Modul Farmacoepidemiologie Specialitate Farmacie clinica

1. Modul FarmacoepidemiologieSpecialitate Farmacie clinica Coordonator curs SL Delia Bulea

2. Epidemiologia • Origine greaca: • “epi” = deasupra, peste; • “demos” = popor, populatie; • “logos” = stiinta. • Definitie: stiinta medicala care se ocupa cu studiul distributiei si determinantilor starilor sau evenimentelor legate de sanatate in anumite populatii, cu aplicarea rezultatelor acestui studio in controlul problemelor de sanatate. • Unitatea de studiu – populatia. Definitie: farmacoepidemiologia – domeniu de granita intre farmacologie si epidemiologie. Ramura cu caracter aplicativ a farmacotoxicologiei; studiaza CI si precautiile in farmacoterapie si farmacografie. Functii: profilactica, combatere. Unitatea de studiu – populatia tratata

3. Farmacoepidemiologia are ca obiect de studiu si de cunoastere: • tipurile si tendintele fenomenelor farmacotoxicologice, pe grupe de medicamente, varsta, zone geografice; • evolutia reactiilor adverse si intoxicatiilor; • studierea si elaborarea de masuri urmarind impiedicarea aparitiei tulburarilor farmacotoxicologice; • masuri si metode ptr intreruperea si diminuarea procesului epidemiologic; • formularea legilor generale ale procesului epidemiologic medicamentos; Ramurile epidemiologiei: 1. Generala: - geografica; - ecoepidemiologia; - seroepidemiologia; - e. biomoleculara si genetica; 2. Speciala: - e. HTA; - a diabetului zaharat etc.; 3. Descriptiva: - inregistreaza cazurile din populatie - ancheta; - stabileste distributia fenomenului urmarit; 4. Analitica: - prelucreaza informatiile obtinute anterior; - detecteaza determinantii, factorii cauzali ai fenomenului.

4. Procesul epidemiologic medicamentos • debut – odata cu introducerea medicamentului in terapeutica; • evolutie – oscilanta, ascendenta sau descendenta. Factori epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos • Factori determinanti: • izvorul epidemiogen, medicamentul; • populatia receptiva, cu particularitatile biologice ale organismului; • Factori favorizanti: • supradozarea relativa sau absoluta; • asocierile de medicamente; • asocierile cu unele alimente; • alti factori naturali; • Alti factori: • cunostinte despre mecanismele de actiune; • cunoasterea si aplicarea masurilor de prevenire; • abuzul de medicamente.

5. Anticipareareactiilor adverse Exista numeroase RA care apar numai la om si care nu pot fi evidentiate in cadrul farmacologiei predictive la animalele de laborator: somnolenta, greturi, ameteli, nervozitate, disconfort in regiunea epigastrica, cefalee, astenie, insomnie, oboseala, tinitus, rash cutanat, stare depresiva, meteorism, urticarie. Frecventa reactiilor adverse creste paralel cu numarul medicamentelor administrate concomitent. Bazele farmacoepidemiologiei practice 1. Supravegherea – sistemul de culegere activa, sistematica, analiza si interpretare a reactiilor adverse medicamentoase. Caracteristicile sistemului de supraveghere: • simplitate – formulare simple de completat; • mentinerea culegerii datelor la un minim necesar; • sensibilitate; • credibilitate; • flexibilitate; • acceptabilitate; • promptitudine; • reprezentativitate; • cu mare valoare predictiva pozitiva. • Etape: • culegerea datelor; • prelucrarea datelor; • interpretarea datelor; • difuzarea concluziilor. • Domenii de utilizare: • cunoasterea aprofundata a aparitiei reactilor adverse – mod de manifestare, modificari organism gazda; • legatura dintre cunoasterea farmacoepidemiologica a reactiilor adverse si interventia personalului specializat; • prognoza reactiilor adverse, tendinta viitoare de manifestare; • alte obiective.

6. Elementele unui sistem de supraveghere: Difuzarea informatiilor finale – catre sursele de date si catre responsabilii cu luarea deciziilor • definitie de caz; • populatia sub supraveghere; • ciclul supravegherii; • confidentialitatea; • atragerea participantilor la supraveghere. Evaluarea programului de supraveghere – analiza sensibilitatii, specificitatii, valorii predictive pozitive, reprezentativitatii, spontaneitatii, simplitatii, flexibilitatii, acceptabilitatii si costului programului Sursele datelor – culegere sistematica, regulata, uniforma, tintita, relevanta. Culegerea si raportarea datelor necesare supravegherii Limitarile supravegherii Calitatea datelor – se asigura prin: • chestionare corecte; • identificare, sortare si verificare cu usurinta; • necesara arhivarea datelor; Aplicatii ale supravegherii rc.adverse • fundamentarea programelor ptr. controlul rc. adverse; • evaluarea programelor de control; • supravegherea in cercetarea stiintifica; Analiza datelor – in general descriptiva. Raportarea datelor – la nivel local, zonal, national, OMS.

