320 likes | 492 Views
Baza de date IDAM - sursă de date statistice la cel mai jos nivel de dezagregare pentru evaluarea impactului descentralizării administrative. Maria Vremiş și Viorica Toarta Consultanți naţionali.
E N D
Baza de date IDAM - sursă de date statistice la cel mai jos nivel de dezagregare pentru evaluarea impactului descentralizării administrative Maria Vremiş și Viorica Toarta Consultanți naţionali
Necesitatea unui sistem de monitorizare la nivelul APL în contextul descentralizării administrative • Descentralizarea administrativă – proces complex ce implicăeficientizarea guvernării locale, sporirea calității serviciilor publice și accesului la acestea a populației. • Monitorizarea evoluței și impactului acestui proces impune deținerea unui sistem de indicatori social-economici care ar reflecta situația la nivelul cel mai jos de dezagregare, premițînd astfel reducerea decalajelor și orientarea mai bună a resurselor.
Scopul și obiectivul studiului • Scopul: Identificarea și recomandarea unui mecanism optim pentru monitorizarea și evaluarea evoluției social-economice și a impactului descentralizării administrative la nivel de localitate. • Obiectivul: Evaluarea bazei de date integrate IDAM, a posibilităţilor prestatorilor de date la nivel naţional de a oferi date dezagregate pe localităţi, a necesităţilor în o astfel de bază de date, de asemenea şi a solicitărilor utilizatorilor de date actuali şi potenţiali.
Metodologia studiului • Analiza bazei de date IDAM în funcție de: • prestatorii de date și informațiile prezentate, problemele curente. • Întrevederi consultative și discuţii în focus grup cu prestatorii și utilizatorii de date la nivel central și local privind : • relevanța și acuratețea unor indicatori și domenii IDAM; • necesitatea de indicatori noi, posibilităţii de colectare a acestora; • constituirea bazei de date integrate și menținerea, posibilități de delegare a competențelor • opțiuni de diseminare a datelor • Analiza practicilor existente privind constituirea indicatorilor agregați • Formularea recomandărilor relevante
Structura studiului • Introducere • Capitolul I. Analiza bazei de date IDAM și a componentelor acesteia • Capitolul II. Analiza necesităţii includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Capitolul III. Analiza domeniilor existente ale IDAM, necesităţii includerii/excluderii acestora • Capitolul IV. Indici de deprivare, abordări metodologice şi practici internaţionale şi naţionale • Recomandări • Bibliografie și Anexe
Capitolul I. Baza de date IDAM și structura acesteia • Baza de date IDAM –sistem integrat de date bazat pe setul de indicatori social-economici care caracterizează bunăstarea localității sub aspect: • demografic; • ocrotirea sănătăţii; • învăţămînt; • cheltuieli publice pentru învăţămînt şi sănătate, securitatea alimentară şi socială; • activitatea economicăîn localitate; • Un element aparte îl reprezintă profilul geografic (regiuni geografice) şi/sau teritorial (la nivel de raion, comună).
Capitolul I. Baza de date IDAM și structura acesteia • Crearea bazei de date IDAM a fost dictată de necesitatea de a înţelege mai profund cauzele sărăciei rurale. • Primul exerciţiu privind evaluarea deprivării comunitare şi constituirea unei baze de date la nivel de primării a fost efectuată în 2004 cu suportul PNUD , datele fiind colectate ad-hoc pentru anul 2003. • Începînd cu anul 2005 această bază a fost preluată de către MEC care a fost susținut în acest proces de PNUD/UNICEF/SDC . • Ultima actualizare a bazei de date IDAM a avut loc în anul 2010 în baza datelor pentru anul 2009. • Necesitatea unei baze de date actualizate la cel mai jos nivel de dezagregare a fost resimtită de diferiti utilizatori donatori, inclusiv și în procesul constituirii Matricei de monitorizare a SND 2012-2015.
