Aspecte practice de s ă n ă tate public ă oro-dentar ă

1. Aspecte practice de sănătate publicăoro-dentară

2. WHAT IS ORAL HEALTH? • Oral health means being free of chronic mouth and facial pain, oral and throat cancer, oral sores, birth defects such as cleft lip and palate, periodontal (gum) disease, tooth decay and tooth loss, and other diseases and disorders that affect the mouth and oral cavity.

3. WHAT ARE COMMON CAUSES OF ORAL DISEASE? • Oral diseases share common risk factors with the four leading chronic diseases -- cardiovascular diseases, cancer, chronic respiratory diseases and diabetes -- including unhealthy diet, tobacco use, and harmful alcohol use. Poor oral hygiene is also a risk factor.

4. ORAL HEALTH FACTS • The most common oral diseases are dental cavities and periodontal (gum) disease. • 60-90% of school children worldwide have dental cavities. • Severe periodontal (gum) disease, which may result in tooth loss, is found in 5-20% of middle-aged adults; the rate varies across geographical regions. • Incidence of oral cancer ranges from one to 10 cases per 100 000 population in most countries.

5. ORAL HEALTH FACTS • Birth defects such as cleft lip and palate occur in around one per 500-700 of all births; the birth prevalence rate varies substantially across ethnic groups and geographical areas. • 40-50% of people who are HIV-positive have oral fungal, bacterial or viral infections, which often occur early in the course of HIV infection. • Traditional curative dental care is a significant economic burden for many high-income countries, where 5-10% of public health expenditure relates to oral health.

6. WHO ACTIVITES FOR INTEGRATED PREVENTION OF ORAL DISEASE AND HEALTH PROMOTION • The public health solutions for oral diseases are most effective when they are integrated with other chronic diseases and with national public health programmes. The activities of the World Health Organization (WHO) span advocacy, prevention and treatment: • Advocacy for a common risk factor approach to prevent oral and other chronic diseases simultaneously; • Fluoridation programmes to improve fluoride access in low-income countries; • Technical support for countries that are integrating oral health into their public health systems.

7. Afecțiuni vizate • Caria dentară • Boala parodontală • Cancerul oral • Aspecte de sănătate publică ale defectelor de dezvoltare ale smalțului • Traumatismele dentare • Anomaliile dento-faciale

8. 1.Caria dentară - evaluare • DMF-indicele care înregistrează numărul de dinți DMFT sau de suprafețe DMFS cariate (Klein, Palmer 1937) • Avantaje - poate oferi date precise asupra modificărilor produse în prevalența cariei dentare • Dezavantaj – nu se înregistrează numărul dinților / suprafețelor cu risc de apariție a cariei dentare • Componenta M - este greu de stabilit etiologia pierderii dinților la adulți • Componenta F - ponderea cea mai mare – opiniile specialiștilor referitoare la situațiile care necesită terapie restaurativă sunt diferite

9. Prevalenţa carieidentare • < sec XVII-gradul de afectare prin carie dentarănivel scăzut • > sec XVII-1970 – creștere dramatică • 1945-1950 – raționalizarea consumului alimentar • > anii 70 – în țările dezvoltate prevalența cariei scade, în unele țări în cus de dezvoltare a crescut • Distribuție neuniformă

10. Prevalența carieidentare(continuare) • O.M.S. 1995, 178 țări : - 25% au DMFT = 0 -1,1 - 42% au DMFT = 1,2 – 2,6 - 30% au DMFT = 2,7 – 4,4 - 13% au DMFT = 4,5 – 6,5 - 2,1% au DMFT > 6,6 In prezent: caria dentară este o boală a grupurilor sociale defavorizate

11. Prevenţiacarieidentare • Fluorul – eficient când se menține la un nivel scăzut dar constant în cavitatea orală • Utilizarea timpurie a pastelor de dinți cu fluor - fluoroza dentară - se recomandă conc. de fluor în pastele de dinți <500 ppm, dar în cazul pastelor de dinți cu un conținut aşa de redus de fluor nu se cunoaște eficiența în prevenirea cariei dentare

