Raportul anual pe 2006 privind situaţia drogurilor în Europa

1. Raportul anual pe 2006 privind situaţia drogurilor în Europa Numele, locul, data şi ora

2. Cele mai recente informaţii privind problema drogurilor în Europa • Sinteză privind fenomenul european al drogurilor în 29 de ţări • Date statistice şi analize: pentru întreaga Europă sau pe ţări • Cele mai recente tendinţe şi reacţii • Extrase: • politici europene privind drogurile • diferenţele de gen • drogurile în mediile recreaţionale

3. Un set informativ în mai multe limbi Raportul anual pe 2006: Tipărit sau on-line în 23 de limbi • http://annualreport.emcdda.europa.eu • Documente suplimentare în limba engleză: • Selected issues [Extrase] http://issues06.emcdda.europa.eu • Statistic bulletin [Buletinul statistic] http://stats06.emcdda.europa.eu • Country data profiles [Profiluri statistice pe ţări] http://dataprofiles06.emcdda.europa.eu • Reitox national reports [Rapoartele naţionale Reitox]http://www.emcdda.europa.eu/?nnodeid=435

4. Principalele titluri 2006 • Prima parte: Raportul anual

5. Principalele titluri 2006 • Drogurile în Europa, acum mai ieftine ca oricând • Heroina — capturi şi producţie în creştere • Continuă transmiterea bolilor infecţioase legate de consumul drogurilor • Decese — tendinţa în scădere nu se confirmă

6. Principalele titluri 2006 (continuare) • Cocaina — continuă tendinţa de creştere, dar se manifestă anumite semne de stabilizare • Cocaina — producţia globală în creştere, traseele de import se diversifică • Problemele legate de cocaină devin vizibile în anumite ţări

7. Drogurile în Europa, mai ieftine ca oricând • Mari variaţii în preţul drogurilor între diferite ţări • Analiza bazată pe un număr limitat de ţări • Preţul de stradă al drogurilor ilicite a scăzut considerabil în Europa între 1999-2004, în multe ţări şi pentru majoritatea drogurilor • Pe ansamblul Europei şi corectate pentru inflaţie, preţurile au scăzut pentru răşina de canabis (cu 19%), plantele de canabis (cu 12%), cocaină (cu 22%) heroină (cu 45%), amfetamină (cu 20%), ecstasy (cu 47%)

8. Preţul drogurilor (continuare) • Preţurile drogurilor sunt influenţate de mulţi factori: fluctuaţia în aprovizionare, gradul de puritate, tipul produsului, cantitatea achiziţionată etc. • Dificultatea analizelor: natura ascunsă a pieţei ilicite, diferenţe între ţări privind calitatea datelor şi metodele de colectare a acestora • Nu s-a constatat o legătură directă între preţ şi tendinţele altor indicatori (capturi, prevalenţă, puritate etc.) • Necesitatea de a dezvolta o mai bună înţelegere a factorilor care influenţează preţurile drogurilor şi a modului în care preţurile influenţează nivelurile de consum al drogurilor

9. Tendinţe în preţurile cu amănuntul ale drogurilor în Europa 1999–2004

10. Heroina — capturi şi producţie în creştere • Afghanistanul, liderul mondial în livrarea de opiu ilicit: se estimează 89% din totalul producţiei (4.100 tone) în 2005 • Recentele creşteri de producţie arată că producţia globală ar putea depăşi cererea globală (UNODC) • Asia (50%) şi Europa (40%) continuă să furnizeze cele mai mari cantităţi de heroină capturate din lume • Cantităţile totale capturate în Europa au crescut constant din 1999

11. Heroina (continuare) • Nivel record de capturi în 2004: un număr estimat de 46.000 de capturi în Europa au dus la recuperarea a 19 tone de heroină. O creştere de peste 10% faţă de cantităţile capturate în 2003 • Nu se pot ignora pericolele ridicate de surplusul de heroină ilicită • Heroina nu mai este un drog “la modă”, dar o nouă generaţie de tineri pot deveni vulnerabili • Heroina şi injectarea — probleme majore de sănătate publică în Europa în viitorul previzibil