Capitolul I. Baza de date IDAM și structura acesteia • APL oferă date pentru 151 indicatori din care: • date despre comună/primărie -106 indicatori • date despre satele din componenţa comunei - 45 indicatori • Direcţiile Finanţe ale Consiliilor Raionale oferă date pentru 10 indicatori despre veniturile și cheltuielile tuturor comunelor din raion. • BNS oferă date pentru 48 indicatori refeitor la: • numărul întreprinderilor agricole – 6 indicatori • instituţiile şcolare (la începutul anului de studii, anul de referință) - 13 indicatori • instituțiile preșcolare (la 1 ianuarie anul următor anului de referință) - 16 indicatori • date demografice – 3 indicatori • locuință și spațiul locativ – 5 indicatori • CNAS oferă date despre beneficiarii de pensii și prestații sociale – 28 indicatori • ARFC oferă date despreterenurile agricole şi calitatea lor – 6 indicatori
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul de indicatori demografici au fost considerați ca fiind importanți şi extrem de sensibili, din cauza lipsei unui consens la nivel naţional asupra numărului total al populației. Se așteaptă ca această situație să fie depășită după recensămînt. • Au fost menţionate şi aspecte de divergenţe ale datelor prezentate de către primării şi cele ale medicilor de familie şi ANOFM care operează cu numărul de persoane înregistrate. • În viziunea APL-urilor acest grup de indicatori trebuie să fie colectat în continuare de la primării, pentru că acestea ştiu cel mai bine ce populaţie au, cine este prezent și absent.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul de indicatori economici: • „numărul de întreprinderi” a fost decis ca să fie colectat şi prezentat în continuare de către APL-uri. La nivel central acest lucru nu este posibil pentru că poate genera erori şi deplasări de date. • „efectivul de animale şi păsări în gospodăriile populaţiei”, a fost propus de către prestatorii de date la nivelul central spre excludere datorită mobilităţii acestuia care nu reflectă asupra bunăstării comunităţii. APL au considerat necesară menţinerea acestuia indicator datele căruia le utilizează pentru planificarea şi colectarea impozitelor pentru păşunat şi alcătuirea listelor pentru distribuire ca furajelor. • a fost propusă de către MEC introducerea unui indicator nou referitor la „terenurile agricole neprelucrate”. O problemă însă reprezintă acurateţea datelor care pot fi obţinute de la ARFC, care operează cu noţiunea de „pîrloagă” ce include absolut toate terenurile neprelucrate. • A fost propusă revizuirea indicatorilor despre „veniturile şi cheltuielile localităţii”prin completarea cu dezagregări suplimentare referitor laveniturile proprii.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul de indicatori sociali a fost propus de către reprezentaţii donatorilor a spre completare cu doi indicatori noi: • „numărul copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor”,care ar putea fi obținut de la MMPSF și D/SAS cu dezagregări multiple. BNS poate servi ca sursă alternativă în acest sens, datele fiind agregate la nivel de raion. • „numărul gospodăriilor beneficiare de Ajutor social”, care poate reflecta asupra bunăstării populaţiei localităţi şi participării la formarea veniturilor locale. Acest indicator la fel ar putea fi obținut de la MMPSF.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul de indicatori ai educaţiei - au fost menţionate probleme de relevanţă, capacitate a completării și acurateţă. • „numărul persoanelor tinere în vîrstă de 16-24 ani, care au absolvit gimnaziul şi îşi continuă studiile la următorul nivel (şcoală medie, liceu, şcoală profesională, colegiu)” a fost propus de către BNS și APL spre excludere datorită lipsei acestor informaţii la nivel de primărie. • „numărul copiilor 7-15 ani neşcolarizaţi”, a fost propus de către MEC și BNS spre excludere pentru că valorile sunt foarte mici şi cuprind de regulă copii cu dizabilităţi care nu frecventează şcoală, în plus acest indicator nu reflectă asupra bunăstării localității şi capacităţii administrative. • „cheltuielile pentru educaţie”, au fost propuse de către APL de a fi solicitate de la Direcţiile generale de învăţămînt care în contextul noilor reforme sunt deţinătorii primari de date. • Au parvenit şi propuneri referitor la completarea domeniului indicatori despre: (i) „nivelul dotării cu transport şcolar”, (ii) „numărul cadrelor didactice pe grupuri de vîrstă : vîrstă activă şi vîrstă pensionară”, precum şi (iii) „absenteismul şi abandonul şcolar”, care nu au fost agreaţi din lipsa înţelegerii clare asupra modului de măsurare.