1.58k likes | 5.32k Views
,,Ultima noapte de dragoste, î nt â ia noapte de r ă zboi”. CAMIL PETRESCU. ,, Ultima noapte de dragoste, î nt â ia noapte de r ă zboi ”. CAMIL PETRESCU. Titlul ini ţ ial al romanului: ,,Proces verbal de dragoste ş i r ă zboi”. ALTE OPERE: ,, Patul lui Procust ” ,,Un om între oameni ”
E N D
,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” CAMIL PETRESCU
,,Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de război” CAMIL PETRESCU Titlul iniţial al romanului: ,,Proces verbal de dragoste şi război” ALTE OPERE: ,,Patul lui Procust” ,,Un om între oameni ” ,,Turnul de fildeş” TEMA Cartea a II-a: ,,Întâia noapte de război” Plan obiectiv Cartea I: ,,Ultima noapte de dragoste” Plan subiectiv
Tema războiului: cu accent pe experienţa contactului nemijlocit cu moartea Tema iubirii: cu accent pe radiografia unui sentiment – gelozia Roman subiectiv modern prin: moarte gelozie substanţialitate autenticitate Esenţa concretă a vieţii iubire monolog interior stilul anticalofil boală discurs analitic război introspecţie memorie involuntară
Paranteza Element esenţial în construcţia romanelor lui Camil Petrescu, în directă legătură cu memoria involuntară: ,,în mod simplu voi lăsa să se desfăşoare fluxul amintirilor. Dar dacă tocmai când povestesc o întamplare îmi aduc aminte de altăîntamplare! Nu-i nimic, fac un soi de parantezăşi povestesc toatăîntamplarea interlocată…”(,,Noua structurăşi operă a lui Marcel Proust”). Tehnica jurnalului-apel la anamneză. Personajul narator din romanul ,,Ultima noapte de dragoste,întaia noapte de război” foloseşte această tehnică pentru a se confesa sieşi, autorul făcând apel la anamneză(reactualizarea experienţei, a ideilor, a faptelor, devenind astfel un act Kathartic-un act de purificare, un mod de a uita:,,astăzi, cand le scriu pe hartie, imi dau seama iar şi iar că tot ce povestesc nu are importanţă decât pentru mine, că nici nu are sens să fie povestite. Pentru mine însă, care nu trăiesc decât o singură datăîn desfăşurarea lumii, ele au însemnat mai mult decât războaiele pentru cucerirea Chinei…căci singura existenţă reală e aceea a conştiinţei”
Cartea I: • ,,Ultima noapte de dragoste” • Subcapitole: • ,,La Piatra Craiului, în munte” • 2. ,,Diagonalele unui testament” • 3.,,E tot filozofie” • 4. ,,Asta-i rochia albastră” • 5.,,Între oglinzi paralele” • 6.,,Ultima noapte de dragoste…” Cartea a II-a: ,, Întâia noapte de război” Subcapitole: 1.,,…Întâia noapte de război” 2. ,,Fata cu obraz verde, La Vulcan” 3.,,Întâmplări pe apa Oltului” 4.,,Post înaintat la Colham” 5.,, Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu” 6.,,Wer kann Rumanien retten?” 7.,,Comunicat Apocrif” REMA Forma memorialistă Jurnal de campanie
Ştefan Gheorghidiu Două realităţi temporale Timpul obiectiv-cronologic Timpul psihologic-drama iubirii Ştefan Gheorghidiu este o natură reflexivă, care analizează în amănunt, cu luciditate, stările inferioare, cu o conştiinţă unică, însetat de certitudini şi de adevăr. Hipersensibil şi orgolios, personajul îşi amplifică drama, ridicând-o la proporţii cosmice. Ştefan Gheorghidiu este tipul intelectualului superior, care se implică într-o relaţie sortită eşecului datorită predispoziţiei către frivolitate şi materialism a iubitei sale. Salvarea eului său o reprezintă războiul, care îi întregeşte perspectiva asupra sa şi asupra omului în general şi îi reordonează scara de valori. Nu idealul său în iubire a fost distrus de sfârşitul legăturii cu Ela, ci imaginea femeii iubite de până atunci. Romanul reprezintă un soi de iniţiere a lui Ştefan în realităţile vieţii, menită să inducă o doză de realism în felul lui de a privi lucrurile. Sfârşitul romanului pare, totuşi, dominat de o întrebare: va mai putea Ştefan Gheorghidiu să iubească din nou?
GENEZAromanului Romanul a apărut în anul 1930.Geneza lui a stat însă mult timp sub semnul incertitudinii. Poet, dramaturg şi strălucit eseist, Camil Petrescu şi-a descoperit relativ târziu vocaţia de romancier. Iniţial s-a anunţat cu un volum de nuvele despre război, în “Viaţa literară” din 21 octombrie1929. Urmează oscilaţii în privinţa titlului: “Proces verbal de dragoste şi de război”. După Al.Paleologu, acest titlu ar ilustra mai direct o concepţie stendhaliană, rămasă intactă şi în varianta definitivă a cărţii. Criticul afirmă peremptoriu că :“<< Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război >> este <<un perfect roman stendhalian.>>”
În plimbarea la Odobeşti, Ela se comportă ca o cochetă, devenind din ce în ce mai superficială. Fidelitatea Elei este pusă sub semnul întrebării, Ştefan observând mimica şi gesturile femeii care gusta cu familiaritate din farfuria lui G., are o expresie deznădăjduită atunci când acesta stă de vorbă cu o altă femeie. Între cei doi soţi intervine o tensiune stânjenitoare care se amplifică, Ela acceptând să divorţeze deşi se consideră nevinovatăşi jignită de bănuielile lui.
Eroii lui Camil Petrescu sunt fiinţe care îşi raportează existenţa la planul conştiinţei,la ceea ce s-ar numi,,ideile absolute”;ei sunt ,,suflete tari” , de aceea, frământările lor se constituie în adevărate drame generate de ,,jocul ielelor/al ideilor”.
,,[…]Gheorghidiu e un erou din galeria<<inadaptabililor>>, e un învins. El e filozof într-o lume de neştiutori de carte cinici, şi aceşti neştiutori de carte îl păcălesc şi-i fură bună parte din moştenire. El nu cunoaşte femeia şi nu o poate stăpâni, iar femeia îl face să sufere. Deci e vorba mai puţin de analiza geloziei cât de cazul unui inadaptat la viaţa erotică, a unui infirm.”(G.Călinescu, ,,Istoria literaturii române de la origini până în prezent”)