390 likes | 982 Views
Antibioterapia de prima intentie. Definitii. Sepsis= infectie cu manifestari sistemice Sepsis sever = sepsis + disfunctie de organ sau hipotensiune severa Soc septic= hipotensiune indusa de sepsis, persistenta in ciuda hidratarii corespunzatoare. Infectie documentata sau suspectata si.
E N D
Definitii • Sepsis= infectie cu manifestari sistemice • Sepsis sever = sepsis + disfunctie de organ sau hipotensiune severa • Soc septic= hipotensiune indusa de sepsis, persistenta in ciuda hidratarii corespunzatoare
Infectie documentata sau suspectata si • febra(38.3°C) • hipotermie (< 36°C) • frecventa cardiaca > 90 /min • tahipnee • alterarea starii mentale • edeme semnificative • hiperglicemia (plasma glucose 140 mg/dL) in absenta diabetului • sdr. inflamator: • leucocitoza • leucopenia sau leucocite normale cu 10% forme imature • Plasma C-reactive protein > 2 valoarea normala
Hipotensiune arteriala (TAs90 mm Hg; TAm 70 mm Hg; sau o scadere TAs de 40 mm Hg) Disfunctii de organ; Hipoxemie arteriala Oligurie acuta debit urinar 0.5ml/kg ora in ultimele 2 ore Cresterea creatininei > 0.5mg/dl Anomalii ale coagularii (INR 1.5 sau PTT 60 sec) Ileus Trombopenie <100000/mm3 Cresterea bilirubinei 4mg/dl Cresterea lactatului
Resuscitare initiala – in primele 6 ore Resuscitare imediata la pacientii cu hipotensiune sau crestere de lactat Obiectivele resuscitarii PVC 8–12 mm Hg • TA medie 65 mm Hg • Debit urinar 0.5 mLkg1hr1 • Sat. O2 (VCS) 70% • Daca sat O2 nu se mentine: pev, transfuzie laHt 30% si/sau dobutamina max. 20μg/kg/min
Diagnostic • obtinerea culturilor sa nu intarzie administrarea antibioticului • 2 sau mai multe hemoculturi • una sau mai multe hemoculturi sa fie percutane • o hemocultura din fiecare abord vascular peste 48 ore • culturi din alte focare • imagistica
Antibioterapia 1 Antibioterapia in urgenta trebuie sa tina seama de: • Necesitatea de a furniza pacientului cel mai bun tratament cu maxima rapiditate, adaptat fiecarei situatii; • Asigurarea/pastrarea bazei de diagnostic; • Asigurarea celui mai bun raport beneficiu/risc pentru pacient; • Prevenirea instalarii rezistentei microbiene la AB(impactul ecologic asupra individului si a colectivitatii);
Antibioterapia 2 Orice antibioterapie trebuie sa respecte principiul celor 4 D • drug(medicament adecvat) • doza adecvata • durata suficienta • dez-escaladare
Antibioterapia de urgenta 1 • Atunci cand prognosticul vital este pus sub semnul intrebarii:meningite comatoase; • Existenta socului infectios; • Starea febrila la neutropenic; • Atunci cand nu este necesara amanarea terapiei datorita diagnosticului evident, simplu si rapid: pielonefrita ac
Antibioterapia de urgenta 2 Terenul : • Splenectomizati • Neutropenici (mai ales dupa chimioterapie) • Grefa medulara • Sarcina • Diabet zaharat, mai ales decompensat • Ciroza
Indicatii formale • Purpura ac febrila:ceftriaxona 1giv/adult,50mg/kg iv/copil; • Sd meningian acut febril, dupa PL • Soc septic, dupa hemoculturi,in prima ora de la prezentare • Pielonefrita acuta mai ales la femeia gravida • Infectii grave ale partilor moi(dermohipodermita,fasciita necrozanta) care are nevoie si de aviz chirurgical;au asociate febrei bule, crepitatii, dureri intense, hipoestezie; • Febra la toxicomani care necesita administrarea de antistafilococice in prima ora de la internare dupa recoltarea de 2 hemoculturi la o ora interval
De retinut !!!! • Antibioterapia este uneori doar unul din elementele de terapie in urgenta; • Urgenta trebuie sa asigure si interventia chirurgicala, atunci cand este necesara(peritonita, obstacol urinar sau biliar); • Nu toate urgentele febrile sunt bacteriene ! • (parazitare-malarie, virale, sau fungi);
Tratamentul antibiotic • pe criterii epidemiologice, • in functie de locul de manifestare al infectiei, • de teren, • de probabilitatea ca infectia sa fie comunitara sau nozocomiala;deoarece gravitatea infectiei sau potentialele complicatii impun inceperea terapiei inaintea obtinerii rezultatelor microbiologice
Antibioterapia de prima intentie Antibioterapia de dezescaladare=utilizarea antibioticului cu spectrul cel mai larg indicat pentru tipul de infectie Dupa obtinerea rezultatelor microbiologice si precizarea etiologiei, terapia se simplifica conform antibiogramei(antibioterapia tintita);
Antibioterapia de prima intentie Este dificil de schematizat; prea simplificata predispune la erori, prea complexa devine de nefolosit ! Esential este ca obiectivul principal = eficacitatea, sa fie atins; Insuficienta renala concomitenta modifica doza si intervalul de administrare in functie de clearence-ul creatininei: Antibioticele supuse acestei ajustari sunt: gentamicina, amikacina, ofloxacina,vancomicina, teicoplanina;
Nu trebuie pierdute din vedere contraindicatiile relative sau absolute, precautiunile de folosire,posibilitate aparitiei efectelor adverse; Reevaluarea tratamentului este intotdeauna necesara dupa 12-14 ore de terapie initiala.