7. 2. Investigarea • Scopuri: de societate, stiintific. • Pregatirea investigatiei - Etape: • anuntarea persoanelor si org.vizate; • precizarea materialelor neceseare pentru efectuarea investigatiilor; • planificarea deplasarii; 3. Analizafarmacoepidemiologica • descrierea – tabele, grafice, indici (incidenta cumulativa, densitatea incidentei); • comparatia – arata daca asocierea este semnificativa; • erori („bias”) – de selectie, de informatie, confuzia, efectul de modificare, intamplarea; • interpretarea datelor – 2 etape; • folosirea rationamentului in analiza; Etapele investigatiei farmacoepidemiologice: • asigurarea existentei reactiilor adverse; • confirmarea reactiilor adverse; • evaluarea nr. de cazuri; • gruparea datelor; • determinarea persoanelor cu risc sau cu probleme de sanatate; • dezvoltarea unei ep. explicative; • propunerea de masuri de control si prevenire a reactiilor adverse.

8. 4. Evaluarea farmacoepidemiologica Def.: procesul stiintific de determinare a randamentului si sigurantei unei anumite miscari destinate prevenirii sau controlului unei probleme de sanatate (rc. adv). - Meta-analiza = combinarea rezultatelor unor cercetari diferite, folosind metoda statistica; - Restrictia si randomizarea: *restrictia – reduce potentialul de confuzie a evaluarii farmacoepidemilogice; *randomizarea – stabileste subiecte eligibile pentru un trial cu grupul de studiat si grupul martor, a.i. fiecare individ are sanse egale sa faca parte din oricare grup; - Aspecte de rationament: *de ordin etic; *selectarea populatiei ptr studiu, folosind criterii de selectie; *stabilirea rezultatului. Depistarea efectelor nedorite ale medicamentelor comercializate • Studii premarketing • < 3000 participanti, nu se pot detecta rc. adv. rare; • durata limitata; • uneori insuficient de reprezentative ptr. populatia generala;

9. Probleme care apar: • stabilirea nr. de pacienti cuprinsi in studiu; • latenta, cu aparitia unui nou efect advers; • problema testarilor multiple; • problema costurilor; • Sistemul de raportare sponana a reactiilor adverse • literatura de specialitate; • sistemul national de colectare a datelor; Seriile de cazuri – nr. de pacienti la care apare acelasi rezultat. • Studii de cohorta de orig. intraspitaliceasca: • informatii cu privire la toate metodele de folosire a medicamentelor in spitale; • detalii despre rc.adverse acute la medicamente folosite in spitale; • informatii despre frecventa unor evenimente cu risc; • identifica asociatii intre administrarea de medicamente anterior spitalizarii si efectele adverse ce au determinat internarea; • Studii de cohorta de orig. extraspitaliceasca: • comparatie intre experienta unui grup de pacienti expusi la un medicament cu un grup martor neexpus la nici o medicatie.

10. TIPURI DE STUDII CLINICE FOLOSITE IN FARMACOEPIDEMIOLOGIE • A. Studii de cohorta – urmaresc in timp un grup de subiecti • Au 2 scopuri principale: descriptiv, analitic. • Tipuri: • prospectiv – urmaresc un grup de subiecti care nu prezinta inca un anumit efect; • retrospectiv – urmaresc un timp un grup de subiecti cu masurarea factorilor de risc la debutul intervalului. B. Studii transversale – analizeaza prezenta unei situatii intr-o populatie P la un anumit moment dat T. - studii de prevalenta; - studii de supraveghere; C. Studii caz-martor – retrospective. Identifica grupe de subiecti cu si fara boala. D. Studii experimentale

11. Forme ale activitatii de farmacoepidemiologie • Functii importante: • Activitatea de profilaxie – implica cunoasterea: • * „profilului advers” al fiecarei substante recomandate bolnavului; • * contraindicatiilor; • * precautiilor necesare la anumite categorii de bolnavi; • Activitatea de combatere: • * depistarea cat mai precoce si diagnosticul corect al reactiilor adverse si intoxicatiilor, urmate de inregistrarea si raportarea lor; • * aplicarea tratamentului adecvat. Farmacovigilenta • Definitie – activitatea de depistare, examinare, inregistrare, validare si evaluare sistematica a RA la medicamente. • Obiective: • reducerea duratei de timp in care se cunoaste ca un medicament produce o rc.adv; • cunoasterea ptr fiecare medicament a tipurilor de rc adv si a frecventei lor; • cunoasterea metodelor celor mai bune ptr prevenirea si tratarea rc adv;

12. Organizarea activitatii de farmacovigilenta • Centrul O.M.S. de farmacovigilenta – 1968 • Centre nationale de farmacovigilenta • In Romania: Comisia medicamentului; centre de referinta; nuclee de farmacovigilenta • Metode utilizate in activitatea de farmacovigilenta • sursele de informatie – raportari individuale sau ale unor grupuri de medici; • mijloace de analiza a informatiilor; • mecanisme de comunicare a datelor existente intre factori;

13. Sursele de informatie: • supraveghere prin FV spontana – raportari individuale, voluntare de catre medici proclinicieni, spitale, policlinici, dispensare; • supraveghere prin FV intensiva – echipa formata din farmacolog clinic, medic specialist clinician, epidemiolog, statistician, farmacist; studiaza un medicament, o categorie de bolnavi, unele RA la nivelul spitalului • FV la scara populatiei – inregistrarea automata a consumului de medicamente si rc. adverse aparute la o populatie; • Alte surse de informare privind rc .adverse – publicatii medicale, servicii de farmacologie clinica.