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul de indicatori ai sănătății a fost propus de a fi optimizat prin: • prin excluderea indicatorilor mortalității copiilor datorită numărului foarte mic de cazuri și menținerea indicatorilor generali ai mortalităţii în localitate ”numărului de persoane decedate, total”, precum şi ai celor ai mortalităţii în vîrstă aptă de muncă „numărul de persoane decedate în vîrstă aptă de muncă (femei 16-56 ani şi bărbaţi 16-61 ani)”. • „populaţia încadrată în sistemul AOAM” acest indicator a fost propus de a fi solicitat de la CNAM. APL au menţionat că primăriile nu deţin informaţii în acest context, exceptînd vîrstnicii şi copii care sunt asiguraţi de către stat.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • În cadrul grupului de indicatori ai locului de trai și condițiilor de trai au fost discutate posibilitățile de revizuire a: • indicatorului „accesul la sursele de apa din localitate„ prin trecerea la aspecte ce ţin de calitatea acesteia. Aici APL au menționat problema dificultăţii monitorizării din cauza că nu toate localităţile deţin certificate/ paşapoarte ale fîntinilor, precum şi a costurilor înalte ale serviciilor de expertizare. În final s-a decis ca indicatorul în cadrul paşapoartelor social-economice să fie menţinut în forma sa iniţială „numărul fîntînilor – total, din care, folosite ca sursă de apă potabilă”.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul de indicatori ai infrastructurii a fost propus de a fi completat cu indicatori noi referitor la: • „calitatea drumurilor”, propunere considerată de către APL ca fiind una relevantă însă imposibil de a fi monitorizată din cauza lipsei unor astfel de criterii aprobate la nivel naţional. • „numărul de localităţilor cu acces la internet pe bandă largă”, acest indicator fiind unul dintre indicatorii propuşi pentru monitorizarea SND şi poate fi obţinut, atît de la primării, cît şi de la MTIC care duce evidenţa în acest context.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Grupul indicatorilor situaţiei criminogene, în cadrul consultărilor cu APC și APL a fost propus ca: • „numărul infracţiunilor înregistrate” şi „numărul persoanelor luate la evidenţă de către organele de poliţie” să fie solicitaţi de la MAI care gestionează baza de date în acest sens. • „numărul persoanelor fără un loc stabil de trai” şi „opinia privind securitatea personală a populaţiei comunei” de a fi excluşi pentru primul caz este relevant doar mediilor urbane mari, iar în cel de-al doilea caz datotrită subiectivismului ce conduce la deplasare de date.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Indicatorii mediului înconjurător: • spre completare au fost propuși indicatorii referitor la gunoiştile de pe teritoriul primăriei cu „numărul de gospodării care au contracte încheiate de transportare a deşeurilor menajere” care sunt importanţi şi pot fi prezentaţi de către primării. • spre excludere au fost propuşi indicatorii „ puterea instalaţiilor producătoare de energie din surse regenerabile, kW (m3 biogaz)” şi „cantitatea de energie produsă”, aceştia fiind consideraţi imposibil de a fi completaţi de primării.
Capitolul II. Necesitatea includerii/excluderii unor indicatori noi şi disponibilitatea acestora • Indicatorii ce descriu satele din componenţa primăriei: • au fost revizuiţi gramatical indicatorii de acces la apeduct şi canalizare, fiind substituit cuvîtului „beneficiază” - ce nu permite o măsurare adecvată, cu cuvîntul „conectate”. • Indicatorii distanţei pînă la serviciile de bază a fost propus să fie completați cu un indicator nou privind „ distanţa pînă la serviciul medical de urgenţă”. • indicatorii conectivităţii instituţiilor medico-sanitare la serviciile comunale să fie solicitaţi de medicii şefi ai raioanelor care totodată sunt reprezentaţii direcţiei sănătăţii publice în teritoriu. • indicatorul referitor la „existenţa instituţiei extraşcolare” de către reprezentaţii APL a fost propus pentru a fi exclus, pentru că şi-a pierdut din relevanţă în urma optimizării reţelei instituţiilor şcolare. • Spre excludere au fost propuşi indicatorii despre „problema social-economică a satului 1 şi 2” pentru că nu permit o apreciere corectă a situaţiei în fiecare an fiind aceeaşi.
