Reintegrarea pe piaţa muncii a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi şi reţele de sprijin

1. Reintegrarea pe piaţa muncii a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi şi reţele de sprijin Bucureşti, 3-4 noiembrie 2011 dr.ssa Alessia Colzada

2. MetodologieÎnvăţare activă Ascult şi uit Citesc şi înţeleg Văd şi îmi aduc aminte Acţionez şi învăţ Confucius

3. Pentru a înţelege cum ia naştere o reţea de sprijin pentru integrarea deţinuţilor şi foştilor deţinuţi trebuie să parcurgem un drum care începe de la direcţiile politice europeneşi coboară până la realitatea locală

5. Linii directoare ale Uniunii Europene MINISTERE (MUNCĂ ŞI JUSTIŢIE) REGIUNI: PLANURI SOCIALE ŞI SANITARE PRIMĂRII PLANURI ZONALE (PLAN CETĂŢEAN AFLAT ÎN DETENŢIE)

6. Recomandările europene pentruintegrarea socială şi ocupaţională a deţinuţilor la nivel naţional sau regional ( Osservatorio Regionale Devianze, Carcere e Marginalita Sociali buletin Reintegrarea socială) • Deţinuţii ar trebui să aibă oportunitatea de a accede la programe de instruire şi formare pentru creşterea gradului lor de angajabilitate. • Implementarea dobândirii de competenţe de bază şi profesionale (competenţe, aspiraţii,orientare profesională…) • sisteme flexibile de formare cu angajatorii • ar trebui prevăzută posibilitatea pentru angajatori de a vizita Penitenciarul pentru a verifica formarea oferită şi eventuala adecvare a deţinuţilor pentru munca de efectuat • ar trebui extinsă metoda e-learning

7. 2) A avea un loc de muncă este cel mai important factor pentru prevenirea recidiveişi, de aceea, sunt necesare eforturi mai mari pentru implicarea angajatorilor din sectorul public şi privat. - necesitatea creşterii conştiinţei agenţilor economici - asistenţa sindicatelor pentru evitarea formelor de discriminare – încurajarea agenţilor economici pentru recrutarea foştilor deţinuţi - ar trebui să fie revăzute obligaţiile de informare a angajatorilor privitor la condamnările penale şi introducerea unor stimulente financiare

8. 3) Trebuie să se acorde atenţie tuturor aspectelor de viaţă a acestor persoane pentru ca reintegrarea să aibă rezultate eficace - garantarea unuiloc în care să locuiascăîn momentul eliberării (structuri specializate, alte spaţiide exemplu Asociaţia de Voluntariat - Padri mercedari)- familiaşi îngrijirea copiilor, mai ales pentru femei(UEPE şi reţea)- promovarea, în special în rândul minorilor, a proceselor de interiorizare a unor valori – cetăţenie şi legalitate (hobby, sport sau grupuri sociale)- favorizarea reintegrării sociale invitând în cadrul unităţii de detenţie referenţi ai agenţiilor de ocupare pentru a furniza servicii de formare şi orientare profesională (Enaip- Institut de calificare profesională)- utilizarea eficientăa permiselor de şedere temporară în afara penitenciarului, ca măsură alternativă înainte de liberare : contactare centre pentru ocupare, servicii socio-sanitare şi servicii pentru toxicodependenţi

9. Lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale reprezintă o provocare pentru întreaga Uniune Europeană. Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) a definit INCLUZIUNEA SOCIALĂ ca fiind unul dintre obiectivele primordiale ale strategiei pentru creştere şi competitivitate.

10. Prin incluziune socială se înţelege promovarea de şanse egale pentru accesul la instruire, formare, ocupare, servicii colective şi asistenţă sanitară, cu acordarea unei atenţii speciale pentru categoriile defavorizate Cui se adresează? • persoane cu dizabilităţi şi categortii protejate; • deţinuţi şi foşti deţinuţi;• toxicodependenţi şi foşti toxicodependenţi; • cetăţeni extracomunitari.

