950 likes | 1.5k Views
ATELIER ECG. Boala cardiaca ischemica Tromboembolism pulmonar Pericardita Diselectrolitemii. IM acut, in evolutie sau recent. Crestere si / sau scadere tipica a markerilor biochimici de necroza miocardica la care se asociaza cel putin un criteriu din simptome de ischemie
E N D
ATELIER ECG Boala cardiaca ischemica Tromboembolism pulmonar Pericardita Diselectrolitemii
IM acut, in evolutie sau recent • Cresteresi/sauscaderetipica a markerilorbiochimici de necrozamiocardica la care se asociazacelputin un criteriu din • simptome de ischemie • aparitia de unde Q patologicepeecg • modificariecgsugestivepentruischemie ( supradenivelaresausubdenivelare de ST) • evidentaimagistica de pierderenoua de viabilitatemiocardicasauanomaliinouaparute de motilitateparietala • Descoperirianatomopatologice de IM acut • Oricare din urmatoarelecriteriisatisfacediagnosticul
IM cicatrizat sau in curs de cicatrizare • Aparitia de unde Q noi, patologice pe ecg seriate . Pacientul poate sau nu sa-si reaminteasca simptomele; markerii biochimici de necroza miocardica pot fi normali in functie de timpul scurs de la debutul infarctului • Descoperiri anatomopatologice de infarct cicatrizat sau in curs de cicatrizare • Oricare din cele 2 criterii satisface diagnosticul
IM cu supradenivelare de ST (STEMI) • Supradenivelare ST in derivatii diferite depinzand de localizare • Modificarea precoce (nu se observa frecvent) – unde T simetrice, hiperacute(cu amplitudine >50% din R in aceeasi derivatie) in cel putin 2 derivatii contigue, care reflecta cresterea concentratiei plasmatice de potasiu • Apoi apare supradenivelare ST cu urmatoarele etape: - initial supradenivelare punct J si ST isi pastreaza configuratia concava - in timp supradenivelarea ST devine mai pronuntata si isi schimba morfologia devenind mai convex - unda T devine inglobata in ST - apare unda Q initiala si unda R isi pierde amplitudinea pe masura ce ST se supradeniveleaza • In timp - ST se intoarce gradat la linia izoelectrica - amplitudinea R se reduce marcat - unda Q se adanceste - unda T devine inversata
IM fara supradenivelare de ST (NSTEMI) • In IM fara supradenivelare ST : • aplatizare sau inversare de unda T care precede tipic subdenivelarea ST • unda Q tipic lipseste dar poate apare • durata modificarilor ST-T este variabila
Aspect ECG Ischemiemiocardicaacuta in absenta BRS si HVS Supradenivelare ST - supradenivelare ST noua la punctul J in 2 derivatiicontigue de 0,2 mV la barbatsau de 0,15 la femeie in V2-V3 si /sau de 0,1 mV in altederivatii Subdenivelare ST simodificari ale undei T – subdenivelarenouaparutaorizontalasaudescendenta de ST de 0,05 mV in 2 derivatiicontigue; si/sauinversareaundei T de 0,1 mV in 2 derivatiicontigue cu unda R proeminentasau R/S >1
Aspect ECG Infarct miocardic in antecedente • Orice unda Q in V2- V3 de 0,02 s sau complex QS in V2 si V3 • Orice unda Q de 0,03 s si 0,1 mV adancime sau complex QS in DI, DII, aVL ,aVF sau V4-V6 in orice 2 derivatii contigue (DI, aVL, V6; V4-V6; DII, III, aVF) • Unda R de 0,04 s in V1-V2 si R/S>1 cu T pozitiv concordant in absenta unui defect de conducere
Electrofiziologie~ischemia~ • Prelungire a duratei PA ( faza 3 de repolarizare rapida) • Vectorul T va fi orientat de la tesutul ischemic la zonele normale • Derivatiile care privesc zona ischemica - T negative adanci, ascutite si simetrice • Derivatiile care privesc zona normala - T pozitive, ample, ascutite, simetrice
