Î mprejurimi le oraşului Cernobîl. Foto din 1997, de pe staţia spaţială Mi r

1. DEZASTRUL NUCLEAR DE LA CERNOBÎLProf. Mihaela Pena, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 30 ″Mihai Viteazul″, Craiova, Jud. DoljProf. Liliana Tioacă, Grupul Şcolar ″Al. Macedonski″, Melineşti, Jud. Dolj

2. Pentru a înţelege ce este poluarea şi care sunt efectele ei nocive asupra planetei şi sănătăţii locuitorilor săi, putem privi înapoi,la accidentele care au cauzat dezastre ecologice, ce au dat peste cap ecosistemele zonelor unde s-au produs. Cel mai mare dezastru ecologic nuclear (fără a socoti bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki) a avut loc în 1986, când reactorul 4 al Centralei Nucleare de la Chernobîl, Ucraina, a explodat. Cernobîl este un oraș părăsit din Ucraina nordică, în regiunea Kiev, în apropiere de frontiera cu Belarus, Oraşul a fost părăsit în anul 1986 din cauza calamității nucleare de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl, care se află la 14,5 km spre nord-vest de localitate.

3. Împrejurimile oraşului Cernobîl. Foto din 1997, de pe staţia spaţială Mir

4. Denumirea centralei Centrala electrică a fost denumită după oraşul cu acest numeşi s-a aflat în raionul Cernobîl. Locatitatea și centrala n-au fost conectate direct. În timpul construirii centralei, un oraş denumit Piripat a fost fondat pentru lucrători. Chiar dacă oraşul este astăzi în principal nelocuit, câţiva oameni trăiesc încă acolo. Casele ocupate nu sunt diferite faţă de cele nelocuite, însă pe ele se află scrieri care declară că „proprietarul acestei case trăieşte aici”. De asemenea, lucrători în patrulă și personalul administrativ al zonei de alienaţie sunt staţionaţi în oraş pentru paza temporară. Înainte de accident, oraşul a avut o populaţie de aproximativ 14.000 locuitori. Etimologie În ceea ce priveşte etimologia cuvântului ″cernobîl″ există două ipoteze: din latinescul cerna - care înseamnă ″cereală ″si bil - care înseamnă ″nota de plată″ sau din limba rusă - чорний (ciornii – negru) și билля (bilia – fir). A doua ipoteză pare mai plauzibilă, deci literalmente Cernobîl ar înseamna ″firul negru″. Însă nu există izvoare literare sau legende care să susţină vreuna din ipoteze. Diverse speculaţii au apărut după accidentul nuclear din 1986. S-au făcut eforturi pentru a lega această calamitate de profeţiile din ″Apocalipsa Sfâtului Ioan″din ″Noul Testament″.

5. Istoric Cele mai vechi menţiuni istoriografice despre localitatea Cernobîl datează din secolul al XVI-lea. Cernobîl a fost un sat regal în Marele Ducat al Lituaniei, în ținutul Kiev care acum face parte din Ucraina. Ducatul Lituaniei a fost acordat ca ținut feudallui Filon Kmita, un căpitan al cavaleriei regale, în anul 1566. Provincia în care s-a aflat Cernobîl a fost cedată Regatului Poloniei în 1569, și după aceea, anexată de Imperiul Rus în anul 1793. Înainte de secolul al XX-lea Cernobîl a fost locuit de țărani ruteni și polonezi, și de asemenea, de o mare comunitate evreiască. În timpul Primului Război Mondial, satul a fost ocupat de germani iar în timpul războielor civile dintre 1917 şi 1920 – de Armata Poloneză și Armata Roşie. În anul 1921 Cernobîl a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. Între 1929 şi 1933 Cernobîl a avut de suferit foarte mult din cauza masacrelor din timpul campaniei de colectivizare a lui Stalin  și foametei (Holodomor), care i-a urmat. Comunitatea poloneză din Cernobîl a fost deportată în Kazahstan în 1936iar cea evreiască a fost exterminată în timpul ocupației germane între 1941 şi 1944. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Cernobîlul a devenit o parte a Ucrainei. Accidentul nuclear de la Cernobîl Un accident major a avut loc la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla în apropiere de orașul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria utilizării energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice,Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitaţiile radioactive au căzut în Belarus, conform datelor oficiale, post-sovietice.

6. Oraşul abandonat Pripiat cu Centrala de la Cernobîl în depărtare Reactorul IV de la Cernobîl după calamitate, prezentând distrugerea extensivă a sălii principale reactorului (centrul imaginii) şi clădirii turbinei (stânga jos).

7. Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranţa industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulţi ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina și Belarus au fost supuse decontaminării continue și substanţiale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul regimului sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor utilizarea termenului „radiaţie” din certificatele de deces. Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică  (AIEA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticaţi în 2002. Deşi în Zona de Excludere a Cernobîlului anumite zone restrânse vor rămâne închise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică. Imagine aeriană din 3 mai 1986. Acoperişul halei turbinei este distrus (centul imaginii). De asemenea, un incendiu minor a izbucnit la reactorul 3 adiacent (stânga jos).

8. Harta nivelului radiaţiilor în 1996 în jurul Cntralei de la Cernobîl

9. Centrala nucleară de la Cernobîl in 2003 cu structura de protecţie

10. Bibliografie: • www.world-nuclear.org/info/cernobyl • www.wikipedia.en.org • www.chernobyl.com • www.greenfacts.org/en/cernobyl • www.wikipedia.ro.org • www.chernobyl.info • www.tesec-int.org/Chernobyl • www.chernobyllegacy.com