11. PROTOCOL DE COOPERARE ÎNTRE MINISTERUL MUNCII ŞI MINISTERUL DE JUSTIŢIE: • informareaşi implicarea Regiunilor pentru promovarea acţiunilor destinate deţinuţilor prin intermediul Serviciilor pentru ocupare; • promovarea proiectelor de cooperare socială cu scopul de a crea locuri de muncă în interiorul şi exteriorul penitenciarelor; • favorizarea aplicării facilităţilor şi scutirilor fiscale pentru cooperativele sociale şi întreprinderile care angajează deţinuţi în interiorul penitenciarelor; • susţinerea activităţii de orientare, formare profesională şi integrare în muncă.

12. PLAN SOCIO-SANITAR REGIONAL Se consideră o măsură strategică promovarea unor PROCESE DE REABILITARE INTEGRATE, cu scopul de a depăşi dezorientarea din etapa de ieşire din detenţie şi, deci, riscul reiterării infracţiunilor. Este necesară derularea unei măsuri de suport de PRELUARE GLOBALĂ ÎN GRIJĂ A PERSOANEI de către servicii sociale şi comunitate, cu scopul de a realiza un parcurs de incluziune socială, pe perioada de reducere a pedepsei sau la sfârşitul executării acesteia.

13. De ce se impune un plan pentru persoana aflată în detenţie? Din necesitatea de a avea o VIZIUNE GLOBALĂ a acţiunilor de efectuat cu scopul de a construi o COORDONARE STRATEGICĂ, care să elimine improvizaţia şi să fie mai incisivă pe durata procesului/parcursului de recuperare şi reintegrare socială a persoanei deţinute. Toate acestea permit reducerea procentului mare de recidivă existent în prezent şi garantarea unei siguranţe mai mari pentru populaţie.

14. OBIECTIVE GENERALE • Depăşirea fragmentării şi optimizarea resurselor • Cum se realizează? a) Inventarierea resurselor publice şi private inerente realităţii din penitenciare, existente în teritoriu şi în structurile de executare a pedepsei şi descrierea cadrului de acţiune. b) Monitorizarea iniţiativelor

15. OBIECTIVE SPECIFICE Formularea unui program de prevenire şi sensibilizare a cetăţenilor destinat reducerii cauzelor sociale şi culturale care stau la baza săvârşirii abaterilor. Extinderea etapelor de formare culturală, socială şi ocupaţională în interiorul penitenciarelor, inclusiv prin modalităţi inovative. Accesul la reţeaua de servicii de protecţie socială şi de integrare pe piaţa muncii a persoanelor ce beneficiază de măsuri alternative de executare a pedepsei şi a persoanelor eliberate după executarea pedepsei. Creşterea posibilităţii de a apela la măsuri alternative, într-un cadru de solidaritate şi consens social. Protecţia segmentului de persoane mai slabe şi dezavantajate din populaţia deţinută. Implementarea unor măsuri de sprijin pentru membrii de familie ai deţinuţilor. Implementarea unor măsuri de protecţie a drepturilor deţinuţilor cu posibilitatea de a institui figura Garantului.

16. SUBIECŢI IMPLICAŢI ÎN REŢEA Primăria Padova Prefectura Padova Provincia Padova Centrul Servicii Administrative (ex Inspectorat pentru Studii() Universitatea de Studii din Padova Unitate Locală Socio-Sanitară nr.16 din Padova Dioceza din Padova Fundaţia Cassa di Risparmio di Padova e Rovigo Ministerul Justiţiei D.A.P –CR PD; C.C PD ; U.E.P.E şi Tribunalul de Supraveghere Magistratura, Forţe de Ordine (Poliţia de Stat, Carabinieri, Poliţia Municipală) Inspectoratul Regional al Administraţiei Penitenciare Organism Regional pentru populaţia aflată în detenţie în penitenciare Voluntari şi subiecţi din sectorul social privat Asociaţii sindacaleşi de categorie

