CÂTEVA EXPLICAŢII PENTRU RARITATEA PRODUSELOR “ MA D E BY ROMANIA ”

1. CÂTEVA EXPLICAŢII PENTRU RARITATEAPRODUSELOR “MADE BY ROMANIA” Valentin Lazea Conferinţa “Curs de guvernare” Bucureşti, 3 iunie 2014

2. I. CÂTEVA EXPLICAŢII • Pentru a putea trece de la paradigma “made in” la paradigma “made by”, o economie are nevoie de câteva condiţii îndeplinite: • o productivitate ridicată a muncii (═ costuri unitare scăzute cu forţa de muncă) • acces uşor la finanţare a firmelor (inclusiv a IMM) • un ecosistem prietenos pentru invenţii şi inovare • România nu îndeplineşte, la momentul de faţă, nici una din aceste condiţii.

3. II. RELAŢIA SALARII-PRODUCTIVITATE-EDUCAŢIE • Salariile mici din România îşi au explicaţia în slaba productivitate a muncii. Aceasta, la rândul său, este cauzată de carenţele masive din sistemul de educaţie. • Din graficul următor se poate observa cum state precum Polonia, Slovacia, Lituania, deşi au salarii mult mai mari decât România, ajung să aibă costuri unitare cu forţa de muncă (ULC) comparabile cu ale României, datorită productivităţii mult mai mari a muncii în acele ţări. • Salarii semnificativ mai mari în România pot fi obţinute doar în condiţiile creşterii la fel de mari a productivităţii muncii. Aceasta însă depinde de îmbunătăţirea sistemului de educaţie.

4. II. RELAŢIA SALARII-PRODUCTIVITATE-EDUCAŢIE

5. II. RELAŢIA SALARII-PRODUCTIVITATE-EDUCAŢIE • Structura populaţiei României pe niveluri de educaţie este următoarea: • 14% cu studii superioare • 41% cu studii medii • 45% cu studii primare sau neterminate • În testele PISA din 2012, România figurează pe locul 45 (din 65) la matematică, pe locul 49 la ştiinţe şi pe locul 50 la citire-înţelegere de text (!)

6. III. ACCESUL LA FINANŢARE AL FIRMELOR (IMM) • Băncile comerciale afirmă că doresc să crediteze IMM, dar că acestea sunt subcapitalizate şi, ca atare, nebancabile. • O soluţie de rezolvare a acestei probleme ar constitui-o listarea pe bursă a unui număr mare de IMM în căutare de capital suplimentar. • Această listare pe bursă nu are loc, în principal, datorită reticenţei patronilor de IMM, legată de: • lipsa de dorinţă dea prezenta transparent situaţia firmei • lipsa de dorinţă de a împărţi profitul cu noii acţionari.

7. III. ACCESUL LA FINANŢARE AL FIRMELOR (IMM) • Din practica BVB, alte motive pentru care listarea IMM eşuează sunt: • evaluarea nerealistă a valorii firmei (post-criză) de către proprietari • lipsa de guvernanţă corporatistă (multe IMM fiind, practic, “one-man show”) • apartenenţa la domenii care încă nu au ieşit din criză (real estate) • timing nepotrivit (evenimente interne sau externe la momentul listării).

8. IV. LIPSA UNUI “ECOSISTEM” PRIETENOS PENTRU INOVARE • Drepturile de proprietate intelectuală nu sunt protejate corespunzător; achiziţia de patente şi brevete este scumpă. • Deţinătorii de capital de risc (venture capital) nu dispun de o bursă lichidă, unde să poată descărca proiectele mature sau cele neviabile. • Există o neînţelegere în alinierea stimulentelor şi în împărţirea ex-ante a profiturilor între cei trei actori care concură la realizarea unei invenţii/inovaţii: • Inventatorul • Investitorul (finanţatorul) • Producătorul (fabricantul).

9. IV. LIPSA UNUI “ECOSISTEM” PRIETENOS PENTRU INOVARE • Chiar în cazurile rare în care se face armonizarea intereselor, proiectul poate fi sabotat pe lanţul de marketing-vânzare, de către concurenţa neloială.