FORME DE RELIEF

1. FORME DE RELIEF MUNŢI DEALURI PODIŞURI CÂMPII LUNCI

2. MUNTII CARPATI

3. CARPAŢII ORIENTALI (RĂSĂRITENI)-de la hotarul de nord la Valea Prahovei • a) Grupa nordică –de la hotarul de nord la Depresiunea Dornelor si Cîmpulung

4. b) Grupa centrală-spre sud până la Valea Oituzului • Călimani • Gurghiului • Harghitei • Bistriţei (în sud –Ceahlăul numit “Piatra nestemată a Moldovei”) • Rarău • Hăşmaşul Mare( izvorăsc Oltul şi Mureşul)

5. C) Grupa sudica ( Carpatii de Curbura ) -spre vest până la Valea Prahovei • Munţii Vrancei • Munţii Buzăului • Munţii Ciucaşului - în nordul acestora – Depresiunea Braşovului • TRECĂTORI: Prislop, Bicaz, Oituz, Predeal • BOGĂŢII : animale sălbatice, cărbuni, metale, piatră de construcţie, ape minerale; • ZONE TURISTICE: M-ţii Rodnei, Ceahlău, Valea Bicazului, Obcinele Bucovinei, Ţara Oaşului.

6. CARPAŢII MERIDIONALI ( de MIAZĂZI) • La sud de Depresiunea Transilvaniei, între Valea Prahovei la est şi văile Timiş, Cerna şi Bistra la vest • Cei mai înalţi munţi din ţară (peste 2500m) • Formaţi din roci tari

7. a) Grupa Munţilor Bucegi • Între Prahova şi Dîmboviţa • Pante abrupte, stâncoase, aspect impunător, frumuseţi naturale –Babele şi Sfinxul -( cei mai vizitaţi munţi) • Vârful Omu ( 2505m ) – staţie meteorologică

8. b) Grupa M-ţilor Făgăraşului • Între Dîmboviţa şi Olt • Moldoveanu ( 2544m ) şi Negoiu ( 2535m ) –cele mai înalte vârfuri din ţară, sunt sălaşul caprelor negre; • Pe Argeş la Vidraru - hidrocentrală

9. c) Grupa Munţilor Parâng (între Olt şi Jiu) • Munţii Parâng ( peste 2500m ) • Munţii Şureanu – cetatea dacică Sarmizegetusa

10. d) Grupa Munţilor Retezat Godeanu • Între Jiu şi Timiş, Cerna şi Bistra • Munţii Retezatului – Parcul Naţional Retezat (plante şi animale rare) • Pe înălţimi sunt multe lacuri • Între Parîng şi Retezat – Depresiunea Petroşani • TRECĂTORI: Predeal(Valea Prahovei),Turnu Roşu şi Cozia (Valea Oltului), Lainici(Valea Jiului), Bran • BOGĂŢII:păduri, păşuni, cărbuni, importanţă turistică;

11. În vestul Depresiunii Transilvaniei între Dunăre, la sud, şi râul Barcău, la nord. Înălţimea- rareori-peste 1800m Grupa M-ţilor Banatului -între Dunăre şi Timiş -în sud-Defileul Dunării, hidrocentrala Porţile de Fier. CARPAŢII OCCIDENTALI (de Apus) • Grupa M-ţilor Poiana Ruscă -între Timiş , Bistra şi Mureş (nord) -cele mai importante zăcăminte de marmură şi fier • Grupa M-ţilor Apuseni cu M-ţii Bihorului ( peste1800m) şi M-tii Metaliferi BOGĂŢII: păduri,cărbuni, aur,fier, etc FRUMUSEŢI -Cheile Turzii, gheţarul Scărişoara, Cheile Ponorului, un frumos şirag de peşteri, Detunata,etc.

12. DEALURILESunt forme de relief mai joase decât munţii (300-1000m), cu pante şi culmi domoale. • Se întind în jurul munţilor • Sunt numite Dealuri subcar- patice şi Dealurile de Vest • S-au format prin încreţirea scoarţei pământului • Sunt separate de depresiuni • Subcarpaţii: • Moldovei • de Curbură • Getici • Dealurile Vestice s-au format • prin depunerea pietrişului şi nisi- • pului adus de apele curgătoare . • BOGĂŢII: - la suprafaţă: păşuni,păduri,livezi,vii(Măgura Odobeştilor, Valea Călugărească); - în subsol: cărbuni, petrol, gaze naturale, sare, ape minerale(Slănic- Prahova, Olăneşti, Călimăneşti-ape pt. vindecarea unor boli)