12. Continuă transmiterea bolilor infecţioase legate de consumul drogurilor • HIV —prevalenţa infecţiilor în rândul IDU încă scăzută în majoritatea ţărilor europene. În circa 10 ţări ratele infecţiilor în jurul sau sub 1% din IDU, în majoritatea Europei sub 5% • Se mai raportează infecţii noi cu HIV, atribuite injectării cu droguri, iar în unele zone sau grupuri poate chiar în număr crescut • HCV —cu prevalenţă ridicată în rândul IDU din Europa: peste 60% în unele probe analizate de la IDU • Programele de schimb de seringi acum la ordinea zilei. Parte a unei abordări mai largi (informare, educare, comunicare)

13. Decese – tendinţa de scădere nu se confirmă • Între 7.000 şi 8.000 de decese pe an în Europa legate de consumul de droguri • Datele recente arată că acestea au reprezentat 3% din totalul deceselor în rândul populaţiei adulte de sub 40 de ani • Estimările sunt legate direct de consumul de droguri, în special al opiaceelor, dar nu includ decesele cauzate de accidente, violenţă sau boli cronice • Profilul tipic al unei victime a supradozei în Europa: bărbat în jur de 35 de ani. În Europa, vârsta medie a victimelor supradozelor este în creştere

14. Decese legate de consumul de droguri (continuare) • Decesele subite legate de consumul de droguri în scădere între 2000–2003 • Scăderea a survenit după o creştere de 14% în perioada 1995–2000 • Datele disponibile pentru 2003–2004 indică o creştere de 3%, sugerând că tendinţa de scădere nu se confirmă • Poate nu anunţă o modificare pe termen lung, dar 13 ţări din 19 au înregistrat creşteri de anumite dimensiuni

15. Cap. 7, Fig. 13 Tendinţe pe termen lung în decesele subite legate de consumul de droguri, 1985–2004

16. Cocaina — tendinţa crescătoare continuă, dar cu anumite semne de stabilizare • Circa 10 milioane de europeni (peste 3% din populaţia adultă de 15–64 ani) au consumat cel puţin o dată cocaină • Circa 3,5mil. au consumat probabil în ultimul an (1%) • Circa 1,5mil. (0,5% dintre adulţi) declară consum de cocaină în ultima lună • Consumul de cocaină la valori istorice ridicate după standardele europene, dar mai scăzute decât în SUA, unde rata de prevalenţă de-a lungul vieţii se ridică la 14% • Diferenţe mari: ratele de prevalenţă încă scăzute în multe ţări • În două ţări foarte afectate (Spania, Regatul Unit), semne de stabilizare după creşterile mari de la sfârşitul anilor 90

17. Cap. 5, Fig. 6 Prevalenţa consumului de cocaină din ultimul an pentru totalul adulţilor (15-64 ani) şi la adulţii tineri (15-34 ani şi 15-24 ani)

18. Cap. 5, Fig. 7 Tendinţe în prevalenţa consumului de cocaină din ultimul an la adulţii tineri (15-34 ani)

19. Cocaina — producţia globală în creştere, traseele de import se diversifică • Producţia globală de cocaină: circa 687 tone în 2004 (UNODC) • Cea mai mare parte a cocainei capturate în Europa provine direct din America de Sud.Cu trasee de tranzit prin America Latină, zona Caraibelor şi tot mai mult prin ţările africane • Circa 74 de tone de cocaină au fost capturate în Europa în 2004 — o scădere de 20% faţă de 2003 • Numărul estimat de capturi a crescut cu 36% în 2004, ajungând la 60.890 • Peninsula Iberică este principalul punct de intrare a cocainei în Europa, cu peste jumătate din cantităţile confiscate

20. Problemele legate de cocaină devin vizibile în unele ţări • Problemele devin vizibile, dar încă la nivel relativ scăzut • Circa 12% dintre toate solicitările noi de tratament sunt legate de cocaină, cu mari diferenţe între ţări • În Spania şi Ţările de Jos, unde consumul de cocaină este relativ bine stabilit, cel puţin una din patru cereri de tratament pentru droguri este legată de cocaină • Necesitatea de a dezvolta o mai bună înţelegere a ce constituie un tratament adecvat pentru problemele legate de consumul de cocaină şi cocaină crack • Circa 400 de decese consemnate în legătură cu consumul de cocaină