Alegerea antibioterapiei adecvate • Cat mai curand si in prima ora la sepsis sever si soc septic • Antibiotice cu spectru larg • Reevaluare zilnica a regimului de antibiotice • Limitarea duratei tratamentului la 7-10 zile • Se opreste daca sursa nu este infectioasa
Atitudinea in fata unei suspiciuni de infectie • Prelevare probe pentru etiologie • Initierea terapiei etiologice : • prompt cu reducerealetalitatii/morbiditatii • adecvat in functie de localizarea infectiei suspiciunea etio teren particular severitate • Asanarea focarului septic
Alegerea schemei initiale de antibiotice • Epidemiologie:germeni frecventi si rezistenta regionala • Teren :CI, antibiotic recent, status imun • Afectiunea actuala :focare septice si severitate-mono sau asociere de antibiotice • Antibiotice disponibile si politici de antibioterapie
Terapie combinata la pacientii cunoscuti sau suspectati de pseudomonas • Combinatii empirice la neutropenici cu sepsis sever • Daca se utilizeaza combinatii empirice atunci nu mai mult de 3-5 zile apoi dezescaladare
I.Betalactamine A.Peniciline B.Cefalosporine C.Carbapeneme II.Inlocuitori ai betalactaminelor in caz de sensibilizare sau rezistenta Macrolide Lincosamide Vancomicina Rifampicina III.Aminoglicozide si polimixine IV.Tetracicline V.Cloramfenicol VI.Chinolone VII.Sulfamide Clasificarea antibioticelor
Clasificarea antibioticelor I.BETALACTAMINE Au structura chimica cu nucleu betalactamic, actioneaza prin interferarea sintezei peretelui bacterian cu actiune bactericida si pot fi inhibate de betalactamaze; • Peniciline 1.naturale: PG, PV, benzatinpenicilina 2.semisintetice: • Antistafilococice:meticilina,oxacilina • Aminopeniciline:ampi/amoxicilina • Amidinopeniciline:mecilinam • Carboxipeniciline:carbenicilina,ticarcilina • Asocieri cu inhibitori de βlactamaze (Clavulanat de potasiu) Augmentin, Timentin
Clasificarea antibioticelor b.Cefalosporine-betalactamine cu spectru larg Gen I cefalexina Gen II cefuroxima,cefaclor Gen III ceftriaxona, ceftazidima,cefotaxima, cefoperazona(in asociere cu sulbactam= Sulperazona) Gen IV cefepima, cefpiroma Sunt AB care determina in 25%din cazuri reactii alergice incrucisate cu penicilina; Sunt AB rezervate cazurilor severe de boala c.Carbapeneme Imipenem(Tienam),meropenem(Meronem), ertapenem(Invanz)-AB cu spectru ultralarg, folosite in tratamentul infectiilor severe, in terapia de dez-escaladare
Clasificarea antibioticelor • II.Inlocuitori de betalactamine (sensibilizare sau rezistenta) • a.Macrolide – AB bacteriostatice cu mecanism de actiune asupra sintezei proteice • Eritromicina, spiramicina(Rovamycina) • b.Lincosamide – • Lincomicina, clindamicina-sunt mai active pe stafilococ; • Cea mai de temut r.a.este colita pseudomembranoasa determinata de Clostridium difficile: • c. Vancomicina care interfera sinteza ARN-ului bacterian, indicata in tratamentul MRSA • d. Rifampicina, antistafilococic de rezeva si antituberculos
Clasificarea antibioticelor III.AMINOGLICOZIDE Antibiotice bactericide care inhiba sinteza proteinelor bacteriene Gen I streptomicina, neomicina, kanamicina Gen II gentamicina Tobramicina, sisomicina Gen III amikacina, netilmicina R.a. oto,nefrotoxice, bloc neuromuscular Polimixine sunt bactericide cu actiune de alterare a membranei citoplasmatice Polimixin B si Colistin Actiune asupra bacililor G-
Clasificarea antibioticelor IV. TETRACICLINELE Bacteriostatice,se fixeaza de subunitatea ribozomala 30 S si inhiba sinteza proteinelor bacteriene; Tetraciclina, doxiciclina, minociclina V.CLORAMFENICOLUL Este bacteriostatic cu spectru larg actionand atat pe aerobi cat si pe anaerobi; se elimina ca metabolit inactiv prin bila si urina; r.a. aplazie medulara de tip idiosincrazic si nu legata de doza VI.COTRIMOXAZOLl(trimetoprim+ sulfametoxazol) care inlocuieste sulfamidele clasice
Clasificarea antibioticelor VII.CHINOLONE- actiune prin inhibarea girazei, enzima care determina spiralarea AND-ului bacterian; Gen I acidul nalidixic(Negram) Gen II nu mai sunt in uz datorita unei toxicitati accentuate; Gen III ciprofloxacina,norfloxacina, ofloxacina,levofloxacina(Tavanic), moxifloxacina(Avelox); Chinolonele nu se administreaza la copii sub 13 ani datorita afectarii cartilajelor de crestere; In afara de r a specifice fiecarei clase, toate AB induc dismicrobisme,sd de malabsorbtie, avitaminoze, interfera imunitatea postinfectioasa(favorizeaza aparitia de recaderi, reinfectii,cronicizare)