12. Strategii • În ultimii ani – selectarea strategiilor preventive corespunzatoare: # populationale (fluorizarea apei) # in functie de riscul carios (sigilarea santurilor şi fosetelor) • Predictori: susceptibilitatea la carie la dintii temporari sau factorii salivari; aceste metode nu au dat rezultatele asteptate, posibilitatea aplicarii strategiilor bazate pe risc carios este inca indoielnica

13. Educaţiapentru sănătatea orală • Reducerea frecvenţei consumului de produse zaharoase şi băuturi îndulcite • Periajul dentar efectuat cu regularitate, cu paste de dinţi cu fluor • Prezentarea periodică la controlul stomatologic

14. Managementulcariilordentare • Stomatologia- profesie relativ nouă, are origini în necesitatea rezolvării leziunilor carioase, leziuni care la sfârșitul sec XIX afectau > 90% din populație • Modalitățile de tratament ale cariei dentare au cunoscut de-a lungul timpului modificări esențiale (principiile de tratament ale cariei dentare, efectele obturațiilor de amalgam)

15. Caria dentarăcontinuă să fie o problemă majoră de sănătate publică, managementul său solicităîncă o mare parte din bugetulacordat sănătății, motiv care impunecontinuareaeforturilor de a găsisoluții pentruprevenireaacesteiafecțiuni

16. WHO OMS 2008 • dental education – 11 schools • Yearly output of Graduates – 1500 • Dental Curriculum No. of Years – 5

17. Per Cent Affected; DMFT; Different Age groups IN ROMANIA

18. REFERINȚELE BIBLIOGRAFICE ale OMS 1) Petersen P.E. et al. Oral health status among schoolchildren in Romania,1992. Community Dent. Oral Epidemiol 1994; 22 : 90-93. 2) Chief Dental Officer 3) Marthaler T.M. et al. The Prevalence of Dental Caries in Europe 1990-1995 - Symposium Report. Caries Res. 1996; 30: 237-255. 4) Petersen P.E. and Tanase. Oral health status of an industrial population in Romania. Internat. Dent. J. 1997; 47: 194-198.

19. Bolile parodontaleTeste de diagnostic şi predictori de progresie • Predictorii de distrucție parodontală - ajută la prognosticul evoluției afecțiunii. Se urmărește stabilirea unor determinări clinice / laborator care să poată semnala în viitor distrucția parodontală la subiecți cu parodonțiu intact, sau să poată diagnostica pacienți care prezintă un stadiu foarte precoce de afectare parodontală distructivă • Indicatori de activitate distructivă – ajută la diagnosticarea afectțunii prezente și la monitorizarea efectelor terapiei aplicate

20. În prezent nu este disponibilă nici o biotehnologie sigură pentru indicatorii de prognostic • Clinicienii și cei care lucreză în domeniul planificării sănătății publice – dispun în prezent de 2 predictori acceptați: * existența unei gingii sănătoase și absența sângerării la sondare *analiza radiografică prin compararea nivelului pierderii de atașament parodontal sau de os alveolar cu vârsta pacientului

21. Epidemiologie parodontală • CPITN întrodus de O.M.S. – metodă de evaluare a stării de sănătate parodontală • Community Periodontal Index of Treatment Needs (CPITN) Teeth to be examined: 1.7 1.6 1.1 2.6 2.7 4.7 4.6 3.1 3.6 3.7

22. Problematica sănătății parodontale la nivel mondial • Aspectele furnizate de indicele CPITN – oferă o imagine asupra amplorii pe care o are problema afecțiunilor parodontale • În cazul adolescenților (15-19 ani), subiecții din țările în curs de dezvoltare prezintă depozite de tartru în medie mult mai mari decât la cei din țările industrializate • În cazul adulților – se remarcă absența unei diferențe nete între țările industrializate şi cele în curs de dezvoltare • Situațiile pot fi inversate

23. Ideea ca afecțiunile parodontale constitue o problemă mai mult a țărilor în curs de dezvoltare pare să fie adevărată doar sub aspectul igienei orale • Bolile parodontale nu reprezintă principala cauză a pierderii dinților < 50 ani , şi nici a edentațiilor < 60 ani

24. Stabilirea necesitatilor de tratament şi a scopurilor mentinerii sanatatii parodontale • În ce masura constitue distructia parodontala o problema de sanatate publica ?