17. DOMENII DE INTERVENŢIE ARIA de PREVENŢIE, INFORMARE şi EDUCARE referitoare la LEGALITATE(elaborare, conştiinţă…parcursuri cu şcoli) ARIA de INSTRUIRE( formare utilă pentru reintegrarea socială) ARIA de FORMARE şi de INSERŢIE în MUNCĂ(formare şi/sau recalificare pentru demararea procesului de integrare pe piaţa muncii) ARIA ACTIVITĂŢILOR RECREATIVE, SPORTIVE, CULTURALE, de SOCIALIZARE şi SPRIJIN(activităţi şi suport pentru etapele premergătoare eliberării) ARIA de REZIDENŢĂ(atât pentru măsuri alternative, cât şi pentru permise de şedere în afara penitenciarului) ARIA SĂNĂTATE

18. ACŢIUNI ŞI REŢEA IMPLICATĂ Liniile strategice ale Planului vor fi aprobate de către Consiliul Primăriei într-o şedinţă specială; Planul instituie “Tavolo per il Carcere”, un organism interinstituţional şi interasociativ ce va fi convocat periodic ( de 2 ori pe an)şi care va decide acţiunile şi strategiile; REŢEA Primărie, Provincie, Penitenciare, U.E.P.E., Ulss 16, Magistrat de Supraveghere, Prefectura, Dioceza din Padova, Şcoală/Universitate, reprezentanţi din sectorul social privat pentru un număr maxim de 7 componenţi

19. Organismul “Tavoloper il carcere” şi integrarea în muncă primire/întâmpinare integrare în muncă/ghişeu “ocupare sigură" mediere culturală sensibilizare/formare studenţi şcoli superioare

20. 1) Primire Structura de primire gestionată de către O.A.S.I. (Opera Assistenza Scarcerati Italiani) - Padri Mercedari 23 Camere cu baie SERVICII FURNIZATE: primire, hrană, cazare, orientare ocupaţională, ocrotirea sănătăţii, promovarea socializării ACTORI IMPLICAŢI:servicii sociale, penitenciare, U.E.P.E, responsabil şi operatori din cadrul OASI, Centrul pentru Ocupare al Provinciei Padova, responsabili şi referenţi din cadrul cooperativelor sociale, Cooperativa Polis Nova, Cooperativa Solidarietà. CINE POATE ACCEDE? permise de şedere în afara penitenciarului acordate drept premiu, arest domiciliar, încredinţarea persoanei către serviciul social

21. 2- Integrare/reintegrare pe piaţa muncii şi în viaţa activă Procese / parcursuri de integrare pe piaţa muncii implementate în cooperative sociale di tip B; Este vorba mai ales de procese care cuprind o perioadă iniţială de formare/ucenicie pentru care este prevăzută o bursă de muncă pentru persoana integrată şi o contribuţie financiară pentru cooperativa disponibilă pentru integrare, pe durata acesteia. Activitate: îngrijire şi întreţinere spaţii verzi publice, activitate de asamblare, servicii de curăţenie. In colaborare cu Provincia Padova, Penitenciar şi Consorţiul Social "Rebus" s-a realizat un ghişeu de orientare ocupaţională, numit Proiect “OCUPARE SIGURĂ” cu obiectivul de a crea o bancă de date pentru selectarea personalului destinat integrării în diverse activităţi lucrative ce se vor desfăşura în interiorul şi în exteriorul penitenciarului.

22. 3- Medierea culturală Având în vedere numărul considerabil de deţinuţi străini, este oportun să se intensifice acţiunile de mediere culturală cu scopul de a facilita comunicarea între culturi diverse, informarea pentru favorizarea accesului la sistemul de servicii şi la resurse din interiorul pentenciarului şi la resurse teritoriale. Europa deEst şi Balcani, Ţări din Bazinul Mării Mediterane, Orientul Mijlociu, America Latină 4- Acţiuni de sensibilizare şi formare adresate studenţilor şcolilor superioare

23. GHIŞEU OCUPARE SIGURĂ Când munca face diferenţa(Primăria Padova) : implementarea unui “ghişeu pentru ocupare sigură”cu scopul de a facilita accesul la reţeaua de servicii pentru integrare pe piaţa muncii.Primăria: - stipulează acorduri de integrare pentru deţinuţi - acordă burse de muncă - acordă stimulente economice asociaţiilor şi cooperativelor Facilitează integrarea prin crearea de bănci de date interne.

