Dreptul de a fi om

1. Dreptul de a fi om

2. Răsfoind puţin paginile Pământului şi ale istoriei, descoperim DIVERSITATEA ca şi trăsătură esenţială a existenţei.

3. La fel cum animalele, plantele şi toată natura diferă de la o specie la alta, prezentându-se în mii de culori şi forme, tot aşa, acea rasă înzestrată cu conştiinţă şi vorbire, UMANITATEA e atâa de diferită.

4. Oamenii au diferite culori, vorbesc limbi diferite, provin din ţări diferite, au culturi diferite, au credinţe diferite.

5. Fiinţele umane au păreri şi concepţii diferite, au nevoi diferite, precum şi caractere diferite. Nimeni nu seamănă cu nimeni, existând doar asocieri de trăsături, hobby-uri, interese sau idei.

6. Însă toţi oamenii, de pe întreg Globul Pământesc, au un lucru în comun: DREPTUL DE A FI DIFERIŢI fără teama de discriminare.

7. Acest drept este foarte bine prezentat în articolele 2 şi 3 din Declaraţia Drepturilor Omului.

8. Articolul 2 Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice alte împrejurări. 2. În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranităţii.

9. Articolul 3 Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

10. Cel mai mare eveniment în care sunt încălcate în totalitate aceste drepturi este:HOLOCAUSTUL • S-a întâmplat în cel de-al Doilea Război Mondial, între 1939 şi 1945, în timpul dictatorului Adolf Hitler, unul dintre cei mai populari şi cruzi Rasişti. • Fiecare ramură a birocraţiei sofisticate a Germaniei a fost implicată în procesul asasinatelor în masă. Bisericile parohiale şi Ministerul de Interne au furnizat liste de naşteri care arătau cine este evreu; Poşta a livrat ordinele de deportare şi denaturalizare; Ministerul de Finanţe a confiscat proprietăţile evreieşti; firmele germane au concediat muncitorii evrei şi au exclus acţionarii evrei; universităţile au refuzat să admită studenţi evrei, au refuzat să acorde diplome celor înmatriculaţi şi au concediat profesorii evrei • După 1945, cifra cel mai des folosită pentru numărul de evrei ucişi a fost cea de şase milioane.

11. Corpurile neînsufleţite ale evreilor

12. Atrocitățile regimului nazist nu s-au limitat la evrei. Unii autori au folosit noțiunea holocaust în sens mai larg, pentru a descrie și alte acțiuni ale regimului nazist. Acestea includ uciderea a aproximativ o jumătate de milion de rromi, omorârea a milioane de prizonieri de război sovietici, precum și regimul de exterminare la care au fost supuse persoanele trimise la muncă forțată, homosexualii, persoanele handicapate fizic și/sau psihic, cetățeni polonezi și ai altor popoare slave, opozanți religioși (martori ai lui Iehova, prelați romano-catolici) și opozanți politici.

13. Muncitori evrei în lagărele de concentrare(Privind atent la corpurile acestor bărbaţi ne putem da seama de traiul pe care îl aveau în acele lagăre)

14. O altă trăsătură distinctă a fost efectuarea, la scară largă, a experiențelor medicale pe deținuți. Medici germani au efectuat astfel de experimente în lagărele de concentrare de laAuschwitz, Dachau, Buchenwald, Ravensbrück, Sachsenhausen și Natzweiler . • Cel mai celebru dintre aceşti medici a fost dr. Josef Mengele, care a lucrat la Auschwitz. Printre experimentele sale se numărau punerea subiecţilor în camere cu presiune, testarea de medicamente pe ei, supunerea lor degerături, tentative de schimbare a culorii ochilor prin injectarea de substanţe chimice în ochii copiilor, diverse amputări şi alte operaţii brutale.

15. Josef Mengele, medicul de la Auschwitz-Birkenau, care folosea deţinuţii ca şi cobai pentru experimentele sale dubioase.

16. O altă împrejurare în care drepturile omului sunt pur şi simplu ignorate, este chiar în zilele noastre şi foarte aproape:Discriminarea rromilor Poporul român găzduieşte de mult timp rromi (ţigani). La fel cum găzduieşte alte grupuri etnice (maghiari, saşi, sârbi, ucrainieni, etc.). Rromii au fost dintotdeauna discriminaţi din cauza faptelor lor, dar mai ales, din cauza faptului că sunt diferiţi( au culoarea închisă la piele, vorbesc diferit, de îmbracă diferit ).

17. Modul de viaţă al ţiganilor

18. Astfel că, toţi românii cunosc faptele “murdare” ale ţiganilor, se feresc de ei şi nu numai atât, de fiecare dată când se iveşte ocazia, rromii sunt jigniţi, batjocoriţi şi DISCRIMINAŢI. Dar câţi dintre cei care se cred superiori lor cunosc văd bârna din ochii lor? “Cine sunt EU sau cine eşti TU să judeci un ţigan doar dupş felul cum se îmbracă, vorbeşte, după culoarea părului sau a pielii.  Suntem învăţaţi să generalizăm.   Atunci când italienii vorbesc despre noi, românii, cum că toţi am fi infractori şi ne bagă pe toţi în aceeaşi oală ne simţim jigniţi, ne revoltăm şi nu ni se pare corect să fim judecaţi toţi la fel doar că unii nu respectă legea.  La rândul nostru vorbim despre ţigani cum că toţi ar fi nişte infractori , care caută să facă numai rău.  E adevărat că poporul român are o ură direcţionată către ţigani. Când eram mici ni se spunea adesea ” Dacă nu eşti cuminte , te dau la ţigani.”  sau ” Or să te fure ţiganii.”  Această atitudine ne face să încălcăm, în mod conştient sau nu, drepturi fundamentale ale omului şi anume, dreptul de a se prevala de libertăţi fără niciun fel de discriminare de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice alte împrejurări, după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranităţii, dreptul la viaţă şi la securitate.

19. Ţigani discriminaţi, situaţi la “marginea” societăţii.

20. În concluzie, probabil că acea Declaraţie a Drepturilor Omului nu a fost înfiinţată doar de formă, ci ea urmăreşte interesele tuturor OAMENILOR; aşadar, respectarea ei nu va duce decât la o convieţuire armonioasă, sigură şi sănătoasă.

21.  E loc sub soare pentru toată lumea. Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră. (Jules Renard) Elev: Rotar Laura Maria Clasa: a XI-a D Imagini: Internet Muzică: Klaus Badelt - Eloi