25. Scopul ingrijirilor parodontale • Wennstrom –scopul ingrijirilor parodontale-controlul dezvoltarii afectiunilor parodontale distructive astfel incat sa se previna pierderea functiei dintelui de-a lungul vieţii, fără a se pune accent pe prevenirea / eliminarea tuturor semnelor clinice de inflamatie parodontala. • Se admite prezenta unei cantitati de placa bacteriana, tartru, a unui grad de inflamatie gingivala şi chiar pierderea de atasament, atata timp cat acestea nu ameninta functionalitatea normala a dintelui pe arcada

26. Stabilirea deciziilor privind necesitatile de tratament parodontal, în functie de cantitatea de suport osos restant la varsta respectiva. Scopul acestui model este pastrarea la varsta de 75 de ani, a unei inaltimi a osului alveolar egala cu cel putin 1/3 din lungimea radacinii

27. Strategia de obtinere a starii de sanatate parodontala la nivel comunitar • Strategii care se adreseaza intregii populatii, scopul major trebuie sa îl constitue preventia / reducerea ratei pierderii de atasament. Preventia la nivel populational se adreseaza modificarii amplasarii pe scala riscului, în sensul reducerii expunerii la factorii de risc şi a ratei de progresie. • Se incearca obtinerea unei mai bune constientizari a populatiei privind starea de sanatate parodontala / necesitatea imbunatatirii igienei orale

28. Campaniile de preventie – concentrate asupra populatiei tinere • Componenta preventiva din cadrul stilului de viaţa este mai usor de indus şi de acceptat la varste tinere • Datorita imposibilitatii de a depista indivizii cu risc real inca de la varste tinere, trebuie considerati toţi indivizii ca apartianad grupului cu potential de risc

29. Campaniile izolate care urmaresc doar imbunatatirea igienei orale nu sunt foarte eficiente. Abordarile generale de promovare a sanatatii , bazate pe dezvoltarea sociala, educationala economica au mai multe sanse de succes pe termen lung şi de mentinere a efectelor.

30. Cancerul oralepidemiologia cancerului oral • Cea mai frecventa forma de cancer oral: carcinomul limbii, per total cc oral reprezinta 30-50% din totalul cancerelor (India) • Factori de risc: fumatul, tutunul • Factori predispozanti: alimentatia bogata în grasimi, consumul redus de alimente ce contin vitamina A, deficientele de Fe. Alimentatia bogata în fibre / consumul vit C sunt invers proportionale cu riscul la cc oral

31. Variatiile incidentei cc oral de la o regiune geografica la alta şi de la o tara la alta se dateoreza diferentei în expunere la factorii de risc specifici

32. Aspecte de sănătate publică • Anii ’90 –tarile industrializate –crestere a incidentei şi a mortalitatii prin cc oral (frecvent afectate persoane de sex masculin cu varsta între 35-64 ani) • Este cunoscut faptul ca leziunile mici / precanceroase pot fi tratate conservativ în timp ce tratamentul leziunilor avansate are un impact fizic / psihologic important, prognosticul este nefavorabil.

33. Elementul cheie pentru cresterea calitatii şi a duratei de supravietuire –o mai eficienta depistare a afectiunii intr-un stadiu premalign, atata timp cat leziunea invaziva este de mici dimensiuni

34. Preventia primara • Reducerea consumului de tutun şi alcool

35. Prevenţia secundară • Importanta depistari cazurilor de imbolnaviri si controlul leziunilor canceroase şi precanceroase orale • Durata de supravietuire a pacientilor cu leziuni canceroase depistate intr-un stadiu precoce este > decât celor care se prezinta intr-un stadiu avansat de boala

36. S-a dorit introducerea screening-ului populational ca strategie preventiva- costurile, beneficiile, eficacitatea, fezabilitatea sa nu l-au impus ca fiind adecvat

37. Programele tinta asupra grupurilor cu risc crescut par a fi cea mai buna strategie din punct de vedere a raportului cost / eficienta, daca ne referim la raportul dintre costul per individ şi beneficiile pe care le aduc, dar complianta scazuta de care dau dovada aceste grupuri populationale constitue o serioasa amenintare pentru viabilitatea economica a programului

38. Direcţii de viitor • Screening-ul asupra leziunilor precanceroase / canceroase orale şi initiativele corespunzatoare de promovare a sanatatii pot fi evaluate complet doar cu ajutorul unui studiu prospectiv randomizat şi controlat. Costurile necesare, dificultatile de ordin logistic si ale organizarii / desfasurarii unui astfel de studiu şi ale evaluarii sale au costuri economice mari. • Alternativa: proiecte demonstrative ample, determinarea rezultatelor intermediare obtinute, ca metoda de evaluare.