24. AGENT DE REŢEA ACTORI IMPLICAŢIAsociaţia Granello din Senape Caritas diocesana - Primăria Padova - CSV – Fundaţie cu alte “INELE ALE REŢELEI” C.R PD , U.E.P.E, Magistratura de Supraveghereşi Caritas. Agent de reţea - INEL DE LEGĂTURĂ între închisoare şi mediul extern (oraş) CINE VOR FI? 4 educatori specializaţi (concurs)

25. SARCINILE AGENTULUI DE REŢEA:ACTIVITĂŢI*- reducere deficit de personal din sectorul educativ din penitenciar, lucrând atât în interiorul penitenciarului, cât şi în teritoriu;- participare la proiectarea şi realizarea activităţilor pentru îmbunătăţirea susţinerii proceselor de reintegrare socială

26. VOLUNTARI AVOCAŢI PENITENCIAR BIROU EXTERN EXECUTARE PEDEPSE PENALE ALTE INSTITUŢII DIN TERITORIU RELAŢII AFECTIVE SECTOR PRIVAT SOCIAL SISTEM COMPLEX .

27. O integrare de succes pe piaţa muncii a persoanelor care au comis o infracţiune necesită o susţinere multiprofesionalădin momentul arestării, parcurgând executarea pedepsei penale în interiorul şi în afara penitenciarului, finalizarea executării pedepsei, până la integrarea socio-ocupaţională.

28. În scopul de a favoriza integrarea pe piaţa muncii a deţinuţilor şi foştilor deţinuţise pot utiliza în principal 2 INSTRUMENTE: • BURSA DE MUNCĂ • PRACTICĂ DE FORMARE (UCENICIE)

29. BURSA DE MUNCĂ: Are obiectivul de a oferi subiectului: • un sprijin în muncă şi un sprijin economic temporar; • posibilitatea de a se integra în realitatea activităţii lucrative.Durata maximă 12 luni.Lucrătorul primeşte o compensaţie economică de la Serviciul care l-a trimis.Are drept finalitate să reprezinte faza premergătoare unui raport de muncă.

30. PRACTICĂ:Are scopul de a determina dobândirea de noi competenţe şi de a favoriza opţiunile profesionale.Nueste prevăzută nicio retribuire.Serviciilor care asigură practica li se acordă acoperirea cheltuielilor privind contribuţiile sociale de asigurare. Operatorul economic poate acorda eventualecompensaţii.Durata maximă:12 luni.

31. ASPECTE FUNDAMENTALE PENTRU INTEGRAREA SOCIO-OCUPAŢIONALĂ ÎN COOPERATIVE SOCIALE - FAZA CRITICĂ: TRECEREA DE LA UNIVERSUL PENITENCIAR LA LUMEA EXTERIOARĂ - SUPRAVEGHEREA PROCESULUI DE INTEGRARE ÎN MUNCĂ - CLARITATE CONTRACTUALĂ - LIMITE ŞI RESURSE - MUNCA ÎN REŢEA - PRIMIREA ÎN MUNCĂ ŞI TUTELARE - INCLUZIUNEA PROFESIONALĂ LEGATA DE INCLUZIUNEA SOCIALĂ

32. Experienţa italiană : agent de reţea(MULTIPLE EXPERIENŢE ITALIENE)DE CE ESTE NECESARĂ ACEASTĂ FIGURĂ? Deţinutul sau fostul deţinut dovedeşte deseori carenţe, privitor la competenţele de informare, relaţionale, sociale, competenţe care i-au lipsit sau le-a pierdut şi care necesită un proces de recompunere. Faza A) CUNOAŞTERE ŞI PROIECT INDIVIDUALIZAT Faza B) TUTELARE PE PERIOADA INTEGRĂRII

33. FAZA A:CUNOAŞTERE, FIŞĂ DE EVALUARE ŞI PROIECT INDIVIDUALIZAT

34. Nu se substituie subiectului care provine din circuitul instituţional penal, având rolul de a-l INFORMA, ORIENTA şi SPRIJINI (NB: proiect individualizat – de preferat când este încă deţinut) • - nu este un controlor OBIECTIV: dezvoltarea capacităţilor de orientare în căutarea de soluţii ocupaţionale şi sociale, prin colocvii de autocunoaştere, redefinind obiectivele personale şi profesionale şi o etapă de ASISTENŢĂ pentru serviciile din teritoriu;