Capitolul III. Analiza domeniilor existente ale IDAM, necesităţii includerii/excluderii acestor • Domenii de deprivare: • deprivarea după venituri • deprivarea economică • deprivarea demografică • deprivarea asistenţei medicale • deprivarea educaţională • deprivarea condiţiilor de trai • deprivarea geografică
Capitolul III. Analiza domeniilor existente ale IDAM, necesităţii includerii/excluderii acestor • I. Domeniul deprivarea de venituri pentru capatarea mai bună a profunzimii deprivării a fost propusă: • complementarea indicatorului „Rata recipientilor de alocaţii pentru persoane vârstnice în total populaţie” care include o proporţie mică de astfel de persoane cu un indicator nou referitor la „Rata beneficiarilor de pensii minime pentru limită de vîrstă”. • complementarea indicatorului „Rata beneficiarilor de indemnizatii lunare pentru întreţinerea copilului cu vârsta între 1,5 si 16 ani (persoanelor neasigurate, BS), în total populaţie”, de cu un indicator nou privind „Rata beneficiarilor de Ajutor social” . • excluderea indicatorului „Proportia populaţiei fără un loc stabil de trai, în total populaţie” din cauza irelevanţei a pentru mediul rural.
Capitolul III. Analiza domeniilor existente ale IDAM, necesităţii includerii/excluderii acestor • II. Deprivarea economica a fost recomandată completarea cu doi indicatori noi privind: • „Veniturile proprii ale bugetului local pe persoană, mii lei”, care ar reflecta asupra independenţei APL faţă de transferurile bugetare; • „Proporţia terenurilor agricole neprelucrate în total terenuri agricole”. • III. Deprivarea demografica a fost deja completată cu indicatori noi privind: • „dependenţa demografică” care exprimă raportul dintre numărul copiilor şi a vîrstnicilor, raportat la populaţia aptă de muncă. • „sporul natural” care se referă la securitatea demografică a localităţii.
Capitolul III. Analiza domeniilor existente ale IDAM, necesităţii includerii/excluderii acestor • IV. Deprivarea asistentei medicale a fost propusă: • spre excludere indicatorul „Rata copiilor de 0-4 ani decedaţi in total nr. copii pîna la 5 ani” ca fiind nereprezentativ pentru localitate datorită numărului mic de cazuri; • de modificat indicatorul privind populaţia neîncadrată în sistemul de AOAM accentele fiind puse pe cea în vîrstă aptă de muncă„Ponderea populaţiei în vîrstă aptă de muncă (16-56/61 ani) neîncadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în totalul populaţiei în vîrstă aptă de muncă”. • V. Deprivarea educațională spre excludere au fost propuși indicatorii: • „ Rata copiilor 7-15 ani neînrolaţi în şcoală în total nr. copii 7-15 ani” și „Rata persoanelor 16-24 care au absolvit gimnaziul şi nu continuă studiile în total nr.persoane 16-24 ani” pentru lipsa de acurateţe în calcularea acestuia.
