280 likes | 699 Views
Metode cantitative avansate de cercetare sociala. Tema 2: Analiza cantitativa. Analiza multivariata. Raportul structura – actiune. Date. Masurare. Teorii despre date. Recapitularea elementelor de statistica principale Bibliografie: Manual, Capitolele 2, 3
E N D
Metode cantitative avansate de cercetare sociala Tema 2: Analiza cantitativa. Analiza multivariata. Raportul structura – actiune. Date. Masurare. Teorii despre date. Recapitularea elementelor de statistica principale Bibliografie: Manual, Capitolele 2, 3 Traian Rotariu et al. 1999. Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Iasi: Polirom. Capitolele 2, 3, 6, 7.
Analiza multivariata • considerăm multivariate acele probleme în care relaţiile dintre variabile sunt de aşa natură încât diferitele efecte ale variabilelor nu pot fi interpretate separat, fără a lua în considerare efectele celorlalte variabile.
Analiza multivariata: dependenta si interdependenta • Tehnicile de dependenţă presupun existenţa unei variabile dependente sau a mai multor variabile dependente care sunt explicate (determinate, prezise) de alte variabile, numite variabile independente (predictori, variabile explicative). • Tehnicile de interdependenţă nu presupun vreo diferenţă în statutul ontologic al variabilelor. Nu există variabile dependente sau independente. Procedura de analiză le implică simultan şi în acelaşi fel.
Tehnici de dependenţă: predicţia unei (mai multor) variabile dependente prin alte variabile independente. [câte variabile sunt explicate/ prezise?] 1. relaţii multiple între variabile dependente şi independente MODELE CU ECUAŢII STRUCTURALE/ LISREL ANALIZĂ PATH 2. câteva variabile dependente în relaţii individuale [scala de măsură a variabilei dependente] 2.1. metrică ANALIZĂ DE CORELAŢIE CANONICĂ (variabile independente metrice) MANOVA (variabile independente non-metrice) 2.2. non-metrică ANALIZĂ DE CORELAŢIE CANONICĂ (variabile dummy) 3. o singură variabilă dependentă într-o singură relaţie [scala de măsură a variabilei dependente] 3.1. metrică REGRESIE MULTIPLĂ LINIARĂ ŞI NON-LINIARĂ REGRESIE CU DATE CATEGORIALE ANALIZĂ CONJOINT 3.2. non-metrică ANALIZĂ DISCRIMINATIVĂ MULTIPLĂ ANALIZĂ LOGLINEAR
Tehnici de interdependenţă: identificarea structurii interrelaţiilor dintre variabile, cazuri, obiecte. [structura relaţiilor între] 2.1. variabile ANALIZĂ FACTORIALĂ/ ANALIZA COMPONENTELOR PRINCIPALE 2.2. cazuri ANALIZĂ CLUSTER 2.3. obiecte [cum sunt măsurate atributele?] 2.3.1. metric SCALARE MULTIDIMENSIONALĂ 2.3.2. non-metric ANALIZĂ DE CORESPONDENŢĂ/ ANALIZĂ DE OMOGENITATE
Structura - Actiune • Structuralism, functionalism, teoria sistemelor: structuri persistente ce organizeaza si determina actiunea individuala (holism metodologic) • Interactionism, etnometodologie, constructivism: actorii sociali construiesc si re-construiesc permanent lumea din jur prin interactiuni si intelegerea pe care o acorda acestora (individualism metodologic)
Teorii sociale care reconciliaza relatia dintre structura si actiune Anthony Giddens: Teoria structurarii 1979 Central Problems in Social Theory: Action, Structure and Contradiction in Social Analysis 1984 The Constitution of Society: Outline of a Theory of Structuration Pierre Bourdieu: Teorie a practicii 1977 Outline of a Theory of Practice (c1972) 1990 The Logic of Practice (c1980)
Giddens • Constiinta practica: “ceea ce actorii cunosc (cred) despre condiţiile sociale, incluzând mai ales condiţiile propriei lor acţiuni, dar nu pot exprima discursiv. • “By the duality of structure I mean the essential recursiveness of social life, as constituted in social practices: structure is both medium and outcome of the reproduction of practices. Structure enters simultaneously into the constitution of the agent and social practices, and “exists” in the generating moments of this constitution.” • Dualitatea structurii---asemuita relatiei limba-vorbire (Saussure: langue-parole) • Sistem: identitatea unui sistem e dată prin integrarea socială (reciprocitatea practicilor între actori în circumstanţe de co-prezenţă, înţelese ca şi continuităţi în, şi disjuncţii ale, interacţiunilor) şi prin procesul de rutinizare a practicilor, procese subsumate nevoii fundamentale a indivizilor de securitate ontologică.
Bourdieu • Habitus: “societatea inscrisa in corp”, sistem de dispozitii durabile, cu proprietati generative, care orienteaza actiunile practice ale actorilor. Habitus: structuri structurante. • Capital cultural si capital simbolic: • Cimp social: configuratie de relatii obiective intre pozitii definite de distributia de capitaluri relevante (volum si structura). Fiecare cimp are propria sa logica, definita de mizele stabilite in cimp, si lupta pentru a impune un mod legitim de viziune a ordinii in cimp.
Bourdieu, 1999, p. 14. Spatiul pozitiilor sociale si spatiul stilurilor de viata
Structura Structura: forme rutinizate de interactiune; configuratii de relatii stabilite intre actori.
Date: • datele sunt informatia pe care am decis sa o analizam. • Cum ajungem la ea: ce si cum observam? • Inregistrarea datelor implica operarea unei selectii a informatiei furnizate de observatia empirica.
Constructia si organizarea datelor despre un obiect: • Premise ontologice: conceptualizare; definitie nominala • Premise epistemologice: (in analiza cantitativa) operationalizarea conceptului; definitie operationala masura Exemplu: saracia
Masurare • Atasarea de numere unor obiecte, in functie de starea unei insusiri a lor, conform unor reguli specificate. • Gradualitatea manifestarii insusirii la obiect
Variabilitate: • Poate avea doua surse, cel putin: -insusirile obiectelor -modul in care numerele sunt atribuite obiectelor, in functie de starile acestor insusiri.
Teorii despre date: modele de reprezentare a datelor • Geometric • Matriceal
Dimensionalitate Dimensionalitatea unei multimi de obiecte este definită ca numarul de surse separate şi relevante de variatie între obiecte. -dimensionalitatea este derivata contextual. In cazul modelului geometric: numarul de axe necesar pentru reprezentarea completa si coerenta a obiectelor, in functie de toate sursele de variabilitate importante.
Varianta N n å å - - 2 2 ( x x ) ( x x ) i i = = = 2 2 = i S 1 s i 1 pentru un esantion (n) al populatiei (N). - N n 1
Corelatia este un mod eficient de sumarizare a relatiei liniare dintre doua variabile printr-o singura valoare. In exemplu r = 0, dar intre cele doua variabile exista o asociere neliniara puternica.
Asocierea (variabile categoriale) • Doua variabile sunt asociate daca intr-o anumita categorie a uneia dintre variabile sunt sanse mai mari de a gasi membri apartinind unei categorii particulare ale celeilalte variabile, decit din celelalte categorii ale sale.