35. MUNCA DE GRUP PROIECT INDIVIDUALIZAT CE INSTRUMENTE POT FI UTILE? - FIŞA DE EVALUARE (limbaj comun) - PROIECT INDIVIDUALIZAT ŞI SEMNAT cu utilizatorul

36. CINE ESTE AGENTUL DE REŢEA?- profesionist- trebuie să răspundă în faţa unei structuri organizaţionale pentru propriile acţiuni - dificil poate fi un voluntar (dacă da, sunt necesare etape de formare ad hoc)- titular al unei diplome de liceu sau de facultate;- să manifeste motivare şi atitudine adecvate rolului;- să aibă experienţe similare sau înrudite şi calificări profesionale corespunzătoare; - să manifeste disponibilitate pentru participarea la activităţi de formare şi specializare stabilite de Regiune.

37. Agentul de reţea nu trebuie … să aibă legături de rudenie sau să fie afin până la gradul patru cu persoanele supuse integrării sau cu titularii, administratorii sau asociaţii întreprinderilor care au dreptul de a primi finanţări; nu trebuie să fie angajat al întreprinderilor sau să aibă relaţii de afaceri cu acestea şi nici să aibă calitatea de reprezentant numit de către acestea pentru îndeplinirea anumitor funcţii.

38. CE TREBUIE SĂ FACĂ? să promoveze autonomia utilizatorului încercând să îi ofere instrumente mai eficace pentru a putea deveni SUBIECŢI LIBERI DE A ALEGE CONŞTIENTIZÂND: - CAPACITĂŢI - DREPTURI - OBLIGAŢII

39. CE ABILITĂŢI TREBUIE SĂ AIBĂ AGENTUL DE REŢEA? 1) CONSILIERE: identificarea nevoilor şi potenţialului subiectului şi dezvoltarea capacităţilor sale 2) RELAŢIONARE: comportament relaţional, capacitate de mediere 3) CAPACITATE DE ACŢIUNE: adaptare, experienţă, gestionarea situaţiilor neprevăzute şi a situaţiilor de criză, cunoaştere globală a proiectului

40. NOD FUNDAMENTAL: RELAŢIA Capacitatea de a construi o relaţie solidă şi pozitivă, orientată spre un comportament de acceptare reciprocă “pact confidenţial şi consensual” între agentul de reţea şi persoana căreia îi acordă asistenţă

41. METODOLOGIA Legarea muncii de o puternică RELAŢIE EMPATICĂ între utilizator şi operator, în cadrul căreia persoana rămâne protagonistul activ al proiectului său şi se confruntă cu un subiect pe care îl cunoaşte şi care colaborează cu teritoriul. Într-adevăr, agentul de reţea colaborează cu referenţii penitenciarului, interni şi externi, care constituie reţeaua de referinţă.

42. CUM? • cunoaştere reciprocă • definirea unui proiect cu obiective intermediare(casă, muncă, raporturi afective,…) • nu există “kit-uri de reintegrare” • promovarea autonomiei • unde se intervine?

43. DOMENII DE INTERVENŢIE DOCUMENTE( carte identitate, carnet conducere, rezidenţă, înscriere la centre pentru ocupare…) CASA MUNCA(REDACTARE CV, cerinţe economice, competenţe, aspiraţii, contacte, formare, planificare proiect) RAPORTURI AFECTIVE(implicare reţea afectivă, mediere raporturi conflictuale…) SANĂTATE(funcţională pentru o situaţie ocupaţională adecvată şi pentru bunăstarea persoanei … ZONE CRITICE: invalidititate, Servicii toxicodependenţi, C.S.M, numire medic curant, programare control medical ...)