Capitolul III. Analiza domeniilor existente ale IDAM, necesităţii includerii/excluderii acestor • VI. Deprivarea condiţiilor de trai de complementat cu un indicator nou: • „Rata gospodăriilor care au contracte încheiate de transportare a deşeurilor menajere în total gospodării”. • VII. Deprivarea geografică toți cei 3 indicatori ai domeniului respectiv au fost agreați pentru a fi menținuți
Capitolul IV. Indici de deprivare, abordări metodologice şi practici internaţionale şi naţionale • Indici de deprivare în Marea Britanie: • Pentru măsurarea deprivării ariilor mici sau Townsend Disadvantage&Deprivation Index; • Pentru direcţionarea fondurilor: • Indicele condiţiilor locale (Index of Local Condition - ILC) • Indicele de deprivare Welsh (Welsh index of deprivation) • Indicele de deprivarea Scottish (Scottish index of deprivation)
Capitolul IV. Indici de deprivare, abordări metodologice şi practici internaţionale şi naţionale • Indici de deprivare în Marea Britanie: • Pentru distribuirea fondurilor: 1. Evaluarea standardelor cheltuielilor : • Indicele necesităţilor educaţionale adiţionale (Additional Educational Needs Index) • Indicele economic (Economic Index) • Indicele Social (Social Index) 2. Subvenţii pentru locuinţe • Indicele necesităţilor generale (General Needs Index) • Indicele necesităţilor în locuinţe (Housing Needs Index) • Indicele necesităţilor în locuinţe Welsh (Welsh Housing Needs Index)
Capitolul IV. Indici de deprivare, abordări metodologice şi practici internaţionale şi naţionale • Indici de deprivare în Marea Britanie: • Servicii de sănătate - Indicele Jarman (Jarman index) • Indicii dezvoltați de comunitățile științifice: • Townsend • Carstairs şi Morris • Doi indici Forrest şi Gordon • Breadline • Oxford
Capitolul IV. Indici de deprivare, abordări metodologice şi practici internaţionale şi naţionale • Indici de deprivare în Africa de Sud: • Indicele de Deprivare Multiplă pentru Provincii; • Indicele Sud African al deprivării multiple pentru Copii. • Deprivarea comunitară în România: • DEVCOM2002 - o măsură a bunastării comunitare de tip indirect și multidimensional • Indicatorul integral teritorial de securitate demografică (IITSD) din Moldova estimat anual începînd cu 2010 în baza a 39 de indicatori statistici pe 6 domenii.
Recomandări Îmbunătăţireaprocesului de colectareşicalitate a datelor : • Pentru constituirea bazei de date IDAM: • Este necesar ca fiecare instituţie prestatoare de date la nivel central să prezinte datele pentru constituirea bazei de date integrate, utilizând Codul unic de identificare din clasificatorul unităţilor administrativ teritoriale CUATM. • Desemnarea unei structuri de stat, spre ex. BNS care ar asigura colectarea, verificarea şi constituirea părţii bazei de date de la nivel local, astfel asigurînd, prin abilităţile şi profesionalismul său, corectitudine şi veridicitate maximă a datelor. • În cazul prezentării datelor într-un format prestabilit şi plasării acestora pe o pagină Web desemnată în acest scop, unirea şi constituirea acestei baze de date nu ar prezenta o dificultate. Inițial este necesară testarea şi instituirea acestui mecanism. Baza de date integrată ar trebui să fie accesibilă anual.
Recomandări Îmbunătăţireaprocesului de colectareşicalitate a datelor : • Pentru calcularea Indicelui de Deprivare al Ariilor Mici (IDAM) • Reieşind din practicile internaţionale în domeniu, indicele IDAM ar putea fi calculat cu o periodicitate prestabilită (3-4 ani), de către o instituţie sau o echipă de consultanţi cu abilităţi şi competenţe în domeniu.
Recomandări • Revizuirea legislaţiei secundareprin modificarea în vederea completării a HG. nr. 851 din 15.08.2005, cu privire la crearea sistemului de evaluare şi monitorizare a sărăciei. • În contextul modificărilor propuse urmează să fie incluse delimitările: • Referitor la competenţele privind colectarea şi verificarea datelor primare IDAM; • termenii de prezentare a datelor de către prestatori; • modalităţile de prezentare a datelor conform unui format prestabilit; • periodicitatea calculării Indicelui de Deprivare a Ariilor Mici (IDAM) şi • modalităţile de diseminare a bazei de date agregate. • Formatul datelor pentru fiecare instituţie prestatoare se recomandă pentru a fi elaborat şi testat.
Recomandări • Diseminarea datelor : • Promovarea în continuare a sistemului Devinfo, implementat de către UNICEF. Odată cu stoparea asistenţei donatorilor pentru menţinerea şi dezvoltarea sistemului, acesta a trecut într-o fază pasivă. Este necesară o decizie politică în acest sens. • E-Guvernarea este o altă opţiune care ar sta la baza realizării activităţilor de diseminare a informaţiei, prin stabilirea unor condiţii şi a unor reguli pentru prestatorii de date.