13. DEPRESIUNEA (PODIŞUL) TRANSILVANIEI Aşezare:în mijlocul arcului carpatin,partea centrală şi N-V Transilvaniei Înălţimea:mijlocie-500m, mai înaltă în partea de est700-800m Porţi către exterior:Someşul Mureşul şi Oltul • BOGĂŢII -în adâncuri:gaz metan şi sare -la suprafaţă:pomi fructiferi, cereale, viţă-de-vie, păduri de stejar şi fag. • Unităţi componente: - Pod. Someşului - Câmpia Transilvaniei - Pod. Târnavelor

14. PODISURILE 2. -mai înalt în N,mai jos în S -bun pt. agricultură -Oraşe: Iaşi,Suceava, Bacău, Botoşani • Sunt forme de relief mai înalte decât câmpiile. • Sau format prin depunerea nisipului, pietrişului,argilei în locul unor lacuri sau prin tocirea munţilor. 3. Mai înalt la nord -este străbătut de Jiu, Olt, Argeş. -bun pt. cereale, pomi fructiferi, viţă de vie (Drăgăşani); -în subsol: petrol, gaze naturale, şi cărbuni • PRINCIPALELE PODIŞURI:1) Pod. Transilvaniei(în centrul ţării)2) Pod. Moldovei (între Siret şi Prut) 3) Pod. Getic (între Dâmboviţa şi Dunăre) 4)Pod. Moldovei (între Dunăre, Marea Neagră şi Bulgaria la sud) 4.Format din: a) Masivul Dobrogei de Nord( M-ţii Măcinului-465m)-cei mai vechi munţi -granitul, păduri de stejar şi tei; -se cultivă viţa de vie, cereale b) Pod. Dobrogei de Sud- neted ca o câmpie -sunt puţine ploi -în est- litoralul cu portul Constanţa şi staţiuni de odihnă şi tratament

15. CÂMPIILE • Forme joase de relief, netede şi întinse (200-300m) • Sunt foarte bune pentru agricultură. • CÂMPIA ROMÂNĂ sau • CÂMPIA DUNĂRII (grânarul ţării) • situată în sud, de-a lungul Dunării • partea de est – Câmpia Bărăganului • – cea mai întinsă şi netedă • b) CÂMPIA DE VEST • situată în vestul ţării • Se cultivă mari suprafeţe cu cereale • este brăzdată de Jiu, Olt, Argeş, • Ialomiţa, Buzău, Siret • iarna foarte geroasă cu vânturi • puternice, vara f. Călduroasă -este străbătută de Someş, Crişuri, Mureş, Timiş -iarna este blândă în sud şi aspră în Nord, cu precipitaţii bogate • se întâlnesc lacuri cu apă dulce, • se întâlnesc lacuri cu apă dulce, • sărată sau amară • în vest ,soluri nisipoase-se • cultivă viţa de vie • în subsol – petrol şi gaze naturale -în subsol – zăcăminte de petrol , gaze naturale şi izvoare termale(cu apă caldă- folosite în tratarea unor boli -Staţiunea Băile Felix, lângă Oradea)

16. LUNCILE: • sunt fâşii de pământ înguste, netede şi joase, întinse de-a lungul râurilor, de o parte şi de alta a acestora; • în zona de câmpie sunt mai largi decât în zona de deal; LUNCILE ŞI DELTA DUNĂRII • DELTA DUNĂRII -este cel mai nou pământ al ţării • LUNCA DUNĂRII – de la Drobeta Turnu Severin până la Delta Dunării • Se desparte în trei braţe: -CHILIA, SULINA şi SF.GHEORGHE • Este o adevărată împărăţie a apelor, a plantelor, păsărilor şi animalelor. -se găsesc bălţi şi lacuri cu peşte; -terenurile sunt foarte roditoare (zarzavaturi şi cereale) -pădurile (din sălcii şi plopi) se numesc zăvoaie; -s-au construit diguri împotriva revărsării apelor (în Balta Ialomiţei şi Insula Mare a Brăilei şi canale de scurgere pentru desecarea terenurilor; • Aluviunile depuse formează Ridicături de pământ numite Grinduri (aici cresc păduri de sălcii, plopi şi stejari unde se adăpostesc mistreţi, vulpi şi lupi. • Delta Dunării este unică în Europa prin frumuseţe, bogăţie şi varietatea plantelor şi animalelor şi declarată rezervaţie naturală • Delta este vizitată • de turişti pentru • frumuseţile ei. • Păsări: lopătarul, cocorul, raţa şi gâsca sălbatică,lebăda, pelicanul • Insecte (ţânţari, libelule,fluturi),melci,scoici,păianjeni,broaşte,şerpi,peşti(40),vidra,nurca. • Plante: stuf (pentru hârtie ),papura;