Electrofiziologie~leziune~ • Pompa ionica de K isi reduce activitatea , K intracelular scade si in diastola spatiul extracelular al celulei lezate devine relativ electronegativ in raport cu cel al zonei normale • Apare un curent diastolic de leziune ce determina subdenivelare TQ (ecg epicardica) si supradenivelare relativa ST • Apare si curent sistolic de leziune care determina supradenivelarea reala a a ST • Vectorul ST este orientat de la miocardul normal la cel lezat • Derivatiile care privesc zona lezata inregistreaza supradenivelare ST, cele care privesc zona normala - subdenivelare ST
Electrofiziologie~necroza~ • Reducerea sau disparitia fortelor electrice de depolarizare din zona necrozata • Scaderea amplitudinii undei R sau aparitia undei Q in derivatiile orientate spre zona necrozata • Semne ECG • directe (in derivatiile orientate spre zona de infarct) • indirecte (in derivatii opuse)“in oglinda”
STEMI • Ocluzie IVA proximal de prima septalasi prima diagonala - supradenivelare ST in aVRsiaVL - supradenivelare in V1(>2 mm) si V2-V4 - subdenivelare ST in DII, DIII, aVF - ST isoelectricsausubdenivelat in V5 si V6 * Poatesaapara BRD
Ocluzie IVA distal de prima septala, proximal de prima diagonala - supradenivelare ST in DI siaVL - supradenivelare ST in V2 la V6 dar nu in V1 - subdenivelare ST in DIII - ST isoelectric in DII
Ocluzie IVA distala - supradenivelare ST in V3 la V6 - supradenivelare in derivatiileinferioare (DII max) - subdenivelare in aVR
Ocluzie IVA distal de prima diagonala , proximal de prima septala - supradenivelare ST V1 la V4 - supradenivelare ST in derivatiileinferioare ( max DIII) - subdenivelare ST in aVL
Ocluzie CD - supradenivelare ST in DIII >DII - subdenivelare ST in DI proximal supradenivelare ST >1 mm cu T pozitiv in V4R (esteimplicatsi VD) distal ST isoelectric cu T pozitiv in V4R
Ocluzie circumflexa - supradenivelare ST in DII >DIII - ST isoelectric sau supradenivelat in DI - ST isoelectric sau subdenivelat cu unde T negative in V4R • Extensie la peretele posterior - subdenivelare ST in derivatiile precordiale • Extensie la peretele lateral - supradenivelare ST in DI, aVL, V5 si V6
Ocluzie de trunchi comun (left main) • Ischemie in teritoriul LAD si circumflexa - supradenivelare ST aVR, V1 (aVR > V1) - subdenivelare ST in DII si aVF (ischemie bazala) - subdenivelare ST in V2-V6 * Pot apare tulburari de conducere pe ramul drept
IMA in prezenta BRS • secventa repolarizarii este alterata in BRS , cu vectorii ST si T fiind directionati in opozitie fata de QRS ; • aceste modificari pot masca subdenivelarea ST si inversarea undei T induse de ischemie • Criteriile ECG de diagnostic IM acut in prezenta BRS sunt: - supradenivelare ST >1 mm concordanta cu QRS , cu T pozitiv in DI, aVL, V5 si V6 (5 pct) - subdenivelare ST > 1 mm in V1, V2 sau V3 (3 pct) - supradenivelare ST >5 mm discordanta cu QRS in V2 la V4 (2 pct) * Pentru specificitate de 90% scorul minim total ar trebui sa fie de 3 pct
IM in prezenta BRS • Prezenta q in DI, aVL, si V5 sau V6 sugereaza IM anteroseptal • Persistenta supradenivelarii ST in DII, DIII si aVF sugereaza IM posteroinferior • Incizura pe panta ascendenta a undei S largi in derivatiile precordiale V3-V4 ( semn Cabrera) sau pe panta ascendenta a R in V5 sau V6 ( semn Chapman)
IM in prezenta pacing-ului ventricular • Problemasimilara cu BRS preexistent • ritmul de pacing de obiceiasociat cu pattern de BRS • Singurulcriteriu cu inaltaspecificitatesiimportantastatisticapentrudiagnosticul de IMA : - supradenivelare de ST ≥ de 5 mm in derivatiile cu QRS negativ • supradenivelareST ≥1 mm in derivatiile cu polaritate QRS concordanta • subdenivelare ST ≥ 1mm in V1, V2 sau V3
