoționale

18. Informații suplimentare • Aflați mai multe de pe site-ul de peinternet al campaniei: www.healthy-workplaces.eu • Setul de instrumente pentru campanie: https://osha.europa.eu/en/campaign-toolkit • Aflați despre evenimentele din țara dvs. de la punctul focal național: www.healthy-workplaces.eu/fops