39. Aspecte de sanatate publica ale defectelor de dezvoltare ale smaltului • Defectele de smalt-dovedesc interventia unor tulburari locale şi sistemice în cursul perioadei de formare a dintiilor • Defectele de smalt ca problema de sanatate publica intereseaza sub aspectul necesitatii supravegherii factorilor de mediu cu potential de afectare a amelogenezei, precum şi de amploarea necesitatilor de tratament pe care le determina la nivel comunitar

40. Defectele determinate de factori genetici, mai rare, nu sunt considerate o problema de sanatate publica decât daca se inregistreaza o prevalenta mare a lor

41. Epidemiologie • Indicii utilizati în cadrul studiilor sunt DDE (Development Defects of Enamel Index), indicele de fluoroza a suprafetelor dentare, indicele Dean

42. Traumatismele dentare • În ultimele doua decenii a avut loc o crestere a numarului traumatismelor dentare

43. Preventia traumatismelor dentare • Majoritatea traumatismelor dentare nu pot fi prevenite, doar traumatismele din sport pot avea o rata de preventie prin folosirea de gutiere şi masti speciale (în hochei, box, footballul ameriacn, rugby)

44. Prognosticul dintiilor avulsionati şi reimplantati depinde de rapiditatea reimplantarii; de aceea trebuie realizat un program de educare a populatiei pentru realizarea unui prim ajutor eficient, în cazul în care medicul stomatolog nu este în apropierea accidentului. • Aceste campanii se realizeza în locuri strategice ( cluburi spotive, cabinete scolare, servicii de ambulanta) şi la intervale regulate de timp

45. Anomaliile dento-faciale

46. Tratamentul ortodontic în contextul sanatatii publice • În multe din tarile dezvoltate tratamentul ortodontic este subventionat din bugetul sanatatii publice sau de asigurarile de stat, personale sau de serviciu

47. Necesitatea de tratament • În incercarea de a imparti malocluziile pe categorii în functie de nivelul necesitatii de tratament au fost descrisi o serie de indicatori: indicele ocluzal, indicele de evaluare a malocluziilor, indicele prioritatilor de tratament. • Indicele Comitetului National Medical din Suedia = metoda de stabilire a gradului de severitate al acelor caracteristici care pot constitui o amenintare pentru longevitatea dentitiei, determinandu-se astfel urgenta tratamentului necesar.

48. Indicele necesitatii de tratament ortodontic ( IOTN-The Index of Orthodontic Treatment Need) clasifica malocluziile în functie de importanta diferitelor caracteristici ocluzale pentru sanatatea dentitiei individului şi pentru functia estetica, cu scopul de a identifica indivizii cu cea mai mare probabilitate de a beneficia de tratament ortodontic

49. Indicele cuprinde o componenta referitoare la sanatatea dentara şi una referitoare la functia estetica. • Componenta privind sanatatea dentara a indicelui IOTN reprezinta o incercare de a sintetiza elementele prezente care dovedesc efectele negative ale malocluziei şi beneficiile potentiale ale tratamentului ortodontic • Componenta estetica –evaluarea se face sub aspectul estetic de ansamblu al dentitiei. Valoarea obtinuta indica gradul necesitatii de tratament sub aspectul estetic, reflectand necesitatea socio-psihologica de tratament ortodontic

50. Serviciile ortodontice constitue unul din aspectele importante ale sanatatii publice orale. Malocluzia nu este o boala, cuprinde o serie de abateri de la normal care au o influenta limitata asupra sanatatii orale. • Cererea de tratment ortodontic depaseste în multe tari resursele existente şi ridica dificultati de distribuire a acestor resurse de care dispune sanatatea publica, motiv pentru care este recomandata utilizarea indicatorilor care sa ajute la alocarea lor judicioasa