21. Drogurile în Europa — fapte şi cifre • 65 mil. de adulţi au consumat cel puţin o dată canabis (consum de-a lungul vieţii) – 20% din totalul populaţiei adulte • 10 mil. adulţi au consumat cel puţin o dată amfetamină – 3% din totalul populaţiei adulte • 8,5 mil.adulţi au consumat cel puţin o dată ecstasy – 2,6% din totalul populaţiei adulte • Un număr estimat de 1,7 mil. consumatori problematici de droguri (în special consumatori de heroină) în prezent în UE • Vezi sinteza “Drogurile în Europa – fapte şi cifre” pentru mai multe date privind fiecare drog

22. Principalele titluri 2006 • Partea a II-a: extrase

23. Principalele titluri 2006 • Strategii privind drogurile cu abordare mai amplă • Servicii de tratament adresate femeilor consumatoare de droguri – încă limitate în Europa • Tipologie diferită a efectelor nocive legate de droguri în cazul femeilor • Se reduce diferenţa dintre sexe?

24. Principalele titluri 2006 (continuare) • Conform anchetelor, consumul de droguri stimulante de către amatorii de cluburi este de 10 ori mai probabil (faţă de ponderea tinerilor în ansamblul populaţiei) • Turismul pentru petreceri şi consumul de droguri în vacanţă • Riscurile pe termen lung ale consumului de alcool sunt adesea ignorate • Probleme de monitorizare

25. Strategii privind drogurile cu abordare mai amplă • Aproape toate ţările europene includ în prezent iniţiativele de politici în cadrul unor strategii / planuri de acţiune naţionale generale privind drogurile • Semne de abordare mai largă în strategii, pentru a cuprinde atât substanţele licite care dau dependenţă (alcool, tutun, medicamente), cât şi drogurile ilicite • Peste două treimi dintre ţările analizate fac în prezent o legătură sau o referire la substanţele licite în documentele lor programatice

26. Servicii de tratament adresate femeilor consumatoare de droguri – încă limitate în Europa • Creşte preocuparea faţă de nevoile femeilor consumatoare de droguri, care reprezintă în prezent circa 20% din consumatorii care încep un tratament • Aproape toate ţările UE şi Norvegia oferă în prezent cel puţin o unitate de tratament destinată exclusiv femeilor, sau femeilor cu copii,dar accesul la astfel de servicii este de multe ori limitat • Majoritatea femeilor primesc încă asistenţă în cadrul serviciilor nediferenţiate pe sexe • Aproape un sfert (23%) dintre femeile care apelează la serviciile de tratament în ambulatoriu locuiesc împreună cu copiii pe care îi cresc • Preocupările legate de îngrijirea copiilor pot descuraja femeile să solicite ajutor. Serviciile adaptate la nevoile femeilor s-au dovedit că le pot reţine pe acestea la tratament

27. Tipologie diferită a efectelor nocive legate de droguri în cazul femeilor • În funcţie de ţară, femeile reprezintă între 7% şi 35% dintre decesele legate de consumul de droguri • Diferenţe între sexe privind tendinţele în cazul deceselor • Între anii 2000 şi 2003, decesele din cauza supradozelor au scăzut în rândul bărbaţilor cu circa 30%, iar în cazul femeilor cu circa 15% (UE-15) • Date recente din studierea IDU din nouă ţări UE arată o prevalenţă medie a HIV de 13,6% în rândul bărbaţilor şi de 21,5% în al femeilor • Măsurile de reducere a efectelor nocive în cazul consumatorilor de mare risc sunt mai puţin efective în cazul femeilor decât al bărbaţilor?