IM anterior: - pierdereaundei R din V1-V3 - supradenivelare ST din V2-V4 -T inversat in DI, aVLsi V2-V5 - bradicardiesinusala (betablocant)
IM anterior in evolutie (stadiu tardiv) - pattern QS in V1-V3 - T inversat in V2-V4 - supradenivelarea ST aproape disparuta
IM acut inferior • Q si supradenivelare ST in DII, DIII, aVF • Supradenivelare ST in V4R, V5R, V6R (implicare de VD) • Subdenivelare ST in DI, aVL – modificari reciproce
IM anterior cu probabil anevrism ventricular - persistenta supradenivelarii ST in V1- V4 ≥3-4 saptamani este un semn relativ specific dar nu inalt sensibil de anomalie de motilitate parietala si uneori de formare de anevrism
Ischemie difuza subendocardica • - subdenivelare ST in DI, DII, aVL , aVF si V2-V6 • - supradenivelare ST in aVR • - PR prelungit (0,28 sec)
IM acut anterior • - Q si supradenivelare ST in V2-V4 • - supradenivelare ST in DI si aVL • - BRD
Tromboembolism pulmonar (TEP) • Suntnecesaretrasee seriate • Confera un inalt grad de suspiciune , confirmareprinaltemetode • Semnele ECG nu sunt 100% diagnostice : • aritmii • modificariunda P • modificari complex QRS • modificari ST-T
TEP • Aritmii Suntrezultatulinsuficientei de VD sidilatatiei acute de AD si VD • Tahicardiesinusala • Fibrilatieatriala • Flutter atrial • Extrasistoleatrialesiventricularedrepte
TEP • Anomaliiunda P - P pulmonar (unde P inalte ≥ 2,5 mm in DII, DIII, aVF)
TEP • Anomalii complex QRS • deviereaxialadreapta • rotatieorara • Q in DIII siaVF ( dacaapare QS in V1 indice de suspiciunecrescut) • QS in V1 (dacaapare Q in DIII siaVFindice de suspiciunecrescut) • S in DI siaVL(activareintarziata a VD) - tulburare de conducereintraventricularadreaptacompletasauincompleta (functie de gradulobstructiei) si cu supradenivelare ST cu T pozitiv
TEP • Modificari ST-T - Supradenivelare ST in V1 siaVR - T negative, simetrice in derivatiileprecordiale (se dezvolta in 24-48 h de la evenimentulacutsipersistacatevasaptamani)
TEP – fazasubacuta • Rezolutiatulburarilor de conducereintraventricularedrepte • Axapoatereveni la normal • Aparitiaundelor T negative in derivatiileprecordialepana la V5 / V6 si DIII , aVF
TEP Femeie de 58 ani Ritm sinusal 93/min P pulmonar derivatii inferioare si V1-V3. AQRS +140 Microvoltaj periferic QRS SI dar nu si QIII. BRD incomplet Rotatie orara in precordiale rS din V1-V6
TEP • Femeie de 34 ani • Tahicardie sinusala , 104/min • P negativ in V1 (semn de incarcare atriala dreapta) • AQRS +75 • SI/QIII • BRD incomplet • Rotatie orara • usoara supradenivelare ST in V1- V3 • subdenivelare ST in V5-V6
TEP • Barbat 60 ani: • Tahicardie sinusala ( 120/min) • P pulmonar DII, aVF • AQRS +100 • SI/RsIII (echivalent in acest caz cu SI/QIII datorita rotatiei extreme a inimii) • Qs in V1 • QS in V2 • rotatie orara in precordiale • - supradenivelare ST de 0,5 - 1mm in V1-V2 • - T negativ in V2
Diagnostic diferential supradenivelare ST • STEMI • Angina Prinzmetal’s (regresie in 15-20 minute) • Repolarizare precoce – fara evolutie, subiecti sanatosi, adesea tineri • Vagotonie (mai ales in bradicardie) • Pericardita stadiul 2 ( amplitudine < 2 mm) ( nu apar unde Q) • Imagine in oglinda a supraincarcarii ventriculare; amplitudinea inalta asociata cu HVS • Sindrom Brugada (amplitudine pana la 3 mm in V2 , mai putin in V1-V3, combinat cu pattern de BRD incomplet