44. CU CE PARTICIPĂ DEŢINUTUL SAU FOSTUL DEŢINUT - alocarea unei perioade de timp pentru a se gândi la viitor - dezvoltarea unui comportament intenţional pentru a exprima o atitudine voluntară în interiorul unei structuri de constrângere cum este penitenciarul -promovarea interesului şi curiozităţii faţă de ideea de integrare socio-ocupaţională - aprofundarea competenţelor profesionale şi personale dobândite din experienţa anterioară şi în interiorul penitenciarului - întărirea respectului de sine şi conştientizarea capacităţilor proprii şi a resurselor personale -crearea unei punţi între interior şi exterior-comunicarea informaţiilor utile inserţiei/reintegrării pe piaţa muncii - lărgirea cunoaşterii sectoarelor profesionale, noilor meserii şi noilor forme de muncă - conştientizarea acţiunilor anterioare şi a acţiunilor ce ar putea întreprinde în viitor - manifestarea disponibilităţii pentru a fi îndrumat şi consiliat referitor la oportunităţile de muncă şi/sau formare

45. Faza B:integrare socio-ocupaţională

46. B) INTEGRARE SOCIO-OCUPAŢIONALĂ (FAZA DE ASISTENŢĂ):Acţiuni de SUSŢINERE şi ASISTENŢĂ care vor sprijini persoana în dificila fază de reintegrare socială şi ocupaţională.ASISTENŢA se poate realiza prin diverse modalităţi ca de exemplu colocvii cu fostul deţinut, în timpul experienţei lucrative, pentru a înfrunta diverse dificultăţi şi a identifica strategii pentru depăşirea acestora. IMPORTANT: furnizarea de consultanţe individualizată, punctuală şi flexibilă.

47. UN ALT INSTRUMENT UTIL PROIECT DE INTEGRARE ÎN MUNCĂ CE ESTE OPORTUN SĂ FIE CUPRINS ÎNTRUN PROIECT DE INTEGRARE ÎN MUNCĂ (mediat de operator) STIPULAT ÎNTRE ÎNTREPRINDEREA SOCIALĂ ŞI LUCRĂTOR – instrumente şi modalităţi de asistenţă furnizate de personalul expert cu scopul de a transfera cunoştinţeprivind sarcinile de muncă pe care este solicitat să le îndeplinească; - eventuale cursuri de formare profesională; - activitate de consultanţă şi sprijin pentru integrare pe care agentul de reţea intenţionează să o desfăşoare; - legătura cu Serviciile pentru ocuparea forţei de muncă şi cu structurile capabile să furnizeze acţiuni de specialitate (de exemplu: terapeuţi, psihologi, etc.); - legătura dintre angajare şi experienţe precedente (contracte pe perioadă determinată, formare pentru muncă, stagii, burse de muncă).

48. INSTRUMENTE POSIBILE DE EVALUARE A INTEGRĂRII - REUNIUNI LUNARE DE COORDONARE ÎNTRE AGENŢII DE REŢEA ŞI DE SUPERVIZARE a activităţilor; - ÎNTÂLNIRI periodice cu REFERENŢII AGENŢILOR ECONOMICI/ ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE şi operatorii organismelor publice pentru analiza burselor de muncă, stagiilor de practică şi a muncii; - Colocvii cu utilizatorii; - Test de verificare a cunoştinţelor la începerea etapei de formare şi la finalizarea acesteia; - Completarea unor FIŞE DE EVALUARE de către referenţii întreprinderilor şi de către agentul de reţea, la interval de două luni, cu scopul de a evidenţia rezultatul activităţilor în cadrul întreprinderilor; - RAPORT FINAL

49. La finalizarea activităţii de asistenţă şi consultanţă, ar fi oportun să se redacteze un RAPORT FINAL, care să cuprindă: a) evaluare de ansamblu; b) dificultăţi întâlnite; c) măsuriîntreprinse (stabilite cu lucrătorul şi angajatorul) pentru depăşirea dificultăţilor; d) dacă a fost necesară activarea structurilor de specialitate din reţea.

50. Cele 4 Faze de asistenţă (Agesol- PROIECT TEZĂ) Colaborarea cu serviciile se realizează prin activarea relaţiilor la diferite nivele, de la simplul contact la acţiuni comune stabilite de comun acord : 1) CONTACT PREVENTIV CU SERVICIUL(identificare operator de referinţă şi întâlnire) 2) PREZENTARE CAZşi schimb de informaţii (telefonic sau întâlnire)