28. Se reduce diferenţa dintre sexe? • Diferenţiere evidentă între sexe în aproape toate aspectele fenomenului drogurilor • Bărbaţii continuă să fie mai numeroşi decât femeile printre consumatorii din toate ţările Europei, îndeosebi în cazurile în care consumul este frecvent, intensiv şi problematic • Nu există o probă solidă că se reduce diferenţa dintre nivelurile de consum la bărbaţi şi la femei • Datele privind consumul de droguri la elevi (15-16 ani) dezvăluie însă tendinţe îngrijorătoare. În unele ţări, fetele par că-i ajung din urmă pe băieţi în consumul de droguri şi alcool de-a lungul vieţii

29. Conform anchetelor, consumul de droguri stimulante de către amatorii de cluburi este de 10 ori mai probabil decât în cazul altor persoane • În unele cazuri, două treimi dintre amatorii de cluburi au declarat că au consumat cel puţin o dată substanţe stimulante • Peste 60% dintre dintre amatorii de cluburi anchetaţi în câteva locaţii din Franţa, Italia şi Regatul Unit au declarat că au încercat la un moment dat cocaina • Peste jumătate dintre amatorii de cluburi din Republica Cehă, Franţa, Ungaria, Ţările de Jos şi Regatul Unitau declarat că au încercat la un moment dat ecstasy

30. Fig. 2 Prevalenţa consumului de ecstasy (o dată în viaţă) – date privind cluburile şi ansamblul populaţiei

31. Consumul de droguri în medii recreaţionale (continuare) • Unele anchete înregistrează rate de consum de-a lungul vieţii pentru ketamină între 7% (Republica Cehă) şi 21% (Ungaria)… • … şi un consum de GHB între 6% (Regatul Unit) şi 17% (Ţările de Jos) • În ceea ce priveşte halucinogenele, s-au înregistrat cifre ridicate în anchetele realizate în cluburi din Republica Cehă (45% dintre cei anchetaţi declară că au încercat LSD), precum şi în Franţa (55% au încercat „ciuperci halucinogene”)

32. Turismul pentru petreceri şi consumul de droguri în vacanţă • Conform studiului, în special tinerii consumă droguri sau le consumă mai frecvent, atunci când sunt în vacanţă în străinătate • În Spania, consumul de droguri în medii recreaţionale este cel mai ridicat în zona staţiunilor turistice • Un studiu efectuat în Suedia a identificat faptul că, dintre tinerii care au încercat droguri ilegale, 23% le-au încercat prima dată în timpul unor călătorii în străinătate • Interviurile realizate cu tineri vilegiaturişti care se întorceau de la Ibiza, în cadrul unui studiu realizat în Regatul Unit, au arătat că frecvenţa de consum pentru toate drogurile era mai mare în timpul vacanţei decât acasă

33. Riscurile pe termen lung ale consumului de alcool sunt adesea ignorate • Pentru majoritatea tinerilor din întreaga Europă, consumul de droguri nu este încă în mod necesar o parte integrantă a activităţilor dintr-un loc de dans • Pentru cei mai mulţi, muzica, aspectele sociale şi consumul de alcool sunt cele mai importante experienţe oferite de acest mediu • Producătorii de băuturi alcoolice se concentrează acum pe piaţa foarte profitabilă a muzicii de dans, creând băuturi noi destinate tinerilor • Preocupare privindriscurile de sănătate pentru amatorii de cluburi care beau adesea în exces, uneori combinând alcoolul cu droguri ilegale • Amatorii de cluburi sunt în general conştienţi de riscurile de sănătate şi juridice legate de consumul de droguri, dar mai puţin conştienţi de problemele legate de consumul de alcool şi de riscurile pe termen lung asociate cu acesta

34. Probleme pentru monitorizare • OEDT se confruntă în prezent cu problema monitorizării unui spectru mult mai larg de substanţe decât în urmă cu un deceniu • Policonsumul prezintă o dificultate majoră pentru sistemele de monitorizare care, în mod tradiţional, supravegheau consumul individual al diferitelor substanţe • Dezvoltarea unor noi metodologii pentru înţelegerea acestui tip de consum de droguri trebuie să ocupe o poziţie importantă pe agenda viitoare de lucru • Pe lângă monitorizarea situaţiei prezente, OEDT supraveghează apariţia unor noi droguri sau noi tendinţe care pot pune în pericol sănătatea publică